2,625 matches
-
din Republica Moldova. Publică articole, studii, reportaje, eseuri, interviuri etc. vizând diverse aspecte ale reafirmării unității neamului, valorificării patrimoniului lingvistic, literar și cultural autohton. Îngrijește rubrici de revistă, inclusiv cu tematică literară, antrenând la elaborarea lor scriitori, critici și istorici literari, lingviști, publiciști etc. Realizează, în special după 1988, un ciclu de dialoguri cu distinse personalități ale vieții literare, culturale, științifice etc. din Republica Moldova și de peste hotare. Decisive în procesul de promovare și cristalizare a opțiunilor științifice privind redimensionarea moștenirii literare, încetățenirea
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
de polemică, studii, comunicări, dialoguri, abordând denumirea corectă a limbii vorbite de populația majoritară a R. Moldova, precum și a etnonimului corespunzător acestui spațiu. Câteva titluri relevante: Nicolae Mătcaș, "Calvarul limbii române din Basarabia", 560 p., antologie și prefață de ; "Un lingvist care vine din viitor (Eugeniu Coșeriu și realitățile lingvistice din Republica Moldova)", 400 p. de Alexandru Bantoș; "Republica Moldova. Între România și Rusia", autor prof. doctor în istorie Dorin Cimpoeșu, 400 p. Elaborate pe parcursul ultimilor douăzeci de ani de la adoptarea legislației lingvistice
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
conținut digital ce constă, de exemplu, din misiuni secundare, arme și pachete adiționale. Personajele vorbesc o limbă ficțională, cu o structură și sintaxă bine definită. Este bazată pe limba proto-indo-europeană, mare parte din limbile europene moderne bazându-se pe aceasta. Lingviștii au format trei dialecte - Wenja, Udam și Izila - una pentru fiecare trib din joc. Fiecare dialect a fost proiectat pentru a avea sunete distincte și a exprima cultura fiecărui trib. Scenaristul principal al jocului, Kevin Shortt, a spus că jucătorii
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
mod clar el a avut o contribuție însemnată la celebra lucrare "al-Kităb" a discipolului său Sībawayhi - cunoscută ca prima gramatică sistematică a limbii arabe - nu doar în ceea ce privește materialul în sine, ci și sistematizarea operei. În cartea sa Sībawayhi citează numeroși lingviști anteriori și contemporani, cel mai frecvent fiind menționat maestrul său al-Farăhīdī care este citat de peste 600 de ori în legătură cu diverse fapte de gramatică. Al-Farăhīdī a fost cel care a avansat ideea că termenii limbii arabe sunt structurați pe rădăcini formate
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
în anul 932 în Irak la Mosul fiind fiul unei sclave grecoaice care aparținea lui Sulaymăn bin Fahd bin ’Aḥmad al-’Azdī. A avut mai mulți profesori, dintre care se remarcă ’Abū ‘Alī al-Fărisī din al-Bașra, cel mai de seamă lingvist al vremii. Ibn Jinnī a intrat în cercul acestuia încă de la vârsta de optsprezece ani, al-Fărisī devenindu-i profesor și mentor pentru următorii patruzeci de ani până la moartea acestuia din urmă. Ibn Jinnī și-a urmat profesorul oriunde călătorea acesta
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
Abu Sahl Isa ibn Yahya al-Masihi a fost astronom, matematician, fizician și lingvist. S-a născut în orașul Gorgan în anul "circa" 970. A fost școlit în Bagdad, mai tarziu mutându-se în orașul Khwarezmia, unde a trăit până în anul 1011. În Khorezm, la Academia Mă’mun, a lucrat aproape de doi contemporani celebri
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
pentru un filozofi europeni. Badiou începea o dispută cu intelectualii din Paris, după ce în 2005 a fost publicată "Circonstances 3: Portées du moț 'juif'" - The Uses of the Word "Jew". Conflictele au apărut în Le Monde și "Leș Temps Modernes". Lingvistul și lacanistul Jean-Claude Milner, fostul președinte al Jacques Derrida Collège internațional de philosophie, îl acuză pe Badiou de antisemitism
Alain Badiou () [Corola-website/Science/336954_a_338283]
-
(sau dobrogean) este vorbirea tradițională, azi dispărută, a populației românești vechi din Dobrogea înainte de alipirea acesteia la Regatul României în 1878. Acest grai avea, conform studiilor lui George Vâlsan și ale altor lingviști, puternice influențe grecești și turcești, dar deasemenea ardelenești și moldovenești, din cauza „mocanilor” ardeleni și românilor din Bugeac instalați cu turmele lor în Dobrogea în decursul secolelor trecute. După 1878, odată cu înmulțirea școlilor românești în Dobrogea și cu afluxul de locuitori
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
unei unități naționale în lumea islamică aparțineau unor clase sociale superioare, adeseori implicate în administrarea imperiului aflat într-o starea de aservire colonialismului imperial că urmare a căderii califatului din Istanbul. Printre cei care promovau animarea renașterii arabe se numărau lingviști aparținând unor familii de renume că Bustani, Yazigi și Sidyaq. Aceștia doreau acest lucru prin descentralizarea democratică a sistemului de putere otoman. După pătrunderea puterilor europene în spațiul islamic putem vorbi de o « activare a componentei politice a conceptului de
Naționalism arab () [Corola-website/Science/331049_a_332378]
-
un substrat dacic (geto-dacic sau traco-dacic). În studierea acestuia se remarcă lucrările lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Theodor Capidan, Sextil Pușcariu și ale lui Alexandru Rosetti, I.I. Rusu și Grigore Brâncuș. La acestea se adaugă cele ale lingviștilor străini Johann Thunmann, Jernej Kopitar, Franc Miklošič și Hugo Schuchardt. În istoria limbii franceze, idiomurile celtice vorbite în Galia înaintea cuceririi acesteia de către romani au constituit substratul limbii galo-romane. Elemente ale acestui substrat se găsesc în mai multe limbi romanice
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
În lingvistică, polisemia sau polisemantismul este însușirea unui cuvânt de a evoca mai multe sensuri, capacitatea acestuia de a indica fie mai multe caracteristici semantice ale aceluiași obiect, fie caracteristica semantică comună a mai multor obiecte. Unii lingviști tratează și polisemia afixelor. Un cuvânt polisemantic dispune de mai multe corpuri fonetice identice reunite printr-o caracteristică comună. De exemplu caracteristica semantică „scălda”, „spăla” leagă formele "băi" („scalde”), "băi" („scăldători”), "băi" („camere de spălat”) și "băi" („localități cu instalații
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
că în general sensul de bază este independent de contexte, pe când sensurile derivate sunt condiționate sintagmatic de anumite îmbinări intrate în uz. Mare parte din lexicul unei limbi este polisemică, polisemia fiind un mijloc economic de îmbogățire a lexicului. Unii lingviști, de exemplu Michel Bréal, cel care a introdus termenul „polisemie” în lingvistică, văd o relație între dezvoltarea culturii pe care o vehiculează o limbă și îmbogățirea polisemică a cuvintelor. S-a observat de asemenea că polisemia depinde și de frecvența
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
În multe cazuri nu se poate stabili dacă un cuvânt are un sens vag sau mai multe sensuri. De exemplu este de discutat dacă numele unui obiect are sens diferit de cel de bază atunci când este folosit metonimic. După unii lingviști, prin metonimie nu s-ar crea un sens nou. Exemplu: „Am ascuns/Am terminat cartea”. Este clar că în „Am ascuns cartea” este vorba despre obiectul carte, iar „Am terminat cartea” înseamnă „Am terminat luarea la cunoștință a conținutului nematerial
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
a comandat biftec n-a plătit încă” (literal: „Biftecul n-a plătit încă”). Ar fi ciudat să se spună că în engleză fiecare nume de mâncare are două sensuri, cel de bază și „client care a comandat mâncarea respectivă”. Alți lingviști consideră că prin metonimie se creează sensuri noi. De exemplu cuvântul „operă” cu sensul de bază „compoziție muzicală scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe textul unui libret dramatic” ar mai avea și sensurile opera ca instituție, opera ca clădire
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
dobândească un sens nou. În schimb un cuvânt ca "mouse", cu sensul de bază (animalul) „șoarece”, folosit pentru a denumi un periferic al calculatorului nu mai este o metaforă ocazională, ci una care a dat cuvântului un sens nou. Unii lingviști includ în noțiunea de polisemie și sensurile diferite pe care le poate avea unul și același afix. Afixele de derivare țin și de lexic, și de morfologie. Un exemplu de astfel de afix, polisemic, este în limba maghiară sufixul "-ság
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
multe ori există o parte comună celor două cuvinte. Este vorba la origine de jocuri de cuvinte, de cuvinte create în mod conștient de scriitori sau ziariști într-un scop stilistic, dar unele sunt create de savanți, iar altele de lingviști, pentru a înlocui împrumuturi. Unele s-au încetățenit în limba franceză curentă. Exemple: Există și cuvinte telescopate internaționale folosite și în franceză, precum "motel", "codec" și "modem". Prin acest procedeu se taie o parte dintr-un cuvânt, dar cuvântul rezultat
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
certeză, Cămârzana, tarniță, sâmbră, Tarna, vătaf, Trip" ș.a. A susținut mai multe comunicări pe tema enclavelor celtice și a moștenirii lingvistice pe care ne-au lăsat-o. Dacă dicționarele franceze dau unele cuvinte de origine celtică, cele cu rădăcina "Ard-," lingvistul Viorel Rogoz consideră că și în etnotoponimia Codrului există probe grăitoare pentru același celtism „Ard”: "Ardeal, Ardud, Ardusat, Ardihat, Arduzel, Ardel." (Vezi și în Franța: "Ardeni ,Ardèche") Ipoteza profesorului a stârnit reacții polemice: „Conviețuirea celto-dacică a fost relativ îndelungată. Dar
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
o expresie idiomatica poate fi numai metaforica. Este cazul, în limba română, al expresiei "a tăia frunză la câini" sau, în franceză, al expresiei "avoir du plomb dans l’aile" (literal „a avea plumb în aripa”) „a fi precar”. Unii lingviști consideră expresii idiomatice și cuvintele compuse bazate pe metafore. Limba maghiară, bunăoară, în care compunerea este un mod foarte frecvent de formare a cuvintelor, are și asemenea cuvinte. De exemplu sintagma "kék harisnya " „ciorap albastru”, al cărei sens este compozițional
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
care compunerea este un mod foarte frecvent de formare a cuvintelor, are și asemenea cuvinte. De exemplu sintagma "kék harisnya " „ciorap albastru”, al cărei sens este compozițional, formează prin metaforizare cuvântul compus idiomatic "kékharisnya" „femeie cu pretenții de atotștiutoare”. Unii lingviști consideră cuvânt compus în franceză și grupul de cuvinte scrise separat, daca formează împreună o metaforă și, prin urmare, intră astfel în categoria expresiei idiomatice. De exemplu "cordon bleu", atunci când este o sintagma din două cuvinte, înseamnă „cordon albastru”, iar
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
în categoria expresiei idiomatice. De exemplu "cordon bleu", atunci când este o sintagma din două cuvinte, înseamnă „cordon albastru”, iar când este cuvânt compus idiomatic - „bucătar bun”. Îmbinările de cuvinte care sunt sinonime cu un singur cuvânt sunt considerate de unii lingviști locuțiuni, chiar dacă sunt metaforice, de exemplu "nod în papura" = "cusur". După unii lingviști, expresia idiomatica nu este neapărat metaforica, ci este suficient că sensul ei să nu poată fi dedus prin analiza morfemelor sale, să nu poată intra într-o
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
două cuvinte, înseamnă „cordon albastru”, iar când este cuvânt compus idiomatic - „bucătar bun”. Îmbinările de cuvinte care sunt sinonime cu un singur cuvânt sunt considerate de unii lingviști locuțiuni, chiar dacă sunt metaforice, de exemplu "nod în papura" = "cusur". După unii lingviști, expresia idiomatica nu este neapărat metaforica, ci este suficient că sensul ei să nu poată fi dedus prin analiza morfemelor sale, să nu poată intra într-o construcție mai mare și să nu poată fi tradusă literal în altă limbă
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare: Granger și Paquot (2008) fac o clasificare ținând seama și de alte clasificări, inclusiv cea a lui Cowie: Stabilirea tipurilor de unități frazeologice și delimitarea acestor tipuri
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
o clasificare ținând seama și de alte clasificări, inclusiv cea a lui Cowie: Stabilirea tipurilor de unități frazeologice și delimitarea acestor tipuri unul de altul este de asemenea controversată. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonime, alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în cazul celei de-a doua, admițând că ambele sunt unități frazeologice, iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele de specialitate. Colocația este o îmbinare de cuvinte compozițională, adică acestea apar cu sensul lor individual și în îmbinare, astfel sensul colocației este transparent. Colocațiile sunt niște solidarități lexicale care
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
se folosește cu sensul propriu, și care se apropie de unități frazeologice cu fixitate mai mare. Astfel este, de exemplu, "frousse bleue" „frică mare” (literal „frică albastră”), în care numai adjectivul de culoare "bleue" poate fi asociat cu "frousse". Unii lingviști numesc asemenea îmbinări tot colocații, dar se întâlnește pentru acestea și termenul expresie frazeologică, pentru care se dau exemple ca "noapte albă" și "șoarece de bibliotecă". Tot printre acestea s-ar include și comparațiile în care comparatul este folosit cu
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]