KorAP: Find »[drukola/base=istoriografie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...102 103 104 ...123 >

3,057 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

Un volum mai puțin sistematizat aparține lui George Mirea (Junimea - implicații lingvistice, Editura Junimea, Iași, 1983). „La Société littéraire Junimea et la littérature d’inspiration historique”, Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1977, pp. 63-73; „Fapt și semnificație `n istoriografia junimistă”, `n Șt. Meteș la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, pp. 459-460; „Impactul Convorbirilor”, Convorbiri Literare, nr. 9, 1981, p. 15; „Paradigma Convorbirilor”, Cronica, nr. 9, 1987; „O pedagogie subiacentă”, Convorbiri Literare, nr. 2, 1987, pp. 4-5. Revista de Istorie

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
4-5. Revista de Istorie, nr. 4/31, 1981, p. 767. S`ntem conștienți c`t de greu se `ntocmesc aceste indispensabile instrumente de lucru, dar Bibliografia istorică a României nu poate fi dec`t cvasiexhaustivă, altfel, pentru cei preocupați de istoriografia unei probleme, greutățile de informare se mențin ridicate, mai ales dacă avem `n vedere domeniile conexe istoriei sau „produsele” unor nespecialiști `n domeniu, utile și ele măcar pentru a fi criticate. Utiliz`nd totuși aceste metode, I. Bădescu, unul dintre

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
N. Manolescu (1970), G. Ivașcu (1972), Domnica Filimon și Simion Ghiță (1974), Eugen Todoran (1977), apoi, după un deceniu de pauză, Z. Ornea (1986 și 1987), Petru Ursache (1987) și Al. Dobrescu (1988). Al. Zub, „O jumătate de secol de istoriografie română. Bilanț provizoriu și perspective”, `n In honorem P. Cernovodeanu, Editura Kriterion, București, 1998, p. 347. Andi Mihalache, „Ideologie și politică `n istoriografia română (1948-1965)”, `n Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Editura Academiei Române, Iași, 1999, p. 52. D.G. Burlacu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1986 și 1987), Petru Ursache (1987) și Al. Dobrescu (1988). Al. Zub, „O jumătate de secol de istoriografie română. Bilanț provizoriu și perspective”, `n In honorem P. Cernovodeanu, Editura Kriterion, București, 1998, p. 347. Andi Mihalache, „Ideologie și politică `n istoriografia română (1948-1965)”, `n Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Editura Academiei Române, Iași, 1999, p. 52. D.G. Burlacu, op.cit., p. 225. Miturile..., ed. cit., p. 17. Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992; Idem, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Marin Nițescu, Sub

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
n zilele noastre, București, 1992; Victor Frunză, Istoria stalinismului `n România, București, 1990; Keith Hitchins, Istoria României, 1866-1947, București, 1996; Idem, „Historiography of Countries of Eastern Europe: Romania”, American Historical Review, t. 97, octombrie 1992; Frederick Kelogg, O istorie a istoriografiei românești, Iași, 1996; Klaus Beer, „Die Interdependenz von Geschihtwissenschaft und Politik in Rumanien von 1945 bis 1980. Die Historiographie uber Zeitraum von 1918 bis 1945”, Jahrbuch für Geschichte Osteuropas, t. 32, 1984, nr. 2, pp. 241-274; Michael Rura, Reinterpretation of

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
historigraphy, Washington DC, 1961; Dionisie Ghermani, Die Kommunistische Umdeutung der rumanische Geschichte unter besonderer Berucksichtigung des Mittelalters, München, 1967; Hugo Weczerka, „Litteraturbericht uber die Geschichte Rumaniens (bis 1945) Veroffentlichungen 1944-1970”, Historische Zeitschrift, 1973, nr. 5, pp. 324-420; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; Pompiliu Teodor, Evoluția g`ndirii istorice românești, Cluj-Napoca, 1970; Al. Zub, De la istoria critică la criticism, București, 1985; Idem, Istorie și istorici `n România interbelică, Iași, 1989; Șerban Papacostea, „Captive Clio: Romanian Historiography under Communist Rule”, European

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1995, pp. 68-112; Idem, „Comuniștii și tovarășii de drum”, Dosarele istoriei, 1996, nr. 4, pp. 41-44. `n Analele Sighet, nr. 3, 1996, pp. 189-203, nr. 5, 1997, pp. 258-282 și nr. 6, 1998, pp. 553-564, precum și `n vol. Orizont `nchis. Istoriografia română sub comunism, Iași, 2000. Vezi RI, 1998, nr. 5-6, pp. 261-282. Nikolai Morozov, „Unele observații despre oportunismul scriitorilor români `n regimul comunist”, Revista de istorie și teorie literară, XLI (1993), nr. 1-2, pp. 181-186. Ibidem, p. 181. M. Nițescu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Panaitescu, Gh. Bezviconi, D. Berindei, M. Berza, Maria Holban ș.a. Mihail P. Dan `n Revista istorică română, 1945, p. 116; ca și C. Racoviță, M.P. Dan a susținut la Institutul din Cluj-Napoca lecții de limba rusă și o comunicare despre „Istoriografia sovietică contemporană”. Redactor al revistei; vezi rubrica „`nsemnări și recenzii”, `n numărul din septembrie-decembrie 1944. Articol publicat `n Comunicări, Zlatna, 1944, 20 p. (vezi A. Boldur - fond personal, dosar 64 la Arhivele Naționale Istorice Centrale, ANIC). `n Revista istorică română

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
pp. 93-103, și Idem, Universitatea din București. Scurt istoric, București, 1994. Toți au fost mai `nainte `n comisiile de epurare, cea mai draconică fiind cea ieșeană. Vezi ANIC, fond MCNC, dosarele 4497/1945 și 4498/1945 - licențieri, epurări. Vezi Enciclopedia istoriografiei române, București, 1978; „Solemnitatea instalării profesorului Petre Constantinescu-Iași ca director al Institutului de Istorie Națională”, Sc`nteia, 17.IX.1948, p. 5. ANIC, fond Ministerul de Interne Direcția Administrației de Stat, dosar 65/1947, vol. II, ff. 26-34. A. Cioroianu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Extirparea ideologică a memoriei naționale prin falsificarea masivă a trecutului istoric. Experimentul stalinist `n varianta Roller: Istoria RPR `n ediții succesive (septembrie ’47, iunie ’48 ș.a)”, Analele Sighet, 6, 1998, pp. 574-587, și Aurel Pentelescu, „Mihail Roller și stalinizarea istoriografiei române `n anii postbelici”, Analele Sighet, 6, 1998, pp. 588-602. Vezi Vl. Dumitrescu, Oameni și cioburi. Contribuții la istoria contemporană a arheologiei românești, Călărași, 1993. Ibidem, pp. 158-159. Din 1940 profesor de istorie universală la București `n locul lui N.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și cordonul carantinal la Dunăre, bazele romano-bizantine ale vieții noastre politice, introducerea limbii slave `n Biserica românească, documente turcești din colecțiile Academiei, așezarea bulgarilor și găgăuzilor `n Basarabia. BSHR și AAR, 1940-1944. I. Nistor era academician din 1911. A. Zub, „Istoriografia română a anului 1946”, Analele Sighet, 3, 1996, pp. 193-194. M. Nițescu, op.cit., p. 60. Ibidem. A. Zub, „Istoriografia...”, loc cit., pp. 192-194. Ibidem, p. 202. Născută la Leningrad `n 1904, a obținut titlul de doctor `n istorie `n 1947

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
din colecțiile Academiei, așezarea bulgarilor și găgăuzilor `n Basarabia. BSHR și AAR, 1940-1944. I. Nistor era academician din 1911. A. Zub, „Istoriografia română a anului 1946”, Analele Sighet, 3, 1996, pp. 193-194. M. Nițescu, op.cit., p. 60. Ibidem. A. Zub, „Istoriografia...”, loc cit., pp. 192-194. Ibidem, p. 202. Născută la Leningrad `n 1904, a obținut titlul de doctor `n istorie `n 1947 cu o teză despre „Imunitățile din Principatele Române `n sec. XIV-XV”, 107 p. A fost bibliotecară la Fundația Universitară

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
p. A fost bibliotecară la Fundația Universitară „N. Iorga” (1930-1937) și la Institutul de Istorie Universală „N. Iorga” (1943-1947). Pentru oportunismul său a fost răsplătită cu titlul de conferențiar și postul de cercetător științific principal (din 1948/1949). Vezi Enciclopedia istoriografiei românești, București, 1978. Considerată de Pr. V. Laurent ca fiind printre primele zece reviste istorice postbelice din lume - vezi Ș. Papacostea, „Gh.I. Brătianu (Evocare)”, `n RI, 1991, nr. 1-2, p. 105-107; ANIC, fond MCNC, Dir. `nv. Sup., dosar 4360/1945

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
plată. ANIC, fond MCNC Dir. `nv. Sup., dosar 4497/1945, pp. 216-218. AIINI, fond Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei R.P.R., dosar State de plată; Idem, fond Procese-verbale (1948-1949), 2 volume. Monitorul oficial, nr. 239/16.X.1947. Enciclopedia istoriografiei românești; Monitorul oficial (partea I), nr. 161, pp. 5888-5889. A. Oțetea ajunsese `n 1948 unul dintre cei mai influenți istorici români, ocup`nd multe posturi științifice și politice de prim-plan. A. Oțetea va suferi `nsă cur`nd marginalizarea datorită

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
spus, „cu excepția cauzelor, `n c`teva r`nduri, simplu, nu cu at`ta aspect de erudiție care poate impresiona numai pe naivi”. El mai considera că Boldur face confuzie `ntre istorie și diferite concepții de filozofie a istoriei și că „istoriografia română a realizat progrese remarcabile, despre care se va vorbi o dată cu respect și m`ndrie”. Nuțu Roșca, „`nchisoarea miniștrilor”, `n vol. `nchisoarea din Sighet acuză, Baia Mare, 1991, pp. 9-10. Doar lucrări `n manuscris, poate, să fi lăsat. M. Berza a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
n 1950 de la Școala de Arhivistică la Facultatea de Istorie București (1950-1974) - pred`nd cronologie și genealogie, iar D.M. Pippidi de la Catedra de Literatură și cultură greacă (1937-1948) la cea de Istorie universală veche (1948) a amintitei facultăți - vezi Enciclopedia Istoriografiei Române și Ov. Bozgan, „Din istoricul Facultății de Istorie...”, pp. 99-101. „Românii din Transilvania și unirea cu biserica Romei”, SMIM, t. 3, 1959, pp. 329-339, și ibidem, `n BOR, 1962, nr. 9-10, pp. 863-937 (există și broșură separată). Eliminat `n

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
păcat suferă volumul fiului său, Dinu C. Giurescu, Istoria ilustrată a românilor, București, 1981. Feluritele traduceri ale sintezei, realizate tot `n România, dovedesc caracterul oficial și propagandistic al masivului volum. ANIC, fond Min. `nv., dos. 676/1946, f. 56. Enciclopedia istoriografiei române și Sudösteuropa - Bibliographie, Band I (1945-1959), herausgegeben von Fritz Valjavec; I, Teil: Slovakei, Rumanien, Bulgarien, München, 1956. Ibidem. Ibidem. Ibidem; Al. Zub, „Despre discursul istoric `n România, sub dictatură”, Viața Românească, nr. 2/1994, pp. 1-5. A. Zub (coord

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
studii bizantine de la Alger (1939) a dus la am`narea inițiativei românești de scriere a unei sinteze de istorie europeană. Vitregiile Războiului și ale războiului rece au făcut ca totul să răm`nă un proiect `ndrăzneț. Vezi L. Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; RI 1993, nr. 1-2; V. Spinei (coord.), Confluențe istoriografice românești și europene. 90 de ani de la nașterea istoricului Gh. Brătianu, Iași, 1988. M. Nițescu, op.cit., p. 379-380. G.Liiceanu, Despre limită, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 45-52

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
32. Ovidiu Bozgan, „Nunțiatura Apostolică...”, art.cit., p. 150. Arhivele Ministerului Justiției, Direcția Instanțelor Militare (`n continuare, se va cita AMJDIM), fond Penal, dosarul nr. 15 563, vol. 5, f. 306. Ibidem, ff. 292-305. Ibidem, f. 306. At`t `n istoriografie, c`t și `n memorialistică a fost utilizată sintagma „procesul Nunțiaturii”, `nsă cei care au folosit-o nu s-au raportat la aceeași `nscenare judiciară. `n fapt, au fost mai multe „procese ale Nunțiaturii”, ultimul fiind judecat `n aprilie 1952

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nr. 15 563, vol. 1, f. 8. Șerban Turcuș, op.cit., pp. 122-123. Sylvaine Guinle-Lorinet, „Bisericile din România `n anii cincizeci, văzute de la Vatican”, Memoria, nr. 34, 1/2001, pp. 62-63. Șerban Turcuș, op.cit., p. 165. Vezi, pentru detalii, Al. Zub, „Istoriografia română și «Spiritul Genevei»”, `n R. Rusan (ed.), Anii 1961-1972: țările Europei de Est, `ntre speranțele reformei și realitatea stagnării, Fundația Academia Civică, București, 2001, pp. 42-43. D. Prodan, Memorii, text `ngrijit și adnotat, cu o postfață de Aurel Răduțiu, Editura

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
vol. 7, ff. 37-38. Janice Broun, op.cit., p. 171. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 45. Ibidem, f. 63. Evantia Bozgan, Ovidiu Bozgan, Independență, politică externă și politică religioasă, ed. cit., pp. 252-253. Ibidem, p. 261. Totuși, `n istoriografia românească din acea vreme nu mai era incriminată decizia guvernelor „burgheze” din 1920 de stabilire a relațiilor directe cu Vaticanul; vezi Mircea Malița, „Diplomația românească `n perioada interbelică”, in Reprezentanțele diplomatice ale României 1911-1939, vol. II, Editura Politică, București, 1971

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
din lucrările de istorie militară ne spun multe despre cum erau priviți cei indezirabili `n anii „puterii populare”. Abia `n anii ’80 tăcerea a fost ruptă, dar referințele continuau să fie rare și lacunare, cum se tratau, de altminteri, de către istoriografia română a momentului mai toate problemele delicate ale celui de-al doilea război mondial. Un exemplu `n acest sens este volumul `ntocmit de Leonida Loghin, Aurel Lăpușneanu, Constantin Ucrain, Bărbați ai datoriei. 23 august 1944-12 mai 1945. Mic dicționar, Editura

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462

Capitolul unsprezece: Pogromuri adiacente Capitolul doisprezece: Comunitatea din Iași Capitolul treisprezece: Pogromul de la Iași - punctul de vedere românesc Anexe Surse și bibliografie Indice de nume Indice de locuri Prefață Chestiunea pogromului de la Iași a reținut Întro oarecare măsură, atenția În istoriografia Holocaustului XE "Holocaustului" : a fost menționat În studiile despre Holocaust XE "Holocaust" , iar câțiva istorici s-au referit la el când au descris șirul grelelor suferințe prin care au trecut evreii din România Între 1938 și 1944. Lipsea totuși un

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
de la Iași un „studiu” al unor istorici oficiali, pentru a absolvi statul și pe români de răspunderea morală față de crimele regimului antonescian În oraș. Dubla falsificare a documentelor din timpul războiului, interzicerea accesului la documentația proceselor desfășurate după război și istoriografia falsă din perioada regimului comunist au creat confuzie În jurul reconstituirii evenimentelor din timpul pogromului de la Iași, Împiedicând astfel până azi dezvăluirea adevărului cu privire la această crimă Îngrozitoare. Acest studiu a fost realizat sub Îndrumarea și cu sprijinul activ al prof. Yoav

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
1941, cine i-a tratat pe „rebelii” din Iași: „În ceea ce privește mișcarea comunistă din România... manifestările șde rezistențăț care s’au petrecut la Petroșani XE "Petroșani" și Iași au fost imediat Înăbușite prin executarea participanților”. Operațiunea de falsificări a creat o istoriografie mincinoasă, care a dăinuit șaizeci de ani. În prezent a devenit clar că „dosarul Lupu XE "Lupu, Constantin" ”, primul „raport Leoveanu XE "Leoveanu, Emanoel (general)" ” și descoperirea ordinelor autentice date de Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" , Mihai Antonescu XE "Antonescu

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]