3,080 matches
-
unor evenimente, atitudini, persoane și, prin extensie, a conținutului întregului text" (Maria Cvasnîi Cătănescu, 2007). Trei sunt termenii utilizați în acest proces: "obiectul" informației media (domeniul-țintă, în termenii lui Lakoff), "obiectul" care transferă propriul nume (domeniul-sursă, dupa Lakoff) și metafora jurnalistică. b. "Calitatea" informației Procesul de metaforizare jurnalistică diferă de metaforizarea științifică/ poetică prin "calitatea" informației. În știință, informația este o combinație de semnale și simboluri. În discursul jurnalistic, metaforele reprezintă un tip de unitate informațională îmbogățită prin indici valorici - de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a conținutului întregului text" (Maria Cvasnîi Cătănescu, 2007). Trei sunt termenii utilizați în acest proces: "obiectul" informației media (domeniul-țintă, în termenii lui Lakoff), "obiectul" care transferă propriul nume (domeniul-sursă, dupa Lakoff) și metafora jurnalistică. b. "Calitatea" informației Procesul de metaforizare jurnalistică diferă de metaforizarea științifică/ poetică prin "calitatea" informației. În știință, informația este o combinație de semnale și simboluri. În discursul jurnalistic, metaforele reprezintă un tip de unitate informațională îmbogățită prin indici valorici - de natură culturală (simboluri transistorice, spațiu și timp
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lui Lakoff), "obiectul" care transferă propriul nume (domeniul-sursă, dupa Lakoff) și metafora jurnalistică. b. "Calitatea" informației Procesul de metaforizare jurnalistică diferă de metaforizarea științifică/ poetică prin "calitatea" informației. În știință, informația este o combinație de semnale și simboluri. În discursul jurnalistic, metaforele reprezintă un tip de unitate informațională îmbogățită prin indici valorici - de natură culturală (simboluri transistorice, spațiu și timp istoric etc.), subiectivă (idealitate, moaralitate, canon, cantitate de imprevizibil etc.), expresivă (calitatea stilului, intensitate, originalitate, uzanță semantică etc.) - ce individualizează discursul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cât o metafora are o frecvență mai ridicată în limbajul publicistic, cu atât transmite mai puțină informație; cu cât metaforele au o frecvență mai mică, cu atât se încarcă de sensuri și transmit o cantitate mai mare de informație. Metaforele jurnalistice nu interesează numai ca fenomen lingvistic: "nodul gordian", spre exemplu, poate interesa cercetătorul ca strategie verbală, poate interesa sub aspectul antropologiei culturii, al echivalențelor conceptuale, dar și în calitate de cod al calității informației. c. "Cantitatea" informației Metafora jurnalistică este puntea de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de informație. Metaforele jurnalistice nu interesează numai ca fenomen lingvistic: "nodul gordian", spre exemplu, poate interesa cercetătorul ca strategie verbală, poate interesa sub aspectul antropologiei culturii, al echivalențelor conceptuale, dar și în calitate de cod al calității informației. c. "Cantitatea" informației Metafora jurnalistică este puntea de legătură dintre ceea ce știm și ceea ce vrem să se știe, mai ales în dinamica titlului. În enunțul: "Cenușăreasă de România: la 11 ani a primit cadou un super palat, dar locuiește într-o cocioabă" (Jurnalul.ro, 2012
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Abordarea cognitivă pune în evidență trăsătura fundamentală a metaforizării: raportul dintre competența de conceptualizare și eficiența la nivelul sistemului de comunicare. Recursul jurnalistului la metaforă are rațiuni psihologice, lingvistice, metodologice, stilistice are motivații profunde în teoria informației etc. Utilizarea metaforelor jurnalistice este determinată de "evenimentul" care ancorează cititorul în realitatea cotidiană. În dinamica descoperirilor științifice, a activităților în premieră mondială, a scandalurilor de corupție, a informațiilor venite dinspre lumea mondenă etc. termenul metaforic reconstruiește conceptual realitatea. Jurnalistul "dispune" de o anumită
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
date, "Vinerea Neagră", "Pirineii"etc sunt metafore nominale bazate pe corespondențe conceptuale, având valențe multiple: sunt unități informaționale revalorizate, strategii de comunicare și forme de cunoaștere (v. Pirineii) care mențin legătura cu receptorul. Modelele de metaforizare sunt eterogene în textul jurnalistic: domeniul artelor (un purtător de cuvânt este "trompeta televizată" Cotidianul.ro, 2011), natura în manifestare (absența unor rezultate remarcabile este "secetă": ,,Secetă de 44 de ani pentru Dinamo", Gazeta Sporturilor.ro), clișeele culturale (o situație greu de estimat este "nodul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
animalier (un om politic cu probleme de imagine este "un câine bătrân hărțuit de un pisoi...", Cotidianul.ro, 2012), relațiile de familie (ministrul Finanțelor poate fi: ,,Tătucul bugetului, personaj care ține cifrele...", Cotidianul.ro, 2012) etc. Din această perspectivă, metafora jurnalistică poate fi comică, ironică, sarcastică, poate fi romantică sau dramatică, spre deosebire de metafora terminologică, neutră participativ etc. În etapa actuală de evoluție, metafora jurnalistică tinde să-și redefinească sursele. Deși mai puțin transparente, sunt utilizate (cu precădere, în paratext) stereotipuri, clișee
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Finanțelor poate fi: ,,Tătucul bugetului, personaj care ține cifrele...", Cotidianul.ro, 2012) etc. Din această perspectivă, metafora jurnalistică poate fi comică, ironică, sarcastică, poate fi romantică sau dramatică, spre deosebire de metafora terminologică, neutră participativ etc. În etapa actuală de evoluție, metafora jurnalistică tinde să-și redefinească sursele. Deși mai puțin transparente, sunt utilizate (cu precădere, în paratext) stereotipuri, clișee internaționale, maxime trunchiate și nemarcate grafic, având calitatea de metafore. Metafora metonimică de tipul "conținut pentru conținător" poate apărea în varianta unitară, completă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Ileana Cosânzeana, pedeliștii au ales Lupu'...". B... și judecătorii/ Lupul s-a făcut miel"; Lupul singuratic". În exemplele date remarcăm frecvența, tendința de conservare a metaforelor tocite, specifice anumitor sfere de referință (portrete de politicieni, opțiuni). În pofida caracteristicii "tocit", metafore jurnalistice ca "lupul", "Baba Cloanța", "Ileana Cosânzeana", "Cenușăreasa" își conservă valoarea expresivă, grație recontextualizărilor, unele, deliberat ambigue ("Lupul singuratic"), altele ironice (B... și judecătorii/ Lupul s-a făcut miel"), aluzive etc. Se impune aici o diferențiere: dacă metafore ca "lupul", "mielul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Ana la Caiafa pe malul mării", "Tragedia care ne-a mântuit - De la Anna la Caiafa, la Irod, la Pilat, pe Golgota". Prin adiectio se particularizează evenimentul, fixându-se coordonatele geografice, traseul christic etc. Numeroase clișee, citate, experesii pot deveni metafore jurnalistice. Pierre Fontanier considera citatul ca fiind "prezentarea unei idei sub semnul altei idei mai frapante sau mai cunoscute care nu se leagă de prima decât printr-o anumită conformitate sau analogie" (apud A. Compagnon, 1979: 19). În Jurnalul Național, paratextul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
principiile generale de organizare a metaforei conceptuale, teoretizate de reprezentanții cognitivismului (G. Lakoff and M. Johnson, 1980), cuprinzând doi termeni, conform structurii A este B ("Ea este cea care deține controlul acasă" = STĂPÂNA). III.11.2. Funcția persuasivă a metaforei jurnalistice Discursul jurnalistic a devenit în ultimele decenii un "spațiu" în care jurnalistul și receptorul se întâlnesc, într-un mod sau altul: primul - pentru a convinge, iar al doilea - pentru a lua în stăpânire selectiv, universul informațional, necesar propriei cunoașteri. Studiind
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de organizare a metaforei conceptuale, teoretizate de reprezentanții cognitivismului (G. Lakoff and M. Johnson, 1980), cuprinzând doi termeni, conform structurii A este B ("Ea este cea care deține controlul acasă" = STĂPÂNA). III.11.2. Funcția persuasivă a metaforei jurnalistice Discursul jurnalistic a devenit în ultimele decenii un "spațiu" în care jurnalistul și receptorul se întâlnesc, într-un mod sau altul: primul - pentru a convinge, iar al doilea - pentru a lua în stăpânire selectiv, universul informațional, necesar propriei cunoașteri. Studiind câteva dintre
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
informațional, cât din perspectiva funcției conative a limbajului, numită și funcție imperativ-persuasivă (R. Jakobson, 1963) sau funcție de apel (K. Buhler, 1934). Roman Jakobson aborda această funcție din perspectiva destinatarului. Caracteristica "persuasiv" a funcției conative este cu precădere cultivată în limbajul jurnalistic. Înțelegem prin funcția persuasivă capacitatea limbajului de a influența, în diferite grade - în cadrul procesului de cunoaștere/ informare - gândurile și conduita unui grup-țintă, a unor grupuri mari de oameni, într-un anumit moment. Dintr-o perspectivă strict lingvistică, funcția persuasiv-imperativă este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
consubstanțiale tipului de informație, subordonate obiectivelor presei și /sau jurnalistului, având implicații majore în retorica discursului și în comunicarea gazetărească: 1) factorul cognitiv. Funcția persuasivă sau de convingere nu ar fi posibilă în afara raționamentelor, a echivalențelor, altfel spus, a metaforei jurnalistice; 2) factorul semantic: limbajul însumează dimensiunea semantică a limbii, dar nu în toate situațiile această dimensiune se suprapune integral limbii. Metaforă-conflict și ambiguizare Nu în toate situațiile cercetătorul poate vorbi de metafore jurnalistice care au un domeniu-sursă clar definit. Există
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
raționamentelor, a echivalențelor, altfel spus, a metaforei jurnalistice; 2) factorul semantic: limbajul însumează dimensiunea semantică a limbii, dar nu în toate situațiile această dimensiune se suprapune integral limbii. Metaforă-conflict și ambiguizare Nu în toate situațiile cercetătorul poate vorbi de metafore jurnalistice care au un domeniu-sursă clar definit. Există numeroase interferențe impuse de genul jurnalistic, de grila imaginarului colectiv între metaforele sportive și/ sau cele aparținând sferei războiului, luptei etc. Cuvântul "contraatac" semnifică, după definiția dată de DEX "Ripostă ofensivă desfășurată de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dimensiunea semantică a limbii, dar nu în toate situațiile această dimensiune se suprapune integral limbii. Metaforă-conflict și ambiguizare Nu în toate situațiile cercetătorul poate vorbi de metafore jurnalistice care au un domeniu-sursă clar definit. Există numeroase interferențe impuse de genul jurnalistic, de grila imaginarului colectiv între metaforele sportive și/ sau cele aparținând sferei războiului, luptei etc. Cuvântul "contraatac" semnifică, după definiția dată de DEX "Ripostă ofensivă desfășurată de o unitate militară aflată în apărare, cu scopul de a respinge un atac
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
scopul de a respinge un atac al inamicului pătruns în dispozitivul ei și de a restabili pozițiile inițiale. (Sport) Ripostă". (DEX, 1975: 191). Termenul este utilizat deopotrivă, în limbajul militar și în limbajul sportiv. La această semnificație unanim acceptată, limbajul jurnalistic adaugă o dimensiune cognitiv- motivațională, în funcție de contextul de comunicare, de "talentul" jurnalistului, pe care o regăsim în titlul articolelor de presă: "Bonetti contraatacă și le răspunde contestatarilor. "Ignoranța este mama prost-educaților, a paraziților" (Gazeta sporturilor, august 2012)". 1) ,,Contraatac de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o imagine și o informație în imaginarul colectiv; este conceptualizarea unei atitudini (contraatac) devenită clișeu de comportament, cel puțin în campaniile electorale din presa ultimului deceniu. Relația conceptual-semantică dintre "contraatac" - "campanie" contribuie la anularea echivocului pe care cele două metafore jurnalistice ar fi putut să-l creeze. Problematica este una de actualitate, iar jurnalistul realizează legatura necesară dintre un eveniment (campania de alegeri) și conflictul existent între agenții schimbării politice. Curiozitatea receptorului este provocată și prin forma interogativă a titlului. Aplicând
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ales pe acțiune. Mesajul persuasiv este focusat pe metafora "inima României", echivalență folosită ca marcator emoțional al voinței politice, prin care se subminează poziția deținută de "Celalalt". 4) Băieții deștepți"au început contraatacul la Hidroelectrica" (Capital, octombrie 2012). În limbajul jurnalistic, textul este orientat de două principii ale comunicării: referențialitatea și credibilitatea informațională. Primul principiu orientează structurarea textului în funcție de capacitatea de monoreferențializare dată de instrumentele limbajului utilizat. Ambiguitatea semantică devine în multe dintre situațiile de comunicare una dintre strategiile de convingere
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
din exemplul de sub 4. Sunt două metafore persusive, prin natura lor ambiguă. Tot mai mult este acreditată ideea (C. Sălăvăstru, 2009; S. Săvulescu, 2003) că mesajul câștigă în credibilitate prin menținerea unei ambiguități controlate. Nu trebuie confundată ambiguitatea de tip jurnalistic cu ambiguitatea poetică, dată fiind potențarea funcției reprezentative (referențiale) în detrimentul funcției poetice a limbajului jurnalistic. David Randall (1998) observa că articolele de presă nu sunt literatură, "a scrie la ziar e altceva decât a scrie un roman sau o nuvelă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este acreditată ideea (C. Sălăvăstru, 2009; S. Săvulescu, 2003) că mesajul câștigă în credibilitate prin menținerea unei ambiguități controlate. Nu trebuie confundată ambiguitatea de tip jurnalistic cu ambiguitatea poetică, dată fiind potențarea funcției reprezentative (referențiale) în detrimentul funcției poetice a limbajului jurnalistic. David Randall (1998) observa că articolele de presă nu sunt literatură, "a scrie la ziar e altceva decât a scrie un roman sau o nuvelă, dar nu chiar atât de diferit precum le-ar plăcea unora să creadă" (D. Randall
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de presă nu sunt literatură, "a scrie la ziar e altceva decât a scrie un roman sau o nuvelă, dar nu chiar atât de diferit precum le-ar plăcea unora să creadă" (D. Randall, 1998: 137-138). Numitorul comun al scrierilor jurnalistice este claritatea, accesibilitatea, naturalețea formulării ("vei cheltui mai puțină energie cu încercările de a scrie o frază simandicoasă când una simplă ar fi mai indicată"), menținerea funcției fatice a limbajului ["toate scrierile de calitate (...) sunt clare, ușor de citit, folosesc
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vor fi puse cu precădere, în valoare, explicit și/ sau implicit. Spre deosebire de discursul politic unde "politețea" este o condiție sine qua non în interacțiunea publică (poate contracara spre exemplu, efectul măsurilor mai puțin populare ce urmează să fie luate), discursul jurnalistic focusează atenția receptorului asupra persoanei publice printr-un tipar cvasi-universal al "persuasiunii" menținut prin elemente ale cognitivului (seria metaforelor "atac", "contraatac", "a ataca", "a contraataca", "atacat", "contraatacat" etc.) și prin registrul limbii. Cel de-al doilea element al persuasivului invocat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pozitivă este menținută prin atitudinea dinamică, prin metafore ale "credibilității", prin verbe ale acțiunii. Jurnalistul pune în relief (prin ghilimele, cratimă etc.) fie în titlu, fie în subtitlu etc. confesiuni ale politicianului, care fac referire la valori, idei, convingeri. Metafora jurnalistică face parte din aceeași recuzită a persuasiunii. Pe lângă calitatea de a informa, reprezintă o chintesență a unui program de guvernare, politic etc. Metafora jurnalistică nu trebuie confundată cu variantele de tip jargon și nici cu limbajul sportiv, militar care au
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]