2,977 matches
-
științei și ideologiei, în așa fel încât însăși condiția lor judicativă să poată fi reactivată și să fie clară înrădăcinarea non-judicativă a acestei condiții; și să se deschidă, de asemenea, calea către "lucrurile însele" în calitate de lucrurile însele. Acum, socotind că logos-ul formal, instituind logica, filosofia, știința și ideologia, a lăsat la o parte tocmai ceea ce noi numim "cunoaștere comună", "experiență naturală de viață", chiar "lucrurile însele" etc., ne putem înșela, neobservând că acestea, toate, sunt și ele atrase în orizontul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sale active, cu "aspectele" pe care le structurează, cu funcțiile pe care le are, una dintre acestea fiind chiar aceea de a pune în formă (a constitui "formal") cunoștința socotită veritabilă; el este, mai degrabă, o "logică" ce recunoaște limitele logos-ului formal, adică limitele ("puterile") proprii. Termenul "judecată" (de la latinescul judicata, cum indică dicționarele noastre) are consacrare logică deplină. Distribuția sa semantică l-a așezat într-un oarecare avantaj față de termenii concurenți: "propoziție", "enunț", cu semnificații mai degrabă lingvistice decât
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care o vizează. Judecata este, în fapt, un fel de nod semantic, o unitate de semnificație, unificată prin sensul formal pe care îl capătă, îl păstrează și îl "aplică" în întregul orizont de existență umană, din momentul ivirii fenomenului formalizării logos-ului, adică al trecerii acestuia în "logică". Odată consumat acest eveniment, judecata constrânge gândirea, rostirea și făptuirea să intre în propriile sale "convenții", în virtutea deținerii privilegiului legăturii directe cu adevărul și, în urmare, în virtutea puterii sale de a exprima regulile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestei lucrări. Și nu doar în măsura în care operează în interiorul filosofiei, ci în genere, adică extins la toate gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public" în esența sa. Evenimentul constituirii dictaturii judicativului, având înțelesul general de formalizare a logos-ului, reordonează însuși orizontul logos-ului, impunând drept dominante conceptele de adevăr, judecată, raționament, argumentare; logos-ul este rostirea, adică gândirea expresivă, enunțată ca atare, intrată într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis, formă de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în măsura în care operează în interiorul filosofiei, ci în genere, adică extins la toate gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public" în esența sa. Evenimentul constituirii dictaturii judicativului, având înțelesul general de formalizare a logos-ului, reordonează însuși orizontul logos-ului, impunând drept dominante conceptele de adevăr, judecată, raționament, argumentare; logos-ul este rostirea, adică gândirea expresivă, enunțată ca atare, intrată într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis, formă de expresie căreia îi este propriu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public" în esența sa. Evenimentul constituirii dictaturii judicativului, având înțelesul general de formalizare a logos-ului, reordonează însuși orizontul logos-ului, impunând drept dominante conceptele de adevăr, judecată, raționament, argumentare; logos-ul este rostirea, adică gândirea expresivă, enunțată ca atare, intrată într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis, formă de expresie căreia îi este propriu un gând), ținând de posibilitățile de a fi ale ființării umane
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis, formă de expresie căreia îi este propriu un gând), ținând de posibilitățile de a fi ale ființării umane. Totuși, se adaugă "termenilor" enumerați care susțin această prefacere a logos-ului și următorii: judicativ, funcție logică și poziție logică (de subiect și de predicat), analitică, dialectică, în felul acesta, nuanța psihologică proprie termenilor din lista de mai sus pierzând din putere în avantajul nuanței propriu-zis logice (despre care nu știm
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu știm încă prea multe, în momentul de față al demersului). Termenii de față, fiind "lucrurile însele" ale dictaturii judicativului, formează câmpul de cercetare al lucrării. Potrivit reglementărilor dictaturii judicativului, doar judecata este semnificativă întru adevăr. Dar judecata (potrivit lui Aristotel, logos apophantikos, "enunțare" al cărei conținut, ca gând, poate fi "comunicat") intră în structuri discursiv-cognitive ample, anume în "raționament" (logismos) și în "argumentare" (logikos syllogismos), care este tot raționament, dar unul special, fiindcă premisele sale nu sunt adevăruri necesare (ca în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unitate a gândirii, rostirii și făptuirii): logică, filosofie, știință, ideologie. Consecințele directe dar, firesc, formale ale instituirii dictaturii judicativului, cu toate elementele enunțate mai sus, sunt: a) pierderea întregului în parte (prin analitică), într-un fel, urmare directă a de-naturării logos-ului; b) constituirea aporiilor "logice" (prin dialectică). Întreaga istorie a filosofiei pro-vine, formal, tematic etc., din evenimentul constituirii dictaturii judicativului, chiar dacă istoric acest eveniment este ulterior începuturilor istoriei filosofiei. Despre acest eveniment va fi vorba mai departe. Nu, însă, doar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istoriei filosofiei. Despre acest eveniment va fi vorba mai departe. Nu, însă, doar în sensul descrierii și, poate, al explicării sale, ci și în acela al încercării de a potența non-judicativul, în scopul revenirii la putința unei noi scrutări a logos-ului originar. Întrucât voi lucra și ilustrativ, selectând din istoria filosofiei reconstrucții care îmi apar ca model de "realizare" a celor două discipline, demersul meu se va concentra în primul rând către sesizarea unor potențialități non-judicative; desigur, argumentând și participarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca dovezi istorice ale unui drum al gândirii, ajuns, cumva la un capăt. Chiar formele "extreme" de discurs din orizontul dictaturii judicativului, știința și ideologia, ar putea fi mai bine înțelese, strict formal (adică exclusiv după normele dictaturii judicativului, ale logos-ului formal), pornind de la analitică și dialectică, cea dintâi, știința, "coborând" analitica spre "obiect" și "subiect", cea de-a doua, ideologia, "înălțând" dialectica spre "subiect" și "obiect". Se poate ieși de sub dictatura judicativului? Dacă se poate, atunci în ce fel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului și spații de valabilitate ale judicativului constitutiv (logica, filosofia, știința, ideologia), în sensul de-limitării lor principiale, și, pe această bază, să proiecteze un orizont în care poate trece în act un gând, o rostire sau o făptuire după logos-ul ca atare, plin de el însuși, nu redus la forma sa, venit el însuși din sine, în deschiderea ce-i este proprie. Răspunsurile la întrebările și problemele semnalate vor deveni posibile, totuși, printr-o de-constituire filosofică, al cărei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologii polifonice, reunite, sistematic, într-o reconstrucție de hermeneutică radicală, pentru a testa posibilitatea de a lucra "filosofic" în afara regulilor dictaturii judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de prolegomene la un discurs cu adevărat "filologic", în măsura în care logos-ul vizat evită cele două închideri ale sale care au stăpânit discursul de orice tip în tradiția noastră culturală: formalizarea logos-ului și lingvistizarea sa. Felul în care a fost pusă problema aici nu instituie deja un semn categoric al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de prolegomene la un discurs cu adevărat "filologic", în măsura în care logos-ul vizat evită cele două închideri ale sale care au stăpânit discursul de orice tip în tradiția noastră culturală: formalizarea logos-ului și lingvistizarea sa. Felul în care a fost pusă problema aici nu instituie deja un semn categoric al trecerii dincolo de convențiile filosofiei actuale, covârșite de sarcini "analitice" și "dialectice"; dar acest fapt, al trecerii dincolo de convențiile în cauză, este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a filosofiei. Două fapte filosofice din spațiul creației (gândirii) românești contemporane imi par a fi semnificative, raportat la tema principală a lucrării de față, referitoare la genealogia dictaturii judicativului: a) reconstrucțiile științei logicii, fiindcă ele vizează în mod explicit limitele logos-ului formal, evitând, în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar de la nivelul limbajului, pe șansa de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în mod explicit limitele logos-ului formal, evitând, în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar de la nivelul limbajului, pe șansa de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai în măsura în care rostesc astfel, capcana ideologiei (a celei religioase, în primul rând), dar, filosofic vorbind, chiar unele excese tehnic-"fenomenologice". Pentru primul fapt, ar fi de amintit lucrările de logică și de ontologie ale lui Constantin Noica
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
menționate, de altfel, și mai devreme: Scrisori despre logica lui Hermes (1986) a lui Constantin Noica și Actualitatea relației gândire-limbaj (1989; titlul Ediției a doua: Teoria formelor prejudicative) a lui Alexandru Surdu. De lectura celei dintâi, datorită contestării deschise a logos-ului formal și încercării de instituire a unei hermeneutici a culturii, a unui model logic potrivit unui orizont de fapte care semnifică mai degrabă non-formal. De lectura celei de-a doua, datorită ideii de formalizare a pre-judicativului, fapt care indică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de instituire a unei hermeneutici a culturii, a unui model logic potrivit unui orizont de fapte care semnifică mai degrabă non-formal. De lectura celei de-a doua, datorită ideii de formalizare a pre-judicativului, fapt care indică, în mod direct, puterea logos-ului formal de a pune sub ascultarea sa nu doar ceea ce-i aparține de drept în orizontul de-naturării sale, ci și ceea ce se află în afara acestuia; e drept, în imediata sa apropiere (acest orizont aflat în vecinătate fiind pre-judicativul). 4
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cel ce trebuie (iată din nou o predeterminare, de natura dictaturii judicativului) gândit ca ne-fiind, atâta vreme cât el nu se află între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândit ca ne-fiind, atâta vreme cât el nu se află între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între limitele celui ce este dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este însă întotdeauna tematică, deoarece constituirea sa devine cu putință
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dat (positum). SECȚIUNEA I Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este însă întotdeauna tematică, deoarece constituirea sa devine cu putință pe baza unui "dat" care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istoric-fenomenologică Capitolul 1 Logos și logică, formă logică și judecată 1.1. Concentrarea "formală" a logos-ului în logică sau distribuirea prin împărțire a logos-ului Unitatea reprezentativă a logos-ului formal este discursul.15 Acesta din urmă adună elementele logos-ului formal: gânduri, rostiri, fapte, toate acreditate sau în curs de acreditare. Această unitate este însă întotdeauna tematică, deoarece constituirea sa devine cu putință pe baza unui "dat" care pretinde preluarea și prelucrarea sa "conștientă". Ceea ce înseamnă că discursul apare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Destinul discursului înțeles și ca unitate "logică" îndreptată către adevăr cu scopul de a produce cunoaștere valabilă prin și pentru un "subiect" este legat, originar, de faptul constituirii logicii și de mișcarea istorică a "formelor" acesteia. Discursul, ca moment al logos-ului formal, apare, chiar dintr-o perspectivă istoric-naturală a cunoașterii, drept primul moment al istoriei dictaturii judicativului și ca primă formă a acesteia; formă ce cuprinde deja, cel puțin ca posibilitate, cele două discipline filosofice socotite mai devreme drept instituții
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se retrage în aceea a nimicului. De aici lipsa de semnificație a unei "fenomenalități" pure în privința surprinderii fenomenului (veritabil sau retras) și, în compensație, semnificația totală a unei "fenomenologii" pentru condiția de "fenomen". Aceasta înseamnă, în ultimă instanță, că în afara logos-ului nu putem vorbi despre fenomen. La drept vorbind, regula aceasta este valabilă chiar și atunci când avem în vedere așa-numitele "fenomene naturale", constituite intuitiv, cum arată Husserl, cu statut de "lucru natural", pe baza determinărilor de timp, spațiu și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]