5,029 matches
-
într-un loc deschis, șansele ursului erau slabe. Așa că ursul încerca să încolțească caii deasupra prăpăstiilor de la actuala Cascadă a Cailor. Aici, sărmanele animale nu aveau altă soluție decât să se arunce în hău, căzând pradă înfometatului urs. De atunci, localnicii au redenumit această cascadă ca fiind a cailor, tocmai datorită acestei legende. Odată cu această cascadă, întreaga zonă a fost redenumită, muntele din imediata apropiere primind numele de Muntele Cailor, circul glaciar primind și el numele de Podul Cailor, iar pârâul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii, iar casa veche din centrul orașului este numită de localnici „Casa cu stafii.” Amator de vânătoare, Nicolachi a înnoptat, într-o iarnă geroasă, la casa unor țărani. Acolo avea s-o cunoască pe Voica. S-a îndrăgostit nebunește și nu s-a dat dus până nu a cumpărat-o, de la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
aplicat provinciei a suferit o serioasă diminuare o dată cu înlăturarea rezidentului Bahmetev de la putere, în 1820, când a fost înlocuit cu generalul Ivan Nikitici Inzov, fost curator al coloniilor bulgare din Ucraina. În urma presiunilor făcute de la Petersburg, au fost micșorate drepturile localnicilor autohtoni și s-a sporit activitatea de rusificare, prin înlocuirea legislației românești cu cea rusă. În componența Înaltului Sfat al provinciei ponderea a trecut de partea autorităților țariste, iar votul Președintelui Sfatului avea caracter de veto și în caz de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
albine din smalțul florilor din luncă, din pădure, din grădină sau de pe hotar. S-a cântat de dor, atunci când omul sau femeia iubită se afla departe, au cântat de înstrăinare feciorii, atunci când au plecat la cătănie, sau când acei mulți localnici s au băjenit în Dobrogea sau în Statele Unite, s-au cântat cântece de voie bună atunci când mirii mergeau la biserică să se lege definitiv și irevocabil pentru întreaga lor viața, au cântat bandele la petreceri și la jocuri în sărbători
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
familia lui Avram Cînduleț, a fost înfiat cândva de familia lui Matei Purcariu, fapt care a făcut să rămână, el cu ai lui, în memoria satului sub numele de «ai Purcăreștilor». Matei Purcărea-Țâmforea (atît în documente, cât și în vorbirea localnicilor numele său e prezent când ca Țimforea, când ca Țâmforea) face carieră în calitatea lui de pictor de icoane, el găsind la glăjăria de la intrarea-n pădure suportul pentru realizarea acestora, tabla de sticlă fabricată la vremea aceeea prin procedeul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Budac Paraschiva n. 1886, căsătorită Bucșa mai întâi în Sărata și mai apoi recăsătorită cu Bittner în Constanța. Și în sfârșit Budac Marina, n. În 1889, căsătorită cu Militon Mandan din Cârțișoara. Neamul budacilor apăruse în zona Cârțișoarei, după legendele localnicilor, cu multe sute de ani mai înainte. Numele de Budac derivă în mod sigur din cuvântul budac, ceea ce exprima maiul cu care tăietorii pădurilor băteau în muchea toporului ca să intre cât mai adânc în bușteanul pe care voiau să-l
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lucru îndeobște cunoscut că nimeni nu-și părăsește casa părintească de prea mult bine. Numai necazul și obida îl pune pe om la drum. Aci la noi în Cârțișoara omul a fost sedentar încă din vechi timpuri. Migrații de-ale localnicilor, dacă s-au produs de-a lungul secolelor s-au datorat presiunilor neamurilor străine venite cel mai adesea să prefacă în scrum ceea ce bunii și străbunii noștri reușeau să rostuiască de la un an la altul. Au venit însă și vremuri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
revenit în țară. 111.Hoajă Domente, a revenit în țară. 112.Budac Anisia, stabilită în America. 113.Budac Petru, a lui Lăică, a revenit în țară, 114.Budac Anisia, sora învățătorului Nicu Budac, stabilită în America, se căsătorește cu un localnic și are o fiică, secretară a unui senator american la Washington. 115.Budac Ioan a lui Arsinie, plecat fără pașaport, stabilit în America. 116.Hălmaghe Ion, Prună, a revenit în țară. 117.Boșcă Filip din Tinărog-Streza, a revenit în țară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ortodocși ca și noi. Ai văzut?lume nu era chiar atât de multă; sau mi s-a părut mie fiind foarte spațioasă biserica! Nu ți s-a părut. Credeam și eu că nu vom avea loc gândindu-mă că pe lângă localnici, vor veni și turiștii. În tot cazul, bine că am fost. Am mai cunoscut ceva din felul de viață al grecilor. Am avut ocazia să vedem și seara acest oraș Platamonas făcând o plimbare cu trenulețul. Stăteam pe balcon seara
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
alegeam și puneam la putină în vin și mâncam toată iarna, sau îi agățam la grindă, în pod, sau îi întindeam să se stafideze, încât aveam toate bunătățile. Veneau apoi cofani de la câmp cu căruțe și butoaie, cumpărau vin și localnicii luau bani frumoși. Deși era vin gârlă și butoaiele pline, din cinci frați și tata, eu nu i-am văzut beți niciodată. Știau că vinul trebuie să-l vindem pe bani. Rar când scotea tăicuțul câte o cană mare și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și o nesfârșită puzderie de vase, plutind pe canalele dintre ele încât fiecare familie de-aici poate avea cel puțin o barcă proprie. Știam din cărțile despre Suedia că orașul s-a născut pe malul Canalului Norrström, care, în opinia localnicilor are o întreită funcție: golf, strâmtoare, fluviu. Parcă numai iscusitul și legendarul Dedal meșteșugar, sculptor și arhitect care, la porunca regelui Minos din Creta a construit Labirintul putea veni și construi aici nucleul orașului vechi, având în mijloc Cetatea Statsholm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
al IX-lea. La 830, călugărul benedictin Ansgar sosea în orașul Birka, pe insula Björko, lângă Mälaren, unde construia o biserică. Un al doilea misionar, Unni, episcop de Hamburg, ajungea în aceeași așezare în anul 936, dar era ucis de localnici. Abia după ce unul dintre primii regi, Erick Jedvarsson adera la catolicism, el îi atrăgea pe supuși la noua credință "prin cuvânt și prin sabie". Urmașii îl numeau pe acesta Erick "Victoriosul" și-l treceau în rândul sfinților, considerându-l protectorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
hărtănesc ei vaci și porci și fac salamuri și costițe, dar de-acum, cu abatorul și fabrica aici, peste lanul ăsta de porumb, vin vremuri cât de cât mai vesele pentru Cosmescu și moș Victor, ca de altfel și pentru localnicii care s-au trezit la timp ca să ocupe cele o sută și ceva de posturi de parlagii și tranșatori. Deja nu se mai fac angajări de nici un fel, ne povestea plutonierul, nu te mai lipești acolo nici ca om de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
parcă la fiecare răsuflare a lor...Slava soborului preoțesc și corului, se înălța într-un chip divin... Părea că și Dumnezeu asculta cântarea lor, ca pe o revărsare a inimilor...ca o fugă de sub poverile pământești, la adăpostul aripilor dumnezeirii. Localnicii au prins „mare drag”, de refugiații „de la Moldova”, dar mai ales de elevi, care prin purtare, le-au cucerit inimile... Pe zi ce trecea, „gostiile”, după obiceiul lor, erau prilejuri de a înțelege ce asemănări sufletești, adânci, ne uneau... Atât
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
zvonurile, ca un vânt rece, că: „vin rușii.. vin rușii !”, dar, de această dată chiar veneau. Nemții se retrăseseră spre granița ungară. Ulițele satului erau tăcute, ca pustii, nici un semn de viață nu se mai auzea... Totul părea ca mort. Localnicii rămași se ascunseseră în pivnițe și prin grădini. Tunurile, care au bubuit zile întregi, se auzeau când și când. Veni și octombrie... Vântul toamnei, mângâia ierburile vestejite și frunzele îngălbenite ale copacilor, cu un cântec șoptit...abia auzit. Zilele calde
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Prinsese o crustă uscată pe deasupra, dar înăuntru era năpădită de o mulțime de insecte roșii care m-au făcut să mă gândesc la scarabei, gândacii sacri ai egiptenilor. La drept vorbind, se deosebesc: aceștia sunt mult mai mici și colorați. Localnicii îi numesc „boii Domnului” și îi venerează, pentru că îi consideră sacri. Geții studiază cu atenție mișcările lor când se distribuie, imprevizibil, pe scoarța copacilor, în figuri geometrice neobișnuite, fiindcă, după spusele lor, indică apropierea unor evenimente cosmice iminente. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și alte metamorfoze. Nepăsătoare la umorile mele schimbătoare, Aia cântă ceva, îngânându-se cu o melodie suavă. E același cântec ce induce somnul copiilor în fașă. Melodia asta reușește să-mi aducă tihna. Metamorfoză Într-o seară am provocat compasiunea localnicilor, povestindu-le emoționat tot procesul metamorfozei ce a făcut din Arachne un păianjen. Narațiunea mea a fost urmată imediat de una de-a lor, despre care, în deosebire de a mea, susțineau că era reală. Mi-au spus despre o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
6. uniforme pentru copiii din învățământul preșcolar și primar; k)7. articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copiii în vârsta de până la un an; k)8. aportul de bunuri la capitalul social al societăților comerciale; k)9. transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării și pe relațiile Orșova-Moldova Noua, Brăila-Hârșova, Galați-Grindu; k)10. activitățile specifice desfășurate în zona libera de contribuabilii autorizați în acest scop; k)11. activitățile contribuabililor cu venituri din operațiuni impozabile în sensul prezentei ordonanțe de urgență, declarate
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 17 din 14 martie 2000 privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127486_a_128815]
-
de 35% din salariul tarifar de încadrare, însă nu mai puțin de 240 lei și nu mai mult de 450 lei lunar. De indemnizațiile prevăzute în prezentul articol nu pot beneficia muncitorii necalificați, întreprinderile avînd obligația să-i recruteze dintre localnici. 7. Indemnizația de deplasare la lucrările de montaje specificate la art. 6 se plătește lunar și se calculează la salariul tarifar de încadrare realizat pe timpul deplasării în limita programului normal de 8 ore pe zi. IV. Rambursarea cheltuielilor de transport
HOTĂRÂRE nr. 63 din 1 iulie 1959 privind reglementarea drepturilor băneşti ale angajaţilor care se deplaseaza în interes de serviciu şi ale celor detasati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125383_a_126712]
-
însumate: - capul de bour, precum și construcția relevă legăturile existente în evul mediu între orașul Bistrița și Țara Moldovei (Bistrița fiind posesiunea domnitorilor acestui principat românesc); - struțul, vechiul simbol al așezării, concedare a regalității maghiare, amintește activitatea comercială desfășurată odinioară de localnici; - monumentul lui Andrei Muresanu face aluzie la rolul locuitorilor în lupta de emancipare națională. Anexă 3 STEMA MUNICIPIULUI DEVA este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
cu râul; - Soarele, simbol al fertilității și luminii, transpune în stema condițiile naturale în care localitatea s-a dezvoltat; - spicele de grâu amintesc activitatea de bază a locuitorilor, cultura cerealelor; - caduceul, atribut al zeului Mercur, evocă activitatea comercială desfășurată de localnici de-a lungul vremii; - brâul ondulat face aluzie la apele care fac zona fertila și bogăția piscicola. Anexă 3 STEMA ORAȘULUI BREZOI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
peste linia despărțitoare, o eșarfă albastră pe care s-a scris, cu argint, cifra 1290. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - edificiul religios evocă credință păstrată cu stăruința de localnici, precum și edificiile de acest fel existente în localitate; - steagul și armele amintesc participarea locuitorilor la evenimentele cruciale ale istoriei neamului; - caduceul evocă activitatea comercială; - eșarfă cu cifră 1290 marchează dată primei atestări documentare a așezării. Anexă 11 STEMA ORAȘULUI URICANI
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
k)6. uniforme pentru copii din învățământul preșcolar și primar; k)7. articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii sub un an; k)8. aportul de bunuri și servicii la capitalul social al societăților comerciale; k)9. transportul fluvial al localnicilor în Delta și pe relațiile Orșova-Moldova Noua, Brăila-Hârșova, Galați-Grindu; k)10. activitățile specifice desfășurate în zona libera de agenții economici autorizați în acest scop; k)11. activitățile agenților economici, precum și cele care îndeplinesc condițiile unei activități economice desfășurate de asociațiile
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 215 din 29 decembrie 1999 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126446_a_127775]
-
Gusti, Anton Galopenția, Anton Rațiu, etc . O scriere relativ recentă o datorăm doamnei Ludmila Bulat din Chișinău, originară din localitatea Martonoșa regiunea Kirovograd, Ucraina Centrală care actualizează În descrierile sale poveștile mamei care locuiește la Martonosca. Sint redate mărturii ale localnicilor colonizați, despre ucraenizarea tineretului, deportările, distrugerile războiului ipostazele inumane. Autoarea constată cu tristețe că acolo nu au ajuns cărți editate În Moldova, radioul și televiziunea nu pătrund pâna În zona moldovenească. Localnicii ar vrea să Întreprindă ceva dar nu știu cum, Încheie
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
care locuiește la Martonosca. Sint redate mărturii ale localnicilor colonizați, despre ucraenizarea tineretului, deportările, distrugerile războiului ipostazele inumane. Autoarea constată cu tristețe că acolo nu au ajuns cărți editate În Moldova, radioul și televiziunea nu pătrund pâna În zona moldovenească. Localnicii ar vrea să Întreprindă ceva dar nu știu cum, Încheie scriitoarea dramaticele secvențe. Pentru a cunoaște ponderea românilor din Ucraina să menționăm o parte din regiunile Hmelnik, Ivano Frankovsk, Lvov, Ternopol unde pondera românilor este și mai crescută posibil datorită apropierii acestor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]