3,184 matches
-
Bacovia- Gri) Măsura -numărul silabelor unui vers. Exemplu: "Doină, doină cântic dulce". (8 silabe) (Doină) Accentul - pronunțarea mai apăsată a unei silabe sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic, silaba accentuată susținând unitatea cuvântului. Exemplu: "Venea un om cu jale zicând în gândul lui". ( V. Alecsandri- Sergentul) Rimă - procedeu poetic care constă în potrivirea versurilor în silabele lor finale, începând cu ultima silabă accentuată. Exemplu: "Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
acestea, nu înceta de a striga guvernanților noștri: De treceți Dunărea, luați cel puțin garanții; încheiați un tractat cu Rusia pentru a stipula avantajele ce trebuie să tragă statul român dintr-un război costisitor și plin de pericole. Este o jale de a citi răspunsurile ce ne dau atunci guvernanții noștri, precum și acuzațiunile ce ei aruncau în contra noastră, pentru a atrage asupra opozițiunii mânia Rusiei! Oare a spune asemenea adevăruri și a constata asemenea fapte este a face insinuări falșe? Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din pricina dinților, l-am visat noaptea... Așa sânt ei dați de la Dumnezeu, să le crească dinții și să nu mai poată mânca și să moară de foame dacă nu rod tot timpul lemn! Dacă nu găsesc lemn de ros, e jale! Nici noi nu putem câteodată să scăpăm oamenii de ei. Acum vreo trei săptămâni a trebuit să dărâmăm o măcelărie. Se aciuaseră în pivniță și n-am reușit să le dibuim galeriile. Clădire veche, ce mai! Am închis măcelăria de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe-a ei! N-ați auzit dumneavoastră când se povestește cîte-o chestie mai grea... Că el n-a vrut, nu era în interesul lui, e, i-a pus aia atunci p... pe gură și gata, a tăcut!" Și era atâta jale și tristețe în felul cum spuse Vintilă aceste cuvinte, încît pentru întîia oară uitai cu totul de mine și izbucnii într-un râs înalt și fără reținere. Căci imaginația mea vedea aievea un bărbat vorbind, povestind, dând din mâini, declarând
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zi se pun pe o masă curată tot felul de bucate și o sumă oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zi se pun pe o masă curată tot felul de bucate și o sumă oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moarte. Ultimul stadiu este cel al acceptării. Bolnavul, În majo‑ ritatea cazurilor, este epuizat și Într‑o stare fizică și psihică degradată. Bolnavii acceptă gândul morții, unii chiar o așteaptă. Nu este o acceptare Împletită cu depresie, cu tristețe sau jale, ci o acceptare a situației și a morții, o așteptare tăcută, liniștită a implacabilului. Din punct de vedere fizic, pacien‑ tul este tot mai obosit și tot mai slăbit. Pe durata derulării acestor etape, pacientul aflat În stadiul terminal imprimă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spuns diferit a fost dat de textele Ecclesiastului. Acestea reflect] teme familiare din Ghilgameș și cântecele harpistului din Egipt. Autorul, imitându-l pe Solomon, isi asum] titlul de Qoheleth (înv]ț]tor). Viață este deșert]ciune - așa își începe el jalea. În virtutea statutului, a bog]ției și puterii sale (asemenea lui Solomon), el își putea satisface orice capriciu, de la pl]ceri spirituale la pl]ceri trupești (vin, femei și cântec), de la acumularea de bog]ții și învestirea în proiecte de construcții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este intermediat de fabulă. Motivul poeziei Amărâtă turturea poate fi găsit în Fiziolog, de aici a trecut în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, dar și în folclorul nostru și al altor popoare. La greci prototipul devine bocet; jalea turturelei fără soț, într-o versiune atât de apropiată, încât textul lui V. a fost considerat o traducere (Ariadna Camariano), este descrisă de Athanasios Psalidas și inclusă în volumul său din 1792, Efectele amorului. În Histoire des langues romanes (1841
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
când șade câteodată,/Tot pre ramură uscată./ Umblă prin dumbrav-adâncă,/ Nici nu bea, nici nu mănâncă.[...]// Dar eu om de naltă fire,/Decât ea mai cu simțire,/Cum poate să-mi fie bine?!/ Oh, amar și vai de mine!” Jertfa, jalea, oftatul, suspinul, lacrimile sunt locuri comune în lirica inimii, V. le cunoaște și le folosește în modul cel mai natural. Însă ceea ce reușește el să transmită e uimirea, chiar perplexitatea în fața unei forțe mai mari decât puterea cuvântului. Încât marea
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
activitate a lui V., apreciat de editori ca fiind „printre cei mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute de culegători din aproximativ două sute cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
scrisului românesc modern, autorii la care se oprește fiind Ionică Tăutu, Gh. Hagi-Peșacov, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri. Mai cu seamă Tragodia... lui Alecu Beldiman beneficiază de o exegeză completă („Arhiva românească”, 1940). Cât privește literatura veche, povestirea versificată Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Rumânești, compusă în grecește și istorisind uciderea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, este pusă în valoare (în forma tipărită la Veneția) alături de tălmăcirea românească datorată lui Radu
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
elemente ca „galioane”, „corăbii”, „vaduri”, „nisip”, „vadu’ Brăilii” - ceea ce ne duce cu gândul la expedițiile antiotomane apusene pe Dunăre, Îndeosebi la cea din 1445: Unde se bat turcii, Turcii și cu frâncii, Se bat În galioane, Mult să bat cu jale, Se bat cu nisip Mult se bat urât! Nu vom reține Însă aici, În afară de precizarea că identificările istorice aparțin unui cercetător extrem de prudent În privința valorificării istoriografice a folclorului, decât ideea că balada reflectă amintirea luptelor dintre turci și armatele apusene
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca jumătăți de pătrate ce-i alcătuiesc zonele marginale, iar celelalte jumătăți ca fețe ale piramidei cu inscripție din zona centrală. Prezența lui Enescu în medalistica românească se datorează unor mari sculptori și creatori de medalii precum G. Stănescu, Ion Jalea, Nestor Culluri, Gheorghe Adoc și a debutat în 1946 la aniversarea a 65 de ani ai compozitorului. La loc de cinste trebuie așezat și proiectantul medaliei în discuție, care comunică mesajul prin imagininea simbol a chipului marelui compozitor și interpret
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan). Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistică, chipul său fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul în profil
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul în profil spre stânga, având în partea de sus inscripția semicirculară ACAD. PROF. DR ȘTEFAN S. NICOLAU, iar în dreapta jos semnătura incizată a gravorului, sculptorul I. JALEA. Pe revers, (fig. 130rv) este imaginea clădirii institutului creat din inițiativa savantului, având deasupra inscripția pe șase rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. În exergă, deasupra a două ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă ne informează
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
consemnează atribuirea numelui acestuia institutului pe care-l fondase. Cât privește modalitatea în care sculptorul-gravor realizează chipurile savantului pe cele două medalii, observăm că acestea, deși sunt asemănătoare ca tehnică de realizare grafică, ele nu sunt, în privința expresivității, identice. Ion Jalea se etalează aici, ca și în celelalte portrete medalistice, ca un fin observator al personajului reflectat, căruia îi surprinde notele definitorii, caracteristice atât pentru aspectul exterior, strict fizice ale chipului, cât și pentru trăirile interioare. Dacă la prima medalie chipul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec tomnatic de jale al copacilor. Nu mai știu ce am strigat. Mă împleticeam pe drum, intrasem în stuf până la glezne, îmi înghițeam lacrimile. Vestea - în sfârșit! - mi-a ajuns la inimă"8. Cs. Szabó a plecat imediat spre capitală, de acolo a urmat
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
decât celelalte, fiind scris în versuri homerice: " Cine zace sub această piatră? Spune, morminte! Este Elena a lui Gheorgeh Balș, fiică și soție înțeleaptă a lui Rodocan Roseti. Pe aceasta a răpit-o soarta în vârstă mijlocie. A lăsat soțului jale, fără mângâiere, precum și tuturora și, mai ales fiicelor sale iubite, al căror hymeneu nu l-a auzit (nu le-a căsătorit încă, n.ns.), deși, au născut șapte. Aceasta este ceea ce o mâhnea prea mult în mijlocul bucuriilor sale. 1798, septembrie
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
moarte. Când se înseră, împăratul porunci slujbașului să meargă la poarta fratelui său ca să-i trâmbițeze. Acesta când auzi și văzu că este în fața porții lui, se gândi ce-l așteaptă și își întocmi acte pentru moarte, în plânsetele și jalea soției, copiilor și cunoscuților. Dimineața se prezentă la palat în haine negre, însoțit de familia sa, care se tânguia de moarte. Împăratul chemă pe fratele său înaintea sa și văzând cum se tânguiește îi zise: O, neînțeleptule și nesocotitule; dacă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
că jumătăți de pătrate ce-i alcătuiesc zonele marginale, iar celelalte jumătăți că fete ale piramidei cu inscripție din zona centrală. Prezența lui Enescu în medalistica românească se datorează unor mari sculptori și creatori de medalii precum G. Stănescu, Ion Jalea, Nestor Culluri, Gheorghe Adoc și a debutat în 1946 la aniversarea a 65 de ani ai compozitorului. La loc de cinste trebuie așezat și proiectantul medaliei în discuție, care comunică mesajul prin imagininea simbol a chipului marelui compozitor și interpret
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan){\cîte 118}. Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistica, chipul sau fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul în profil
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul în profil spre stânga, având în partea de sus inscripția semicirculara ACAD. PROF. DR ȘTEFAN S. NICOLAU, iar în dreapta jos semnătură incizata a gravorului, sculptorul I. JALEA. Pe revers, (fig. 130rv) este imaginea clădirii institutului creat din inițiativa savantului, având deasupra inscripția pe șase rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. În exerga, deasupra a doua ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă ne informează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
consemnează atribuirea numelui acestuia institutului pe care-l fondase. Cât privește modalitatea în care sculptorul-gravor realizează chipurile savantului pe cele două medalii, observăm că acestea, deși sunt asemănătoare că tehnică de realizare grafică, ele nu sunt, în privința expresivității, identice. Ion Jalea se etalează aici, ca și în celelalte portrete medalistice, ca un fin observator al personajului reflectat, căruia îi surprinde notele definitorii, caracteristice atât pentru aspectul exterior, strict fizice ale chipului, cât și pentru trăirile interioare. Dacă la prima medalie chipul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
români a căror tragedie este descrisă de un martor ocular astfel: După încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români si de vii ii aruncau în văpaia focului arzând de vii în chinuri groaznice si mare jale răsuna în tot locul de plânsetele lor” . Rezultatul masacrului de la Trăznea: 263 români (copii, femei, bărbați, tineri si bătrâni) morți și răniți. Dintre aceștia au fost identificați 68 morți. Printre cei morți sunt : copiii Aurica Brumar(5 ani), Victoria Brumar
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]