KorAP: Find »[drukola/base=laic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...102 103 104 ...200 >

4,995 matches

Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721

Biserica Catolică stabilise ca prag normativ tomismul, Biserica Ortodoxă nu fixase un asemenea prag, nu dintr-o lipsă a conștientizării raportului indestructibil dintre Ecclesia și Tradiția apostolică, ci mai degrabă dintr-o mefiență în forța Tradiției ortodoxe. Emblematică este mentalitatea laică a oamenilor Bisericii care lucrează în presă și care sunt lipsiți de preocupări spirituale în această activitate. Un scurt tablou al presei religioase ar putea fi unul elocvent în acest sens (a se vedea publicații precum: "Telegraful român"; "Revista teologică

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
foarte bine cunoscut de Nae Ionescu 24. Există două întrebări esențiale în problematica reintrării în Ortodoxie pe care această dezbatere le ridică: 1. există pentru un creștin ortodox posibilitatea de a se împotrivi unei hotărâri a Sinodului?; 2. există pentru laici posibilitatea "de a fi, la un moment dat, în mai mare măsură, deținători ai adevărului decât ierarhia ecleziastică?". Răspunsurile pentru ambele întrebări sunt afirmative, în anumite condiții. Cât privește prima interogație, Nae Ionescu argumentează faptul că Biserica "nu se sprijină

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
ci în conformitate cu Adevărul încapsulat în dogme, canoane și Predanie 25. Din această perspectivă, atunci când soborul ortodox nu constituie un act de mărturisire a adevărului, credinciosul se poate opune unei hotărâri a Sinodului. Referitor la cea de-a doua interogație, în măsura în care laicul respectă acest cadru în care se mișcă Biserica: îndreptarul ei obiectiv (dogme, canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real al acestei

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
iar Statul nu se amestecă în treburile Bisericii. Autonomia formal căpătată a Bisericii devine inoperantă atunci când Biserica este controlată de un partid politic. Modelul bizantin care funcționează în Ortodoxie este modelul de conviețuire a celor două tipuri de autorități: autoritatea laică (Statul) și autoritatea ecleziastică (Biserica). Modelul creștin-oriental al raporturilor dintre religie și politică este prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre supunerea Bisericii orientale și libertatea pe care Biserica romană a știut totdeauna

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
Statul să fie una; ulterior, pe măsura procesului de laicizare a vieții, s-a produs separarea Bisericii de stat. Dacă ținem cont de faptul că acest proces de separare a avut loc nu numai "în țări de spirit și observanță laică", atunci putem afirma că nu laicizarea este factorul preeminent al detașării Bisericii de stat. De altfel, apariția statelor naționale corespunde cu procesul de separare al Bisericii de stat. În momentul în care statele au organizat "așezări cu unitate organică - națiile

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
pe de o parte de bugetul statului, iar pe de alta, de jandarmi. Ideea că statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă - respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei - este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
sub sfera de influență bizantină și ar fi putut fi, implicit, sub raport formal, teocratice, acestea nu au fost. Principatele dunărene erau creștine nu ca structură, ci atâta vreme cât domnii lor erau creștini. Precum toate statele moderne, România este un stat laic, "un organism hibrid". Pentru autoritatea laică, chestiunea religioasă este una strict politică, tratând-o ca atare. Autonomia Bisericii Ortodoxe Române a fost soluționată în aceeași manieră politică, precum și mult discutata și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
ar fi putut fi, implicit, sub raport formal, teocratice, acestea nu au fost. Principatele dunărene erau creștine nu ca structură, ci atâta vreme cât domnii lor erau creștini. Precum toate statele moderne, România este un stat laic, "un organism hibrid". Pentru autoritatea laică, chestiunea religioasă este una strict politică, tratând-o ca atare. Autonomia Bisericii Ortodoxe Române a fost soluționată în aceeași manieră politică, precum și mult discutata și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a lui Nae Ionescu, dacă statul român

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
lipsită de spiritualitate ca și statul modern". Exista la nivelul unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române o mentalitate păguboasă, "o convingere întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția statului, în virtutea relației directe a autorității laice cu cea ecleziastică. Mai mult, ierarhia Bisericii Ortodoxe manifesta o mefiență și chiar o teamă endemică față de orice încercare de legiferare din partea statului asupra celorlalte culte religioase 28. Biserica nu trebuie să se găsească la remorca statului laic, ci ea

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
a autorității laice cu cea ecleziastică. Mai mult, ierarhia Bisericii Ortodoxe manifesta o mefiență și chiar o teamă endemică față de orice încercare de legiferare din partea statului asupra celorlalte culte religioase 28. Biserica nu trebuie să se găsească la remorca statului laic, ci ea "trebuie să intre în adevărata ei funcțiune, așa încât, nerefuzând a da Cezarului ce e a lui, să poarte în primul rând grija de a asigura lui Dumnezeu, în sufletul și în fapta oamenilor, ce este a lui Dumnezeu

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
încercările lui de imixtiune, o strașnică delimitare a ființei ei, prin reintrarea în legea lui Dumnezeu"29. Filosoful român va face mereu astfel de constatări, indiferent de partidul aflat la guvernare, întrucât toți acești oameni politici sunt reprezentanții unor structuri laice, iar "autonomia cu tutelă"30 pe care ei o propun Ecclesiei este un semn de subordonare. De aceea, în 1929, când guvernul Maniu va desființa Ministerul Cultelor, măsură considerată de unii chiriarhi drept "o gravă lovitură adusă Ortodoxiei", Nae Ionescu

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune funcționări atât a Ecclesiei, cât și a statului. Misiunea intelectualității interbelice, aceea de

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune funcționări atât a Ecclesiei, cât și a statului. Misiunea intelectualității interbelice, aceea de a se implica profund în problemele majore ale cetății și de a asigura liantul între societatea românească și structurile decizionale - atât sub

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
atât a Ecclesiei, cât și a statului. Misiunea intelectualității interbelice, aceea de a se implica profund în problemele majore ale cetății și de a asigura liantul între societatea românească și structurile decizionale - atât sub aspect religios, cât și sub cel laic -, era împlinită cu maximă competență. În dezorientarea teologică interbelică, rolul lui Nae Ionescu era asemenea cristalului care limpezește apele tulburi, determinând o nouă fermentare a ideilor. Supusă presiunii din partea autorității laice și redevabilă modei curentelor "științifice", Biserica pierduse conștiința că

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
decizionale - atât sub aspect religios, cât și sub cel laic -, era împlinită cu maximă competență. În dezorientarea teologică interbelică, rolul lui Nae Ionescu era asemenea cristalului care limpezește apele tulburi, determinând o nouă fermentare a ideilor. Supusă presiunii din partea autorității laice și redevabilă modei curentelor "științifice", Biserica pierduse conștiința că este singura deținătoare a Adevărului revelat și încrederea în puterea revigorantă a Predaniei. Nae Ionescu a fost primul care, prin întreaga sa activitate publicistică, a reamintit aceste lucruri, producând mutații profunde

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
teologic are o semnificație particulară pentru destinul Bisericii Ortodoxe Române în contextul formării unor generații de adevărați preoți, și nu de simplu funcționari ai statului, precum se întâmplase de la 1860 până în perioada interbelică, când Ecclesia se găsea la remorca autorității laice. Aflate în subordinea Universității, unde profesorii afirmau public că nu aparțineau de Biserică, ei făcând "știință", facultățile teologice clasice nu mai corespundeau noilor necesități. De aceea, Biserica era datoare de a-și crea propriul învățământ. În proiectul de lege pentru

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
fost luat în seamă de chiriarhii Bisericii Ortodoxe Române. Proiectul riguros de reorganizare a învățământului teologic românesc, propus de Nae Ionescu a fost irosit în dauna unei simbioze ciudate între Biserică și stat, Ecclesia rămânând sine die la remorca autorității laice. Deși necesitatea de a controla învățământul religios era una absolută, Biserica Ortodoxă Română a pierdut un atuu important în defavoarea pretinsei autonomii universitare teologice, care a însemnat o diminuare în planul pregătirii duhovnicești, tocmai prin lipsa recursului la învățătura aspră și

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
de logică și metafizică, au evoluat într-un mod semnificativ pentru traseul spiritual al elitei intelectuale în formare. În faza inițială, experiența religioasă a celor din ASCR, lipsită de "orizonturi mari și de adâncuri metafizice" se reducea "la un efort laic de sinceritate, de reculegere și de viață integrală", prin care se încerca mai degrabă împlinirea personală decât propria depășire 3. Creștinismului social descoperit din cărțile lui Fosdik și Rauschenbusch, prin care tinerii de la ASCR așteptau împlinirea în veac, "prin realizarea

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful le contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
Ortodoxe Române. De altfel, intenția patriarhală de a relua proiectul revistei, doi ani mai târziu, constituie un fapt semnificativ, probând importanța extraordinară a Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție și națiune Raportul dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând cont de rutina dominantă în mediul clerical, adevărata doctrină vie și actuală va veni din rândurile laicatului creștin. Numai printr-o seamă de laici, respectuoși față de Biserica adevărată și pătrunși de dreapta credință, în sprijinul cuvântului lui Dumnezeu, câteodată înfruntat tocmai de cei care sunt chemați să-l apere, se poate dobândi mai multă știință teologică și mai multă dreaptă înțelegere a celor duhovnicești

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
mărturisesc în Biserica lui Hristos și care duc o viață de o aspră disciplină este nu numai dăunătoare pentru Ecclesia, dar și extrem de periculoasă, în contextul apariției multor provocări la care ierarhii ar avea nevoie de sprijinul necondiționat al elitei laice creștine. Răspunsul la această încăpățânare este unul surprinzător de simplu: pentru că numai în rândurile laicatului creștin se mai găsesc oameni care să considere interesele Bisericii mai presus de orice amestec al politicii. Căci tot răul de aici vine - este, de

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
se schimbe metoda. Cu alte cuvinte, neglijența și mai ales indulgența sunt păguboase pentru disciplina bisericească, motiv pentru care preotul trebuie să se implice cu tărie. Din păcate, metoda disciplinei a fost abandonată sau, mai degrabă, anulată prin intruziunea comportamentului laic. Altfel spus, atmosfera de liniște și de ordine din spațiul liturgic, specifică cândva creștinismului, a fost înlocuită de zgomotul, gălăgia și vacarmul produse de comportamentul enoriașilor. Bunele obiceiuri la nivelul conduitei au fost alterate de indisciplina unora dintre credincioșii. Iată

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
problems, for the given context: the Patriarchal Regency, the Calendar, the inclusion of the politic inside the Ecclesia's life and the theological instruction. In this book we are trying to follow the intrinsic relations between the religious and the laic authorities, through the cultural practices and also through the representations that defined Criterion's generation, those representations that, without a doubt, have marked the Romanian modern space's profile. For any researcher interested in this period, the study of cultural

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
mult, Sinodul a greșit". 26 Ibidem: "Din moment ce Adevărul pravoslavnic este obiectiv, de îndată ce există un precis cadru indicatoriu pentru orice nouă situație bisericească - cadru format din dogme, canoane și Predanie - trebuie să admitem că mai degrabă e deținător al adevărului un laic care respectă acest cadru decât un episcop sau o adunare de arhierei care nu îl respectă". 27 Sandu Tudor, Sfântul Munte al Athosului ne socotește eretici, în "Cuvântul", an V, nr. 1391, 6 martie 1929, p. 1. 28 Nae Ionescu

Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]