2,990 matches
-
clasificate pe ramuri diferite ale limbilor romanice italo-vestice: limba italiană aparține de grupul limbilor italo-dalmate (împreună cu limbi precum dalmata și siciliana), în timp ce limba venetă face parte din grupul limbilor galo-iberice, înrudindu-se astfel mai îndeaproape cu limba franceză decît cu italiana. De asemenea, limba venetă nu trebuie confundată nici cu limba venetică, o limbă indo-europeană dispărută, care se vorbea în aproximativ aceeași regiune și care s-a păstrat numai sub forma cîtorva sute de inscripții datate în secolele VI î.Hr.-I
Limba venetă () [Corola-website/Science/311998_a_313327]
-
fost concentrați 54.000 de soldați britanici, 73.8000 americani și 7.000 francezi. Serviciile aliate de informații au apreciat că Axa dispune de 125.000 de soldați combatanți, 70.000 de soldați din trupele de sprijin, cei mai multe italiene. În noaptea de 16-17 decembrie, o companie din Divizia I-a de infanterie americană a efectuat un raid încununat cu succes la Maknassy, la 250 km sud de Tunis, și a luat 21 de prizonieri germani. Atacul principal aliat a
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
8-a Aliată a cucerit Tripoli, în timp ce restul armatei germano-italiene era deja pe drum spre Linia Mareth. Americanii au reușit să traverseze pasurile montane și să intre în Tunisia din Algeria, controlând triunghiul munților Atlas. Astfel, americanii amenințau Armata I italiană de la Mareth cu izolarea față de restul trupelor din nord. Rommel a reacționat și a atacat mai înainte ca să se petreacă izolarea italienilor. Pe 30 ianuarie, unități de tancuri germane și trei divizii italiene au atacat forțele franceze de lângă Faïd, principalul
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
în Franța, în jurul anului 1516. Titlul picturii datează din 1550. O cunoștință a familiei lui Francesco, Giorgio Vasari, a scris: „Leonardo și-a asumat responsabilitatea, în fața lui Francesco del Gioconda, de a picta portretul Mona Lisei, soția sa.“ (). Titlurile din italiană ("La Gioconda") și franceză ("La Joconde") ale tabloului sunt atât numele de familie al Lisei, primit după căsătorie, cât și o poreclă, în română „jovială“, sau „cea fericită“. Au existat multe speculații ce asociau numele Lisei cu cel puțin patru
Lisa del Giocondo () [Corola-website/Science/312280_a_313609]
-
este atras de expresionism. În anii următori face parte din "Școala de la Roma" ("Scuola romana"), împreună cu Gino Bonichi (zis "Scipione"), Mario Mafai, Antonietta Raphaël, Corado Cagli, Pericle Fazzini, cu care se manifestă împotriva neoclasicismului și academismului oficial al curentului ""Novecento italiano"" de inspirație fascistă. Între anii 1938 și 1940 se află la Milano, colaborează la publicația ""Corrente di vita giovanile"" - până la suspendarea ei - și ia parte la activitatea grupării revoluționare expresioniste ""Corrente"" fondată de Ernesto Treccani, împreună cu Renato Birolli, Aligi Sassu
Renato Guttuso () [Corola-website/Science/311525_a_312854]
-
voci, pe care o intitulează "Cantus sacrae symphoniae". În 1603 apare la Nürnberg o colecție de piese sub numele de "Sacrae symphoniae diversorum excellentissimorum auctorum". Compoziția muzicală care, din secolul al XVII-lea, este denumită tot mai frecvent "simfonie" (în italiană: "sinfonia") este preludiul instrumental al unei opere lirice, specie dezvoltată în acel timp în Italia, mai ales la Florența - începând cu Jacopo Peri ("Euridice"), Giulio Caccini ș.a., în cadrul cercului cultural "Camerata de' Bardi", având ca mentor muzical pe Vincenzo Galilei
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Camerata de' Bardi", având ca mentor muzical pe Vincenzo Galilei. Un exemplu îl constituie "sinfonia" cu care se deschide celebra operă "L'Orfeo" a lui Claudio Monteverdi (1607). Mai târziu, se stabilește o distincție clară între „simfonia” franceză și cea italiană. Spre deosebire de introducerea orchestrală a operelor franceze - "ouverture" (care urma schema propusă de Jean-Baptiste Lully, anume lent-rapid, uneori cu reluarea primei mișcări), "sinfonia" italiană (popularizată în special de școala muzicală din Neapole prin Alessandro Scarlatti, răspândindu-se apoi în toată țara
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
(în limba italiană: "Repubblica Sociale Italiana" ori RSI) a fost un stat marionetă al Germaniei Naziste condus de „Ducele Națiunii" și „Ministru al afacerilor externe" Benito Mussolini. RSI exercita drepturile suverane asupra Italiei de nord, dar depindea în totalitate de Wehrmacht pentru a păstra controlul asupra
Republica Socială Italiană () [Corola-website/Science/311654_a_312983]
-
de Vinerea Mare” a durat în perioada lunilor noiembrie și deccembrie din anul 1917, fiind în același timp și sfârșitul bătăliei de pe râul Isonzo. Trupele austro-ungare care au străpuns frontul pe cursul superior al lui Isonzo, prin înfrângerea diviziei a 2 italiene, au fost oprite pe Valea râului Piave. Ca să evite încercuirea diviziei a 3 italiene ducele „Emanuel von Aosta” (1869-1931) s-a retras de pe valea Isonzo pe valea Piave, unde întâlnește trupele diviziei 4 italiene venite din Dolomiți la Monte Grappa
Bătălia de la Piave () [Corola-website/Science/311684_a_313013]
-
în același timp și sfârșitul bătăliei de pe râul Isonzo. Trupele austro-ungare care au străpuns frontul pe cursul superior al lui Isonzo, prin înfrângerea diviziei a 2 italiene, au fost oprite pe Valea râului Piave. Ca să evite încercuirea diviziei a 3 italiene ducele „Emanuel von Aosta” (1869-1931) s-a retras de pe valea Isonzo pe valea Piave, unde întâlnește trupele diviziei 4 italiene venite din Dolomiți la Monte Grappa ca ajutor și comandate de generalul Luigi Cadorna (* 1850; † 1928) care pentru a întăril
Bătălia de la Piave () [Corola-website/Science/311684_a_313013]
-
Isonzo, prin înfrângerea diviziei a 2 italiene, au fost oprite pe Valea râului Piave. Ca să evite încercuirea diviziei a 3 italiene ducele „Emanuel von Aosta” (1869-1931) s-a retras de pe valea Isonzo pe valea Piave, unde întâlnește trupele diviziei 4 italiene venite din Dolomiți la Monte Grappa ca ajutor și comandate de generalul Luigi Cadorna (* 1850; † 1928) care pentru a întăril linia de Piave se postează cu trupele sale pe înălțimea de la Asiago (Venetien). Bătălia începe cu un atac pornit din
Bătălia de la Piave () [Corola-website/Science/311684_a_313013]
-
, scris adesea și "belcanto", "Bel-Canto" sau "Bel Canto", (din italiană, "interpretare frumoasă"), este un stil de interpretare în muzica vocală, caracterizat prin puritatea liniei melodice, originar din Italia secolului al șaptesprezecelea, luând amploare în decursul secolului al nouăsprezecelea, epocă muzicală denumită "Epoca Bel Canto". Operele italienilor Gioacchino Rossini (1792 - 1868
Bel canto () [Corola-website/Science/311259_a_312588]
-
o descriere a tot ce se știa in acel moment de către cercetători despre acest mare cabalist din Italia și despre influența lui asupra altor cabaliști. Această carte, editată în 2005 de Editura Universitătii Yale, a fost tradusă în romană și italiană. În cursul anului 2009 era prevăzută să apară în ebraică, germană și spaniolă. Cartea ajută la clasificarea unor diverse modele de dragoste și erotică, aceasta din urmă fiind definită ca un amalgam de dragoste și sex. Între modelele de erotică
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
lui Dumnezeu ar fi o fortă cosmică, o relație cosmică la care participă omul. După alții, fiul ar fi un înger, sau o sefira, în vreme ce în hasidism unii sunt de părere că țadicul (tzadik) este fiul divinității. Carte aparută în italiană (La Cabala in Italia) la Florența în anul 2007 și care a apărut în 2010 în engleza la Editura Universității Yale. Cartea aceasta a apărut în ebraică la editura Karmel în anul 2006 (Mekubalim shel layla מקובלים של לילה ) și
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
fost avansat la gradul de sublocotenent. A absolvit Școala de Război din Viena, în 1903. A urmat un curs de specializare în arma infanteriei la Paris fiind numit apoi comandant de regiment. Cunoștea în afara limbii române, germana, maghiara, franceza și italiana fiind un om foarte cult. La destrămarea Imperiului Austro-Ungar s-a prezentat, în mod voluntar oferindu-și serviciiile, la sediul Consiliului Național Român. I-a fost încredințată misiunea de a înființa Gărzile Naționale, de a le pregăti pentru participarea la
Alexandru Hanzu () [Corola-website/Science/311948_a_313277]
-
limba greacă, care a dat și denumirile de "воло́хи" în rusă și "oláh" în maghiară. Mai recent a apărut neologismul „Valahi”, un calc lingvistic recent, datorat înmulțirii traducerilor din lucrări în limbi străine ("Walachen" în germană, "Valacchi" în italiană, "Vlachs" sau "Wallachians" în engleză, "Valaques" în franceză, "Valacos" în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „”. Vlahi a devenit și un "endonim" (autodefiniție) la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
își susține lucrarea de diplomă, dar nefiind înscris în partidul fascist, nu poate deveni asistent la Universitatea din Torino. Preda că suplinitor latină în afara orașului Torino. 1933 - se înscrie în Partidul Național Fascist și astfel poate deveni profesor suplinitor de italiană chiar la liceul la care a studiat și el, în Torino. Colaborează la editură lui Giulio Einaudi fondată la Torino, în sediul publicației comuniste "Ordine nuovo". 1934 - din mai până în ianuarie 1935 îl înlocuiește la direcția revistei "La cultura" pe
Cesare Pavese () [Corola-website/Science/311361_a_312690]
-
din 31.1.1946, Slovenia devine una dintre cele 6 republici care alcătuiesc statul federal postbelic (sin 1963, RSFI). În urma unui arbitraj al ONU din 1954, portul Triest este atribuit definitiv Italiei, iar regiunea Istria invecinată, cu portul Rijeka (în Italiană Fiume), cu populație majoritară slovenă, revine Iugoslaviei și, implicit, Sloveniei. Cea mai indistrializată și dezvoltată republică a federației Iugoslave, totodată cea mai omogenă etnic, Slovenia se desprinde și mai lin din statul federal și depășește fără convulsii sociale și economice
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
FCM Huși, iar apoi fiind lăsat să plece în liga secundă chineză, la Guangzhou Pharmaceutical, unde a început declinul lui Răducanu. După experiența asiatică, Răducanu a ajuns în Cipru, la Nea Salamina, iar apoi la echipa din liga a treia italiană Sorrento Calcio. Salvarea sa părea că va fi Universitatea Cluj, formația aflată pe ultimul loc în Liga I având nevoie de un atacant care să marcheze goluri pentru a evita retrogradarea în Liga II, însă Răducanu nu a reușit mai
Claudiu Răducanu () [Corola-website/Science/311480_a_312809]
-
51-a britanică la răsăritul soarelui, dar au fost oprite din înaintare. Până la ora 16:00 nu se produseseră schimbări mari pe linia frontului. La apus, cu soarele în spate, tancurile germane din Divizia a 15-a germană și cele italiene din Divizia „Litorio” au atacat din spatele unor dealuri Divizia I blindată britanică. Aceasta a fost prima luptă importantă de tancuri de la El Alamein. Peste 100 de tancuri au participat la această luptă și, la căderea întunericului, aproape 50 dintre ele
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
numai patru tunuri antitanc, au reușit să stăvilească atacul blindatelor Axei. Britanicii au reușit să scoată din luptă 37 dintre cele 40 de tancuri germane. Cele trei tancuri germane au fost retrase pentru organizarea unui nou atac comun cu blindatele italiene. Și acest nou atac a fost respins, numai nouă tancuri ale Axei reuind să se reîntoarcă pe pozițiile de plecare. Între timp, britanicii pierduseră un tun antitanc și mai dispuneau de numai nouă proiectile, dar germanii au renunțat la organizarea
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
avea să recunoască: „Soldații germani au impresionat lume... Însă bersaglierii italieni i-au impresionat pe soldații germani”. Până la sfârșitul zilei, britanicii mai aveau în luptă cam 800 de tancuri, în vreme ce forțele Axei mai aveu 148 de tancuri germane și 187 italiene. Cum vasul cisternă care trebuia să alimenteze forțele Axei din Africa fusese scufundat de RAF în rada exterioară a portului Tobruk, Rommel a fost nevoit să recunoască în fața comandanților săi că nu este posibilă o manevră de dezangajare, singura soluție
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
tăia retragerea lui Rommel. Divizia a 11-a a suferit pierderi mari în fața inamicului puternic fortificat, în vreme ce Divizia a 7-a blindate a întâlnit o rezistență puternică din partea Grupului de luptă "Ariete", formată din tancurile rămase din fosta Divizia blindată italiană omonimă. Forțele lui Rommel pierduseră până în acel moment aproximativ 75.000 de oameni, 1.000 de tunuri și cam 500 de tancuri și avea nevoie de timp pentru refacere. Rommel a hotărât să se retragă. Până pe 15 decembrie, trupele neozeelandeze
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
erau obligate să lupte un război pe două fronturi, cu forțele britanico-americano-franceze înaintând dinspre vest și cu Armata Armata a 8-a atacând dinspre vest. Trupele care luptaseră până în acel moment sub comanda lui Rommel au fost redenumite Armata I italiană și au fost trecute sub comanda generalului italian Giovanni Messe, în vreme ce Rommel era numit la comanda Grupului de Armate Africa, fiind responsabil pentru ambele fronturi. Într-un mod oarecum similar, cele două armate aliate au fost plasate sub controlul Grupului
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
evreilor spre Israel în 1948. Numele de ghetou provine probabil de la faptul că zona unde evreii venețieni au fost cantonați în 1516 fusese utilizată ca topitorie, drept pentru care în timp se acumulase o importantă cantitate de zgură (ghetta în italiană înseamnă zgură). Evreii au fost închiși în această regiune a orașului, incinta fiind păzită zi și noapte de paznici creștini. desemnează o stradă sau un cartier în care evreilor li se impunea legalmente domiciliu (rezidență) forțat. Primele segregări forțate pentru
Ghetou () [Corola-website/Science/312384_a_313713]