28,495 matches
-
și de a aprecia dacă și în ce măsură sunt îndeplinite condițiile de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă la data pensionării solicitanții au o altă ocupație. ... 20. Cele statuate în jurisprudența citată sunt valabile și cu privire la prevederile de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
fiscal. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că există jurisprudență relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 838 din 14 decembrie 2017. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.555/2/2016, Curtea de Apel București
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]
-
1), art. 21 alin. (1)-(3), art. 53 alin. (2) teza finală și art. 129 din Constituție. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se mai invocă jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 838 din 14 decembrie 2017. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]
-
instanță, iar, în cursul procesului, părțile își pot face apărările pe care le socotesc necesare, beneficiind de toate garanțiile unui proces echitabil, justiția fiind unică, imparțială și egală pentru toți. ... 23. Referitor la posibilitatea exercitării unei căi de atac, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]
-
excepției din aceeași perspectivă, respectiv a lipsei căii de atac împotriva acestor hotărâri. Ca atare, considerentele mai sus reținute au fost socotite valabile și cu privire la aceste dispoziții. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]
-
2.610D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că există jurisprudență relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 425 din 17 iunie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.331/3/2019, Tribunalul București - Secția a
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
Atât timp cât criteriile folosite se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, astfel de prevederi legale nu sunt afectate de vreun viciu de neconstituționalitate, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în materie fiscală. ... 19. Curtea, având în vedere jurisprudența sa anterioară, spre exemplu, Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, paragraful 44, a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, un stat contractant
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
în materie fiscală. ... 19. Curtea, având în vedere jurisprudența sa anterioară, spre exemplu, Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, paragraful 44, a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui „just echilibru“ între cerințele interesului general
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
încălcarea dreptului fundamental aplicabil în cauză (a se vedea Decizia nr. 940 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 28 iulie 2010). ... 21. Cu privire la rezonabilitatea și echitatea impozitului, Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că legiuitorul este în drept să stabilească impozite pentru a alimenta în mod constant și ritmic bugetul de stat, însă trebuie să manifeste o deosebită atenție atunci când stabilește materia impozabilă (a se vedea Decizia nr. 940
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. De principiu, o sarcină fiscală determină diminuarea patrimoniului celui în sarcina căruia cade obligația fiscală, dar această diminuare nu conduce la suprimarea dreptului de proprietate. ... 26. Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că, potrivit art. 44 din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
marjă de apreciere (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 293 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 7 noiembrie 2018). ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței instanței de control constituțional, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 30. Distinct de cele de mai sus, față de critica potrivit căreia nu se înțelege ce înseamnă expresia „clădiri neîngrijite“, Curtea reține
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 35. Curtea a statuat în jurisprudența sa, că, în cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, și contribuabil, în calitate de debitor al obligației fiscale, cele două părți nu se situează pe poziții de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea
DECIZIA nr. 836 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255621]
-
de contencios administrativ, iar necontestarea în acest termen a hotărârii menționate conferă acesteia caracter de titlu executoriu. ... 15. Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza prezentă, neexistând elemente noi, de natură a determina o schimbare a jurisprudenței Curții Constituționale. ... 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 854 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254566]
-
legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 51. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, au fost identificate după cum urmează: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; b) cauza care face
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
privire la următoarea cerință dedusă din interpretarea art. 519 din Codul de procedură civilă se reține că, în mod constant, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat în practica sa că relevantă în evaluarea cerinței noutății este dezvoltarea unei jurisprudențe în materie. ... 54. Pentru aceasta, au fost emise adrese către toate curțile de apel, care au procedat la verificarea jurisprudenței la nivelul instanțelor situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că au identificat
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat în practica sa că relevantă în evaluarea cerinței noutății este dezvoltarea unei jurisprudențe în materie. ... 54. Pentru aceasta, au fost emise adrese către toate curțile de apel, care au procedat la verificarea jurisprudenței la nivelul instanțelor situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că au identificat hotărâri judecătorești în materia care face obiectul sesizării de față. ... 55. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că instanțele naționale nu
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
de lege criticat, este aceea a încălcării dreptului de proprietate privată al creditorilor titlurilor executorii reprezentate de înscrisurile sub semnătură privată, care sunt titulari ai unui drept de creanță, născut în patrimoniul lor de la data emiterii titlului. În sensul jurisprudenței Curții, dreptul de creanță este un «bun», care intră în sfera de protecție a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție, ce prevăd garantarea și ocrotirea egală a proprietății private (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
se poate aprecia că efectele ivite după pronunțarea hotărârii instanței de contencios constituțional sunt asemănătoare celor determinate de abrogare. Aceasta, deoarece dispoziția legală declarată neconstituțională nu mai poate constitui temei juridic pentru viitor. ... 71. Așa cum s-a reținut în jurisprudența instanței supreme, declararea unei norme ca neconstituțională este asemănătoare abrogării respectivei norme, întrucât lasă situațiile trecute, încheiate în perioada ei de activitate, neatinse, iar consecințele înlăturării normei (prin abrogare sau declarare ca neconstituțională) sunt rezervate domeniului viitorului (Decizia nr. 52
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
serviciilor de apă și canalizare, care sunt titluri executorii, conform dispozițiilor art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006, republicată, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 86. În considerarea jurisprudenței constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se apreciază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat, prin condițiile restrictive
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
ale art. 20 și 131. Soluția legislativă depășește limitele constituționale ale rolului Ministerului Public în activitatea judiciară, transferând în sarcina procurorului atribuția de a participa la soluționarea laturii civile, după soluționarea laturii penale a cauzei. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care se dezvoltă principiul clarității și previzibilității legii. ... 6. Arată că textele de lege criticate contravin și principiului egalității în drepturi, consacrat de dispozițiile art. 16 din Constituție și de art. 14 din Convenția
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Arată că, punctual, prin prevederile de lege criticate Executivul este abilitat să limiteze drepturi și libertăți prin hotărâri ale Guvernului. Se încalcă astfel dispozițiile art. 1, 53, 108 și 115 din Constituție, precum și jurisprudența Curții Constituționale care statuează cu privire la limitele delegării legislative. Arată că o situație de excepție, care conduce la restrângerea unor drepturi, precum cele prevăzute de art. 25, 29, 39 și 45 din Legea fundamentală, nu poate reprezenta o justificare
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
Legea nr. 55/2020, pentru a se evita, pe viitor, ca o situație de excepție să devină un mod de funcționare a statului. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021 și Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, și arată că organizarea executării legii se realizează prin hotărâre a Guvernului, iar măsurile de limitare dispuse nu
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
prin hotărâri ale Guvernului. Cum normele care conțin limitări, interdicții, decăderi sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse prin analogie, cum acolo unde legiuitorul a dorit să facă distincții și interpretul trebuie să le facă, având în vedere jurisprudența constituțională în sensul posibilității intervenției ordonanței în materiile pentru care Constituția prevede existența „numai“ a legii, rezultă că restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, potrivit art. 53 alin. (1) din Constituție, se poate face atât prin lege, cât și prin
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
a Guvernului, dar nu și prin ordonanță de urgență a Guvernului și, cu atât mai puțin, prin hotărâri ale Guvernului. ... 9. Se invocă aspecte din literatura de specialitate referitoare la dispozițiile art. 53 din Constituție și se arată că în jurisprudența sa Curtea Constituțională, de exemplu, în Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, a reținut că nu trebuie confundată instituția juridică a restrângerii exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzută de art. 53 din Constituție, cu instituția juridică a stării de
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
atribuții ale Guvernului în legătură cu starea de alertă și acte pe care Guvernul le adoptă în exercitarea atribuțiilor menționate, iar toate acestea nu pot fi decât în limitele Constituției. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat, de principiu, în jurisprudența sa că „prin nicio lege însă nu se poate stabili ori înlătura, prin extindere sau restrângere, o competență a unei autorități, dacă o asemenea acțiune este contrară dispozițiilor ori principiilor Constituției“ (Decizia nr. 127 din 27 martie 2003). ... 14. Normele
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]