42,645 matches
-
care sunt condiționate de principiile ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor, respectiv nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea și asumarea răspunderii. Respectarea acestor principii poate fi verificată de către instanțele judecătorești care judecă fondul cauzei, dacă pe rolul acestora se află litigii al căror obiect este circumscris materiei achizițiilor publice, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
dispoziții legale, dispoziție care are întotdeauna un caracter general și impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă esența aplicării la un caz concret“ (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016). ... 61. În consecință, recursul în interesul legii nu poate avea ca obiect elementele de fapt ale cauzei, astfel că instanța supremă nu
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
pentru pronunțarea unei soluții definitive și irevocabile. ... 31. Curtea a reținut că principiul constituțional al egalității în fața legii, fără privilegii și discriminări, presupune faptul că toate persoanele aflate în aceeași situație juridică au o vocație egală de a fi judecate de aceleași instanțe judecătorești și după aceleași reguli de procedură, incluzând administrarea probelor, asigurarea dreptului la apărare sau la folosirea acelorași căi de atac, fără nicio discriminare pe criterii de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
generală, în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și a adoptării Legii nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, se judecă de către curțile de apel, și nu de Înalta Curte de Casație și Justiție (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
dosarul cauzei un punct de vedere scris prin care arată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, iar, pe fondul chestiunii de drept, argumentează că, având în vedere Decizia nr. 17/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii și prevederile art. 19 și 21 din Codul fiscal din 2003 și art. 67 din Codul de procedură fiscală din 2003, dispozițiile fiscale prevăd atât obligativitatea, cât și metodele necesare pentru estimarea situației contribuabilului în cazul
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
în uniformizarea jurisprudenței. Întrucât recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept aplicabile. Astfel, spre deosebire de contestația în anulare - care vizează îndreptarea erorilor de procedură - și de revizuire - cale de atac ce urmărește eliminarea erorilor de judecată
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept aplicabile. Astfel, spre deosebire de contestația în anulare - care vizează îndreptarea erorilor de procedură - și de revizuire - cale de atac ce urmărește eliminarea erorilor de judecată -, recursul în casație are
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
care recursul în casație reprezintă mijlocul procedural prin care se repară nelegalitățile, având ca obiect verificarea conformității hotărârilor penale definitive - care soluționează fondul cauzelor - cu regulile de drept aplicabile, în scopul respectării legilor și al uniformizării jurisprudenței. Instanța de casare judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este corespunzătoare din punctul de vedere al dreptului, prin instituirea căii extraordinare de atac a recursului în casație acordându-se prioritate principiului legalității în raport cu principiul autorității de lucru judecat. ... 28. Așadar, din perspectiva interesului
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
dată faptei prin actul de sesizare dintr-o infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate în una pentru care acțiunea penală se pune în mișcare (și) din oficiu sau dacă inculpatul este judecat pentru ambele categorii de infracțiuni - hotărârea definitivă pronunțată în cauză poate fi atacată cu recurs în casație. Totodată, există cazuri - în procesul penal - în care principiul oficialității se substituie principiului disponibilității, cazuri consacrate de prevederile art. 157 alin. (4) și
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
Astfel, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificat prin Legea nr. 76/2012, prevede că, „în cazul admiterii recursului, instanța de recurs, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanță. În cazul în care judecata în
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
554/2004, norma specială prevăzută de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 conferă posibilitatea ca instanța de recurs, în cazul admiterii recursului, să rejudece litigiul în fond și atunci când instanța de fond a soluționat litigiul fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
3) lit. d) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „(3) Instanța examinează dacă: […] d) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv; […].“ ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate invocă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
pasiuni, preocupațiuni care ar putea să producă îndoială, suspiciune asupra imparțialității judecătorului, și de aceea legea, în interesul bunei justiții, a încrederii în justiție și a prestigiului acesteia, prevede recuzabilitatea judecătorului suspect. Judex suspectus trebuie să fie dispensat de a judeca procesul în care, ținându-se cont de forța medie de rezistență individuală, s-ar putea prezuma că este imparțial. Or, prin enumerarea exhaustivă a „elementelor întemeiate“ ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea este afectată, cu includerea „omisiunilor și atestărilor
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legeacadru nr. 284/2010. ... 20. De asemenea, se face trimitere la Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a statuat că acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, formulate în temeiul
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
în esență domnul avocat general la punctul 268 din Concluziile prezentate în cauzele C83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19 și C-355/19, întrucât perspectiva inițierii unei cercetări disciplinare este în sine susceptibilă să exercite o presiune asupra celor care au sarcina de a judeca, este esențial ca organul competent să efectueze cercetările și să exercite acțiunea disciplinară să acționeze în cadrul exercitării misiunilor sale în mod obiectiv și imparțial și în acest scop să fie la adăpost de orice influență exterioară. 200 Prin urmare
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; (iii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; (iv) ivirea unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
și a șasea dintre condițiile de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu în materia contenciosului administrativ aflat în stadiul de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță care a formulat sesizarea și care judecă litigiul în ultimă instanță, iar instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării, care nici nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 34. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
utilizare a unui astfel de regim ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare (paragraful 198 din hotărâre). Întrucât perspectiva inițierii unei cercetări disciplinare este în sine susceptibilă să exercite o presiune asupra celor care au sarcina de a judeca, este esențial ca organul competent să efectueze cercetările, să exercite acțiunea disciplinară și să acționeze în cadrul exercitării misiunilor sale în mod obiectiv și imparțial și în acest scop să fie la adăpost de orice influență exterioară (paragraful 199 din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019, paragrafele 56 și 57; deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii: nr. 18 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015, paragraful 41; nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Cătălin Florin Teodorescu într-o cauză penală în care acesta este judecat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că atât privit ut singuli
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de probatoriul administrat. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; (iii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; (iv) ivirea unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 828 din 23 august 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Gheorghe Stan - judecător Livia Doina Stanciu - judecător
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, critica de neconstituționalitate vizează aceste dispoziții legale în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 29 septembrie 2016. Prevederile criticate au următorul cuprins: – Art. 21 din Legea nr. 500/2002: (1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament și creditele
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007: „Ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite. “ ... ... 12. Prin Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a decis că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]