4,444 matches
-
alergăm ca niște hamsteri pe o roată. Atunci Începem să ne repetăm, iarăși și iarăși. Pe când mergeau În sus și-jos pe străduțele unduitoare, fiecare cartier arăta atât de diferit, Încât Armanoush a Început să creadă că Istanbulul era un labirint urban, că existau mai multe orașe Într-unul singur. S-a Întrebat dacă James Baldwin a avut același sentiment când a fost aici. Pe la trei după-amiaza, epuizate și Înfometate, au intrat Într-un restaurant, Asya pretindea că aceea era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
adevărată aventură aici. Orașul e frumos. Seamănă cu San Francisco În anumite privințe, din străzile În pantă, ceața permanentă, briza marină și chipurile boeme pe care le Întâlnești În locurile În care te aștepți mai puțin. E un fel de labirint urban. Mai curând un amalgam de orașe adunate Într-unul singur, decât un oraș În sine. Apropo, bucătăria e fantastică. Orice armean s-ar simți aici ca-n rai. Armanoush se opri dându-și seama alarmată ce scrisese. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu era genul lui și, de altfel, privighetorile cîntă mai ales noaptea. Habar n-avea cît era ceasul. Își dădu seama că cea mai nefastă parte a creierului lui, oricare i-ar fi fost numele, scoarță sau cortex, lob, nucleu, labirint, hipocamp, tocmai se trezise Înainte de restul corpului, chiar dacă Într-un corp, la fel ca Într-o viață, nimic nu se poate izola de nimic. „De fiecare dată cînd am atins fundul“, Îi spusese unul din prieteni, „am izbutit mereu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
la Neuilly, această minunată fată Înaltă și subțire ca o statuie etruscă Îmi cerea s-o dezbrac - nici ea nu stătea inactivă -, dar Începea să tremure ca frunza dacă sexul meu Îl atingea pe al ei. M-a atras În labirintul iubirii curtenești, o iubire În care privirile dăruiesc mai multă bucurie decît sărutările. Ochii ei verzi aveau culoarea transparentă a acuarelei. Am devenit trubadurul ei. Studiasem poezia secolului XII și Îmi aduceam aminte că cei mai buni medieviști afirmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ideală, liniștită, fără probleme, fără complicații, limpede și clară, plină de fericire, plină de bucurii, de însorire, de sublim, de nectar, de feerie și de înseninare? Cine n-ar prefera să fie scutit de griji, de obstacole, de suferință, de labirintul întortocherilor și întrebărilor fără răspuns, cine n-ar alege să se simtă bine, să aibă ceea ce i-ar fi necesar, cine nu și-ar dori o asemenea existență? Toți ne dorim să fim fericiți... Ceea ce înțelegem prin fericire este adeseori
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
înțelegi aceste cuvinte, ce rost are să le mai citești? Are vreo importanță?... Cine n-ar vrea o viață cît mai aproape de adevărul de a fi viu, cît mai aproape de intensitate, de bine, de fericire? În această lume amestecată, înțesată de labirinturi, stratificată în aparențe, însuflețită de miliarde de posibilități, adevărul este același: esențialul, întotdeauna esențialul... * Iubirea e cel mai important lucru. Așa crede Romeo. Ei, dar cine e Romeo?... Este mai mult decît un personaj și există deja undeva, în univers
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Tot ceea ce pare iluzoriu ar trebui să devină posibil, tot ceea ce pare real este aparent, nesemnificativ și trecător, tot ceea ce este suflet ar trebui să fie intensitate și iubire valori care depășesc granițele noțiunilor și există pur și simplu, dincolo de labirintul distanțelor, mai presus de aparențe nesemnificative, mai presus de efemeritate, esențialul fiind energia care are însușirea de a însufleți și a transforma... Poți ajunge la esența a tot ceea ce este prin inversarea aparențelor și percepția avansată a relativității tuturor lucrurilor
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ale unei bătăi, din cealaltă, zgomotul frenetic al unei împerechieri, iar în fundal adăsta un tânguit anonim, getil și agasant, la fel de regulat și constant ca valurile mării. Porfiri, purtând încă pachetul de cărți într-o mână, stătea în fața pragului unui labirint nesfârșit. Își scoase căciula de blană și își trase sufletul în atmosfera umedă încărcată cu miros de gunoaie. Sfori cu haine erau legate de-a lungul coridoarelor. Copii zdrențăroși și zgomotoși alergau pe sub ele, nebăgând în seamă granițele invizibile dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
acum? A confirmat asta? Dacă a făcut-o, este un mincinos. ă Încă nu am dat de Rataziaiev. ă Acest fapt este pentru dumneavoastră deopotrivă convenabil și neconvenabil. Convenabil, fiincă vă permite să îl implicați și pe el în acest labirint de acuzații, doar ca să vă atingeți scopul. Incovenabil, fiindcă nu puteți dovedi nimic. ă Dați-mi voie să merg mai departe. Imediat ce v-ați coborât din tren la Tosno, unde ați fost văzut întâmplător de... prietenul drag al lui Rataziaiev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
gri și albastră. Matthew nu se afla printre ei. Se Întoarse și intră Într-un bar mic, cu scaune pătrate de piele, de culoare galbenă, și cu o bibliotecă de stejar; nu era nici acolo. Ieși, străbătu ceea ce părea un labirint de oameni și Încăperi, dar Matthew nu era de găsit. Probabil plecase. Întârziaseră destul. Dezamăgită, se așeză alături de Desert Rose și de ceilalți din grup, la o masă de lângă piscină. — Nu ți-ai găsit prietenul, zise Charlie, accentuând ironic cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Kitty, trăgând cu mâna dreaptă de centura de siguranță. Ura centurile de siguranță, gulerele strânse, orice Îi limita mișcările. — Da, știu, aprobă Carlos, inspirând aerul cu miros de fum și alge pe care-l răspândea marele Pacific. Taxiul gonea prin labirintul străzilor din Bel Air, trecând pe lângă vile de celebrități: Clint Eastwood, Tony Curtis, Gary Cooper, Nicholas Cage, reședințe cu garduri prohibitive, palmieri și grădini exotice, și oameni care stăteau pe trotuar, vânzând hărți ale acelor proprietăți. — Carlos, deschide radioul, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de cosițe plisate de nailon zburdând În vânt. În lumina opacă a iernii, materialul portocaliu, vesel, Încălzea parcul Înzăpezit, strălucind ca flăcările pe fundalul copacilor dezgoliți. Aleile erau pline de mulțimea de oameni care veniseră să vadă lucrarea. În acest labirint de porți portocalii și oameni făcând fotografii, se afla și Matthew. Dar unde? Kitty trecu de statuia de marmură a lui Cristofor Columb, sări peste o coloană de granit din dreapta și intră În parc, căutându-l. Chiar În fața ei, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
la departamentul de achiziții al Centrului ca să pună cea mai simplă întrebare, s-a întors cu cel mai complex și încurcat răspuns, atât de tenebros și de obscur, încât era cum nu se poate mai firesc să se rătăcească în labirinturile propriului său creier. Cel puțin rămâne intactă intenția. În favoarea lui, Cipriano Algor va putea susține mereu c-a făcut tot ce era posibil în condiția lui de olar ca să descurce sensul ocult al sibilinei fraze a subșefului surâzător, și chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
secolul al XVII-lea. Ce făceau oare evreii aici, la Tomar? Cavalerii aveau bune relații cu comunitatea evreiască locală, Îmi spuse ghidul. Mă duse la fereastră și-mi arătă o grădină În stil franțuzesc, structurată ca un mic și elegant labirint. Operă, Îmi spuse el, a unui arhitect evreu din secolul al XVIII-lea, Samuel Schwartz. A doua Întâlnire la Ierusalim... Și prima la Castel. Nu glăsuia așa mesajul din Provins? Dumnezeule, Castelul din Ordonanța găsită de Ingolf nu era necunoscutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cu manifestele rozacruceene, se reunește din nou, pentru a hotărî care este linia de urmat, dacă să se asocieze la acțiunea englezilor sau să Încerce alte căi.“ „Sigur“, zise Belbo, „acum ei sunt inși ce s-au rătăcit Într-un labirint, unul alege o cale, altul alta, câte unul scoate strigăte, nu se Înțelege dacă răspunsurile ce se aud sunt vocea altcuiva sau un ecou al propriei sale voci... Toți Înaintează pe bâjbâite. Și ce vor face Între timp paulicienii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de toscan, templierului trădător care era gata-gata să strige În gura mare totul, din vanitate, cu patru sute de ani mai Înainte de data de scadență a Planului. În orice caz, această descoperire explica de ce sub Pendul acei meșteri zidari trasaseră un labirint, imaginea stilizată a sistemului curenților subterani. Am căutat o imagine a labirintului din Chartres: un ceas solar, o roză a vânturilor, un sistem venos, o dâră băloasă a mișcărilor somnolente ale Șarpelui. O hartă globală a curenților. „Bine, să zicem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
totul, din vanitate, cu patru sute de ani mai Înainte de data de scadență a Planului. În orice caz, această descoperire explica de ce sub Pendul acei meșteri zidari trasaseră un labirint, imaginea stilizată a sistemului curenților subterani. Am căutat o imagine a labirintului din Chartres: un ceas solar, o roză a vânturilor, un sistem venos, o dâră băloasă a mișcărilor somnolente ale Șarpelui. O hartă globală a curenților. „Bine, să zicem că Templierii se serveau de Pendul ca să indice Umbilicusul. În loc de labirint, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a labirintului din Chartres: un ceas solar, o roză a vânturilor, un sistem venos, o dâră băloasă a mișcărilor somnolente ale Șarpelui. O hartă globală a curenților. „Bine, să zicem că Templierii se serveau de Pendul ca să indice Umbilicusul. În loc de labirint, care e și el o schemă abstractă, pui pe podea o hartă a lumii și zici, de pildă, că În punctul indicat de acul pendulului la o anumită oră se află Umbilicus-ul. Dar unde?“ „Locul e În afară de orice dubiu: e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sapiențială, descoperă energia atomică, tehnologică, murdară, contaminată...“ „Spațiu-timp, eroarea Occidentului“, zicea Diotallevi. „Este pierderea Centrului. Vaccinul și penicilina ca o caricatură a Elixirului de viață lungă“, Întrerupeam eu. „Tot așa și celălalt templier, Freud“, zicea Belbo, „care, În loc să sape În labirinturile subsolului fizic, sapă În cele ale subsolului psihic, ca și cum despre ăsta n-ar fi spus totul, și mai bine decât el, alchimiștii.“ „Păi tu ești acela care caută să publice lucrările doctorului Wagner“, insinua Diotallevi. Pentru mine psihanaliza e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În dușumea, ce se deschide deasupra unui soi de văgăună, de rezervor, de maț subteran, folosit din timpuri imemoriale pentru a depozita În el mărfuri de contrabandă, neliniștitor de umed deoarece vine În contact cu canalele colectoare din Paris, acest labirint al crimei, iar bătrânele ziduri asudă miasme de nedescris, așa Încât e de-ajuns ca, ajutat de Luciano, cel atât de devotat În rele, să fac o gaură În perete, și apa intră În valuri, inundă subsolul, face să se prăbușească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să existe o religie care să nu te facă să te simți vinovat. O religie dezlânată, fumegătoare, subterană, care nu sfârșește niciodată. Ca un roman, nu ca o teologie. Cinci căi pentru un singur punct de sosire. Ce risipă. Un labirint, dimpotrivă, care duce pretutindeni și nicăieri. Ca să mori cu stil, să trăiești În baroc. Numai un demiurg rău ne face să ne simțim buni. Dar dacă Planul cosmic nu există? Ce farsă, să trăiești În exil când nimeni nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Rhodostaurotic, Sublim Referendar al Arcanelor Arcanisime, Sublim Steganograf al lui Monas Hierogliphica, Sublim Conector Astral Utriusque Cosmi, Sublim Gardian al Mormântului lui Rosencreutz... Imponderabil Arhonte al Curenților, Imponderabil Arhonte al Pământului Gol, Imponderabil Arhonte al Polului Mistic, Imponderabil Arhonte al Labirinturilor, Imponderabil Arhonte al Pendulului Pendulelor...“ Bramanti făcu o pauză, și mi se păru că rostește ultima formulă cam În silă: „Și Imponderabilul Între Imponderabilii Arhonți, Sclavul Sclavilor, Preaumilul Secretar al Oedipului Egiptean, Mesager Infim al Stăpânilor Lumii și Portar al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
părinților s-a extins, odată cu setea lor de „cultură“. Au trecut de la picnicuri simple și atracții de margine de drum la situri istorice și Wakefield a explorat cimitire străvechi și cîmpuri de bătălie din Războiul Civil, transformate În timp În labirinturi de spațiu uitat. La vîrsta adolescenței, expertiza lui era atît de bogată Încît putea să intuiască spații secrete neutilizate aproape fără să se uite. Interiorul intuitiv al lui Maggie Îl Înconjoară cald, ritmul ei se accelerează, amenințînd să rupă filmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În casă, pentru prima oară, Wakefield a cugetat la faptul că ea rămăsese un mister pentru el prin toți acești ani ai căsătoriei lor. Poate că fusese ea Însăși un loc secret pe care el nu-l explorase suficient, un labirint a cărui arhitectură nu o Înțelesese niciodată, iar acum era deja prea tîrziu. Partajul care a urmat divorțului i-a luat jumătate din portofoliul de acțiuni. A vîndut restul și și-a cumpărat un apartament În orașul În care locuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
apare o hartă holografică a Statelor Unite, lungă de trei metri și lată de doi. Ce vezi, Wakefield? — O hartă a Statelor Unite? — Da, așa e. Patria Natală Americană. Wakefield se simte Încă și mai neliniștit decît atunci cînd au coborît În labirintul lui Redbone. — Ce vrei să spui prin patrie? E un cuvînt atît de vechi. Și sinistru, de fapt. În mintea lui, „patria natală“, dimpreună cu „patria-mamă“ și „patria străbunilor“, este asociată cu retorica lui Slobodan Petrovici și a celor de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]