6,186 matches
-
vrea să învețe drumul înapoi cum iubește poemul crescut din piepturile noastre să ne învățăm rănile pas cu pas până când sângele va deveni cel mai frumos poem Zidul din fața mea s-a prăbușit fără nici un regret până la ultima cărămidă de lut iar femeile te-au acoperit cu brațele lor tatuate și paful din camera s-a amestecat cu dorința mea de-a rămâne în aceeași durere vie necontrolată ele ți-au spus povești te-au învățat să mergi prin praful sticlos
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379412_a_380741]
-
amestecat cu dorința mea de-a rămâne în aceeași durere vie necontrolată ele ți-au spus povești te-au învățat să mergi prin praful sticlos te-au ajutat să respiri fiecare culoare ce le acoperea pielea și toate cărămizile de lut s-au așezat între noi iar praful din camera nu a fost altceva decât dorința mea vie de a rămâne până la capăt într-o durere necontrolată zidul din fața mea s-a prăbușit iar femeile acelea de care vorbești ți-au
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379412_a_380741]
-
mele ai un rost, Ești lângă mine unic avanpost. Emani răcoarea brazilor de munte Când e înfierbântată a mea frunte, Cu aura de liniște și tihnă, Mă înconjori blajin fără odihnă. Din primordialul sacru, în profan, Tu ai primit poruncă, lut, menire, Să luminezi al lumii viu altar, Dând vieții prunci, curată primenire. Din coastă sau din spuma mării?... Dor... Ne înfrumusețezi pașii și gândul, În aspre veri sau hibernal decor, Dai pietrei zbor, împărățind Pământul. Nu aștepta să-ți mulțumesc
FEMEIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379445_a_380774]
-
în cuvânt Fără tine nu e viață, Nici Iubire pe pământ! Dumnezeu te-a dat-mirare, Rugăciune pe altar, Ziua cea fără de care Orice noapte e-n zadar! Când statornică, fierbinte Mă aduni în gând mereu Mi se umplu de cuvinte Lutul și văzduhul meu; Fericirea mea deplină, Dragoste și dor și har, Azi e ziua ta-lumină, Mâine și poimâine iar... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ziua ta... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2259, Anul VII, 08 martie 2017
ZIUA TA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379444_a_380773]
-
a se bălăbăni doar cu unchiașul aista al ei... Înconjură cu privirea camera și pereții proaspăt spoiți cu var... “Cât necaz și cu păreții ăștia! Și câtă muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos, de la Lutărie. Pe urmă călcase lutul, balega și apa frământându-le îndelung cu picioarele goale... Aveam putere pe atunci!” Pe urmă făcuse chirpicii turnând lutul amestecat cu paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
ei... Înconjură cu privirea camera și pereții proaspăt spoiți cu var... “Cât necaz și cu păreții ăștia! Și câtă muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos, de la Lutărie. Pe urmă călcase lutul, balega și apa frământându-le îndelung cu picioarele goale... Aveam putere pe atunci!” Pe urmă făcuse chirpicii turnând lutul amestecat cu paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul de el, bătuse împreună cu un vecin lețurile, zdravăn
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos, de la Lutărie. Pe urmă călcase lutul, balega și apa frământându-le îndelung cu picioarele goale... Aveam putere pe atunci!” Pe urmă făcuse chirpicii turnând lutul amestecat cu paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul de el, bătuse împreună cu un vecin lețurile, zdravăn, ca să ție! Și a ținut... cinzeci de ani!...” Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului COPILĂRIE Privesc umbra uitării cum se-ntinde Peste un timp angelic... Din trecut Un val de nostalgie mă cuprinde, Copilărie dragă, te-am pierdut. Anii se duc în goana lor nebună, Lut... Amintiri rămân în urma lor... Copilărie te păstrăm în inimi, Lumina lumii, sfântă tuturor. Imagini vechi cu satul, dascăli, preoți, ( Fantasme vii, povețe mă-nsoțesc ) Bunicii mei sau mama... Dulce abur... Veghează Calea, protejând celest. Știi, uneori te chem din vremi trecute
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
făclii din dragostea-mi eternă, Din infinitul cerului, mai sus, Să te cobori ușor, pe a mea pernă. Vom fi uniți, doi miri nemuritori, Ca-ntr-o poveste scrisă de ursită; Tu, blondul prinț coborâtor din nori, Eu, fir de lut, o rozâ înflorită. Referință Bibliografică: Luceafărului / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LUCEAFĂRULUI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379496_a_380825]
-
ei: „Din ochii tăi, mamă, ochi de mângâiere/ Cresc flori, înfloriră stele.// Din mâini/ Crescură pâini/ Iar din tălpi cu călcâiul crăpat/ Crescură drumuri ce viața-mi străbat.” (Mama) Dragostea cea mai inaltă o atribuie țării, considerându-se plămădită din lutul acesteia cântându-i limba: „Cu-azurul tău mi-am contopit privirea/ Și-n veci d eveci în tine mă găsesc,/ Tot năzuind eu îți cunosc menirea/ Să apăr graiul meu cel strămoșesc.” (Imn) Între valorile importante ale poetei, de factură
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
iubirea ce înseamnă. Înflor caișii! Îți spun de vrei să știi. Tăticule, e iarăși primăvară! Dar tu te-ai dus... Și n-ai cum să mai vii Să-i vezi, mamico, cum or să-nfloară... ***** Vasal Te-ai sădit sămânță în lutul cărnii mele Și m-ai hrănit cu șoapte și visări Și-ai deșteptat păcatele rebele Cu-aroma otrăvită-a unei sărutări. Și m-ai drogat cu poftă de iubire Făcându-mă de tine dependent, De-am rătăcit o-ntreagă omenire
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
să-adormi Tu cheamă-mă! Și-n visu-ți voi veni... Chiar dacă-n înger o să mă transformi Tot răzvrătesc în tine demonii! ***** Rondelul blândului olar M-adună în pumni și mă destramă Pe roata blândului olar, Îmi pune inimii hotar Când face lutul meu să geamă. Și cu iubire și mult har Dezbracă sufletul de teamă, M-adună-n pumni și mă destramă Pe roata blândului olar... Și rotunjesc sub ochi de jar Ce-mi dau contur, de bună seamă Ființa spre lumină-mi cheamă
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
zee E primăvară iar și nebunia Iubirilor se-aprinde vâlvătaie, În sufletul ce-a dus melancolia Prin fiecare-a inimii bătaie. Și s-a trezit cu sângele râzând La soarele pitit în așternut, Cu palmele hulpave modelând În moliciunea fragedului lut. Și beat de fericire fremătând Se aruncă-n iubire fără frică; Cu fiecare gură mai flămând În nebunia dragostei abdică. Și-a renăscut cu un întreg festin În primavara cu parfum de zee, Ca strugurul într-un pahar cu vin
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > OMUL Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Făcut de Domnul,omul, Din lut precum se zice, A cunoscut atomul Și iată-l nu ezită, Acum să revendice Puterea infinită. Sărman orgolios! Greșeala stă la pândă. E joc periculos! O ști cumva ce face, Când lumea e flămândă Și n-are-o zi de pace, Când
OMUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379562_a_380891]
-
Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Și nechezând arată că sunt ași În lupte și păzesc de bunăvoie. Și clocotul îi duce către seară Pe drumuri și cărări cu luturi moi, Se-opresc ades cu botul în trifoi Și cu nesaț adulmeca pe nara. Iar coame albe scutură în vânt; Săgeți de raze le lucesc pe crupe, Perechi, perechi, se strâng în grupe - Minune-a existenței pe Pamant! Citește mai
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
încinge mai aprinsăEi pasc pe pajiști - nimeni să-i reție.Iepe sirepe alăpteză-n voie,Iar armăsarii le păzesc trufași,Si nechezând arată că sunt așiîn lupte și păzesc de bunăvoie.Și clocotul îi duce către searăPe drumuri și cărări cu luturi moi,Se-opresc ades cu botul în trifoiși cu nesaț adulmeca pe nară. Iar coame albe scutură în vânt;Săgeți de raze le lucesc pe crupe,Perechi, perechi, se strâng în grupe -Minune-a existenței pe Pamant!... XI. COBZARUL TOAMNEI, de
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
În turle de gânduri, dar fără vreun rost, Povești nenuntite își cară povara Căutând primăveri în cuib fără cost. De unde te știu, mi-ai fost, te-am pierdut? Frânturi de nimicuri flămând răscolesc, Doi ochi de cicoare, cu riduri de lut, ... Citește mai mult Prin perdea de brocart te zăresc uneoriCum îți plimbi ochii grei, de tăciuni, obosiți,Canarii doinesc peste munți de culori,Vântul mătură pași, licuricii-s răpiți.Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer,Disperări
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
scara,În turle de gânduri, dar fără vreun rost,Povești nenuntite își cară povaraCăutând primăveri în cuib fără cost.De unde te știu, mi-ai fost, te-am pierdut? Frânturi de nimicuri flămând răscolesc,Doi ochi de cicoare, cu riduri de lut,... XXVIII. E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ!, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015. Ascult cum clocotește viața În muguri de curând născuți, Renaște-n primăveri speranța Copacilor, ce-n ierni, desculți, Visau la ramuri de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
sunt?... Nu știu! Din întreg o parte? Cerul când reflectă în culoarea mării? Glasul ce se roagă plin de pietate Ori umbra luminii-n pragul înserării? Nu știu... însă simt, că te port în toate - Spiritul ce înalță ternul cărnii lut, Singurul ce este, singurul ce poate, Să fie deodată sfârșit și-nceput! * Ultimul gând A mai rămas un gând neprihănit La umbra înserării stă și plânge Când dorurile toate s-au unit Iar neputința inima ne-o frânge. Și vânturile
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
De parcă-i vrea destinul să-l descoși, Mă recompui, în vers, cu-a rugilor cerneală Ce-o plâng mireni din ochii lor sfioși. Și mă destrami, cum frunza se destramă Sub palmele de brumă-n nopți târzii, Mă modelezi în lut păgân dând vamă Din trupu-mi alb, iubirii, poezii. Mă despletești cum nopțile de visuri Se risipesc sub brizele din zori, Și mă aduni cu pumnii din abisuri Să mă-mpletești, apoi, între culori. Și nu știu ce descântece rostești De-ajung din
NOSTALGIA IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379594_a_380923]
-
de uitare, să accept că sunt viu. Să strivesc ce mă doare și ce-am fost iar să fiu! - Ce vrei tu nu găsești nicăieri pe pământ Trebuie-ntâi să-l sădești ca pe-un sâmbure sfânt În al inimii lut, și să-l lași a-nflori... Să nu ceri împrumut ce nu poți dărui! ¤¤¤¤ La margine de viață Lunatic dans în muguri de alun Când ochii tăi mirați îngână Luna, În lacrima unui blestem nebun O șoaptă stinge stele câte
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
șatră... Într-un colț, sub un stejar, Lângă un foc pălpăitor, Povestește o bătrână "Legenda țiganilor"... "Dumnezeu, stăpân pe ceruri, S-a gândit ce-i de făcut... Cum să aducă un om pe lume... Și-a plămădit un trup de lut... L-a băgat într-un cuptor... Dar nu prea a avut răbdare.... Și s-a născut omul cel "alb", Ca un fruct, necopt de Soare... Al doilea trup era-n cuptor... S-a așezat să se-odihnească.... Timpul a trecut
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
așezat să se-odihnească.... Timpul a trecut in zbor, Fără să se oprească... Repede a deschis cuptorul... Și dintr-un nor de fum... S-a ivit omul cel "negru", Cu chipul ars...pătat de scrum... La al treilea trup de lut A deschis la timp cuptorul... S-a umplut tot de mândrie, Și și-a admirat "odorul"... Pielea, cafeaua parfumată, Părul, negru de cărbune... Ochii , dansând sub gene dese... Și un zâmbet ce răpune... I-a pus în mână, o vioară
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Iubește-mă așa cum sunt cu toate stările precare Că nu pot să fiu mai mult în a mea însingurare * Iubește-mă așa cum sunt nu pune nicio întrebare Sunt răbdare într-un lut cu tot atâta resemnare * Iubește-mă așa cum sunt doar o umbră pe cărare Cât pământul nu e mult caut să fiu răbdătoare.. Referință Bibliografică: Iubește-mă așa cum sunt / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03
IUBEȘTE-MĂ AȘA CUM SUNT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379644_a_380973]
-
Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Culorile cuvântului Că omului i-au fost lăsate doar cinci simțuri, trebuie să fi fost o inocentă licență poetică a Celui care, dintr-o infinită generozitate, i-a dat deopotrivă fragilei făpturi de lut însuflețit și Cuvântul - măsură de Adevăr și Iubire. Că din cuvânt omul va fi ales când minciuna, când ne-iubirea, păcatul lui trebuie să fi fost o altă inocentă licență poetică, atunci când din prea plin de iubire va fi prins
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]