15,094 matches
-
să cuprindă alei și spații de odihnă, locuri de joacă, chioșcuri, pavilioane, uneori mici restaurante, cafenele, mici piese cu apă, un lac mic ș.a. Este util ca grădina să se izoleze de construcțiile învecinate printr-o perdea compactă de specii lemnoase arborescente și arbustive, care, pe lângă rolul sanitar, să îndeplinească și funcția decorativă. Pentru o grădină de 3-4 ha se consideră suficientă o singură intrare. Cea mai mare suprafață i se atribuie vegetației lemnoase, apoi gazonului, diferitelor dotări, aleilor, florilor, etc.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
învecinate printr-o perdea compactă de specii lemnoase arborescente și arbustive, care, pe lângă rolul sanitar, să îndeplinească și funcția decorativă. Pentru o grădină de 3-4 ha se consideră suficientă o singură intrare. Cea mai mare suprafață i se atribuie vegetației lemnoase, apoi gazonului, diferitelor dotări, aleilor, florilor, etc. Dintre cele mai reprezentative grădini publice românești create din secolul XIX se poate aminti grădina Cișmigiu iar dintre realizările românești postbelice se pot menționa grădina Bălcescu și grădina Drumul Taberei, ambele din București
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dificilă amplasarea unui asemenea parc numai în perimetrul unui oraș și, de aceea, adeseori ele se întind și în vecinătatea localității. De multe ori, chiar se preferă extinderea și în zona periurbană, mai ales atunci când pe teritoriul respectiv există vegetație lemnoasă, care să constituie un prim nucleu. Exemplu de proiectare a unei grădini publice (după Negruțiu, F. 1980) Vor fi preferate terenurile cu relief relativ variat, dar fără ca să necesite mișcări mari de pământ pentru corectarea denivelărilor, precum și terenurile situate în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
fi preferate terenurile cu relief relativ variat, dar fără ca să necesite mișcări mari de pământ pentru corectarea denivelărilor, precum și terenurile situate în apropierea unei ape curgătoare sau stătătoare. Din suprafața totală a parcului circa 65-75% trebuie să fie destinată speciilor lemnoase, arbustive și arboricole precum și gazonului și florilor. Într-un parc se prevăd mai multe sectoare sau zone cu destinații diferite (odihnă, distracție, sport, joacă pentru copii, etc.). Trasarea aleilor trebuie să fie simplă, adaptată terenului, să evite încrucișările și să
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
aceste spații verzi se realizează unul din principiile de proiectare și anume principiul armoniei, prin corelarea spațiului artificial cu cel natural. Prin schimbarea cromatică a frunzelor în diferite sezoane de vegetație, prin bogăția sau transparența coroanei, forma acesteia, etc. speciile lemnoase introduc varietate în uniformitatea construcțiilor limitrofe arterelor de circulație. Vegetația lemnoasă constituie adevărate ecrane pentru mascarea unor elemente inestetice situate în apropierea căilor de circulație. La alegerea speciilor folosite în spațiile verzi de pe arterele de circulație se vor urmări următoarele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
anume principiul armoniei, prin corelarea spațiului artificial cu cel natural. Prin schimbarea cromatică a frunzelor în diferite sezoane de vegetație, prin bogăția sau transparența coroanei, forma acesteia, etc. speciile lemnoase introduc varietate în uniformitatea construcțiilor limitrofe arterelor de circulație. Vegetația lemnoasă constituie adevărate ecrane pentru mascarea unor elemente inestetice situate în apropierea căilor de circulație. La alegerea speciilor folosite în spațiile verzi de pe arterele de circulație se vor urmări următoarele criterii: să prezinte rezistență sporită la fum, gaze, praf, etc.; perioada
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
eroziune, etc.; se observă condițiile hidrologice, și anume: nivelul apelor freatice și chimismul lor, gradul de sărăturare și înmlăștinare, apele naturale ce pot fi folosite pentru udatul plantelor (izvoare, iazuri), necesitatea efectuării unor lucrări de desecare, drenaj, ameliorare ș.a.; vegetația lemnoasă existentă: speciile, varietățile și formele ornamentale, vârsta, înălțimea, diametrul, proiecția coronamentelor exemplarelor celor mai dezvoltate și care urmează să fie menținute, starea fiziologică și fitosanitară, exemplarele care vor trebui păstrate sau înlăturate; vegetația ierboasă existentă (specii, asociații) etc.; fixarea locurilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
structurare corespunzătoare, în care liniile principale de vedere să fie orientate pe direcția celor mai mari dimensiuni. Relieful terenului reprezintă un factor compozițional foarte important în crearea peisajelor. Pe teren plan, orizontal, volumetria ansamblului se bazează, în general, pe vegetația lemnoasă. Pe terenul cu un microrelief mai variat se oferă mai multe posibilități și efecte peisagistice. În unele situații, intervențiile asupra reliefului inițial pot fi chiar profunde, însă acestea antrenează cheltuieli foarte mari. La proiectarea microreliefului concavitățile sau convexitățile pot fi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
descoperirea rădăcinilor prin spălarea solului. Pământul folosit pentru umplerea spațiilor trebuie să fie bogat în substanțe nutritive, permeabil, structurat, cu textură mijlocie și cu pH neutru sau slab acid; un astfel de pământ permite dezvoltarea unui larg sortiment de plante lemnoase, erbacee și floricole. Specialiștii recomandă următorul tip de amestec: 40% pământ de țelină, bogat în humus, 30% nisip de râu, grosier, 15% compost și 15% turbă. Amenajarea grădinilor alpine este indicat să se facă într-o perioadă lipsită de ploi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
40% pământ de țelină, bogat în humus, 30% nisip de râu, grosier, 15% compost și 15% turbă. Amenajarea grădinilor alpine este indicat să se facă într-o perioadă lipsită de ploi, zăpadă, îngheț, cu 2-3 luni înainte de perioada plantări speciilor lemnoase, pentru ca pământul să se taseze suficient. Plantele vor fi dispuse astfel ca acoperirea rocilor să fie parțială; uneori, pentru o mai bună punere în valoare a vegetației și când suprafața grădinii alpine este destul de mare, printre rocile mari pot fi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
clopoțeii (Campanula poscharskyana), floxul pitic (hibrizi de Phlox douglasii), garofițele roz (Dianthus gratianopolitanus), iarba de șoaldină (Sedum sp.), garofița de munte (Dianthus alpinus), căldărușa (Aquilegia pyrenaica), albița (Saxifraga spectabilis), piciorul cocoșului (Ranunculus gramineus), floarea miresei (Gypsophila repens) ș.a. Dintre speciile lemnoase recomandate pentru stâncării se amintesc: Pinus mugo var. gnom, Picea abies var. nidiformis, Picea glauca var. zuckerhut, Juniperus communis var. repandens, Taxus baccata var. repandens, Chamaecyparis pisifera var. boulevard, Chamaecyparis lawsoniana var. elwoodii, Salix reticulata, S. retusa, Ribes aureum, R.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
constituind materialul viu și predominant verde, de o infinită diversitate care îmbracă solul, formele de relief, se asociază cu rocile, apele, elementele construite, ș.a. Realizarea unui peisaj vegetal armonios, bine închegat și durabil, necesită cunoașterea principalelor însușiri peisagistice ale plantelor lemnoase ornamentale și, în egală măsură a caracteristicilor biologice și ecologice ale acestora (după A.F. Iliescu, 2003). ÎNSUȘIRILE PEISAGISTICE ALE VEGETAȚIEI LEMNOASE ORNAMENTALE Plantele sunt componentele esențiale ale unei amenajări peisagere, ele constituind materialul viu și predominant verde, de o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
construite, ș.a. Realizarea unui peisaj vegetal armonios, bine închegat și durabil, necesită cunoașterea principalelor însușiri peisagistice ale plantelor lemnoase ornamentale și, în egală măsură a caracteristicilor biologice și ecologice ale acestora (după A.F. Iliescu, 2003). ÎNSUȘIRILE PEISAGISTICE ALE VEGETAȚIEI LEMNOASE ORNAMENTALE Plantele sunt componentele esențiale ale unei amenajări peisagere, ele constituind materialul viu și predominant verde, de o mare diversitate, care acoperă solul, formele de relief, se asociază cu rocile, apele dar și elementele construite. Vegetația dă viață și dinamism
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mare diversitate, care acoperă solul, formele de relief, se asociază cu rocile, apele dar și elementele construite. Vegetația dă viață și dinamism peisajelor prin variația sezonieră și evoluția în timp a acestora, datorată, în principal, modificării dimensiunilor și habitusului plantelor lemnoase ornamentale. Arborii și arbuștii se impun în peisaj prin mărime (talie), habitus, frunziș dar și înflorire și deseori fructificare ornamentală. Aspectele referitoare la calitățile peisagistice ale vegetației lemnoase ornamentale se iau în considerație în primul rând pentru alegerea, amplasarea și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în timp a acestora, datorată, în principal, modificării dimensiunilor și habitusului plantelor lemnoase ornamentale. Arborii și arbuștii se impun în peisaj prin mărime (talie), habitus, frunziș dar și înflorire și deseori fructificare ornamentală. Aspectele referitoare la calitățile peisagistice ale vegetației lemnoase ornamentale se iau în considerație în primul rând pentru alegerea, amplasarea și gruparea lor în cadrul spațiilor verzi, la care se adaugă și efectele decorative suplimentare ale scoarței trun chiurilor, aspectul și coloritul florilor, formele și coloritul fructelor etc. (după A
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
se adaugă și efectele decorative suplimentare ale scoarței trun chiurilor, aspectul și coloritul florilor, formele și coloritul fructelor etc. (după A.F. Iliescu, 2003). TALIA (ÎNĂLȚIMEA) Reprezintă înălțimea plantelor în etapa de dezvoltare deplină. În amenajarea spațiilor verzi înălțimea speciilor lemnoase are un rol important în alegerea dar mai ales în combinarea și amplasarea lor. În funcție de talie și înfățișarea lor generală, distingem următoarele categorii de plante lemnoase: Arborii sunt plante cu tulpina pronunțat lemnificată, având un trunchi și o coroană formată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Reprezintă înălțimea plantelor în etapa de dezvoltare deplină. În amenajarea spațiilor verzi înălțimea speciilor lemnoase are un rol important în alegerea dar mai ales în combinarea și amplasarea lor. În funcție de talie și înfățișarea lor generală, distingem următoarele categorii de plante lemnoase: Arborii sunt plante cu tulpina pronunțat lemnificată, având un trunchi și o coroană formată din ramuri de diferite vârste, forme și mărimi. Conform definiției din Dendrologie „Arborii sunt plante lemnoase, cu durata de viață lungă (zeci, sute și chiar mii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
talie și înfățișarea lor generală, distingem următoarele categorii de plante lemnoase: Arborii sunt plante cu tulpina pronunțat lemnificată, având un trunchi și o coroană formată din ramuri de diferite vârste, forme și mărimi. Conform definiției din Dendrologie „Arborii sunt plante lemnoase, cu durata de viață lungă (zeci, sute și chiar mii de ani) care ating înălțimi și grosimi mari (între 8 și peste 100 m și respectiv între 20-30 și 200-350 cm sau chiar mai mult) (după Doniță și col. 2004
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
II-a, cu talia de 15 25 m (de exemplu Celtis australis, Betula pendula, Alnus glutinosa, Carpinus betulus, ș.a.; arbori de mărimea a III-a, cu talia de 7-15 m (de exemplu Morus alba, Cercis siliquastrum, ș.a.). Arbustoizii sunt plante lemnoase la care în condiții favorabile se formează trunchiul, iar în condiții de viață mai dificile, ramurile derivă din apropierea coletului. Pot ajunge la înălțimea de 5-7 m (de exemplu speciile Cornus mas, Euonymus europea, Ptelea trifoliata, Sambucus nigra, ș.a). Arbuștii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
partea superioară rămâne erbacee. Această parte, de cele mai multe ori degeră peste iarnă și se regenerează din mugurii protejați de stratul de zăpadă, ca urmare sunt impuse tăieri masive în primăvară (de exemplu la Perovskia atriplicifolia, Vinca minor, ș.a.). Talia plantelor lemnoase ornamentale se utilizează diferențiat, în raport cu scara ansamblului și proporția față de alte elemente ale compoziției (vezi tab. 4). Astfel, în amenajările vaste este necesară introducerea arborilor mari, care potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor verde-deschis, cu un plan intermediar de verde-mediu, ce sporește senzația de distanță. De asemenea, coloritul frunzișului se ia în considerație la gruparea speciilor, la asocierea vegetației lemnoase cu elementele constructive și arhitecturale, care la rândul lor pot avea un colorit aparte. De exemplu, fațadele placate cu ceramică albastră-verzuie contrastează cel mai bine cu un frunziș roșcat sau purpuriu (cum ar fi cel de la Prunus cerasifera var. pissardii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
durată. Unele flori sau inflorescențe impresionează mai ales prin efectul de masă, culoarea lor devenind temporar dominanta siluetei respective, mai ales când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii floriferi se folosesc pentru înviorarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
să rivalizeze cu cele realizate de speciile floricole. În plus, florile lor atrag atenția prin frumusețea dar nu rareori și prin parfum (după Iliescu, A.F. 2003). În alcătuirea plantațiilor este necesar să se cunoască nu numai culoarea florilor speciilor lemnoase ci și epoca și durata înfloririi în vederea asocierii armonioase a speciilor cu înflorire simultană sau pentru eșalonarea în timp a decorului realizat de înflorire. SCOARȚA La unii arbori scoarța contribuie, de asemenea, la sporirea valorii ornamentale a amenajării. Mestecenii, platanii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
simple sau compuse, lăstari subțiri, scoarța netedă sau cu un ritidom subțire (de exemplu la Betula pendula, Tamarix sp., Albizzia julibrissin, Chamaecyparis pisifera, Larix decidua, Pinus griffithii ș.a.). Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. 81 Tabelul nr. 8 Specii lemnoase decorative prin forma și culoarea ritidomului, a scoarței și a lujerilor Specia Caracteristicile ritidomului, scoarței sau lujerilor Larix decidua scoarța cenușie, ritidom gros, format de timpuriu, care se desprinde în plăci neregulate, la bază de culoare roșie-violacee. Pinus strobus scoarță
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
DE CREȘTERE ȘI LONGEVITATEA Rapiditatea de creștere variază de la o specie la alta, rășinoasele și cimișirul având în general o rapiditate mică de creștere, iar plopii, sălciile și unele liane o rapiditate mare de creștere. De obicei, pentru instalarea vegetației lemnoase într-un anumit spațiu verde și realizarea cât mai rapidă a efectului decorativ specific vegetației lemnoase se preferă ca primă soluție plantarea speciilor cu o creștere rapidă în primii ani: plopul, salcâmul, mesteacănul, diferiți arbuști. Dar se recomandă ca întotdeauna
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]