26,035 matches
-
purtăm trecutul în noi ca o povară, ci aripi să-i punem să se înalțe-n zbor. Și, dacă plânsul este acel ce ne ușură, stropiți cu el o floare să crească ne-ncetat, că floarea fi-va iară vieți-vă măsură spre-o altă devenire mai fără de păcat. Să nu jelim ! Leonid IACOB Referință Bibliografică: Să nu jelim / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Leonid Iacob : Toate Drepturile
SĂ NU JELIM de LEONID IACOB în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366514_a_367843]
-
rang înalt, nu știe și nu poate în vorbe verbul a fura acum să ți-l conjuge corect, cum s-ar cădea, fruntea plecată gestul tău umanitar ți- așteaptă ca pe un titlu cuvenit succesoral... te-oprești o clipă, îl măsori din ochi până-n mărimea tocului pe jumătate sprijinit pe caldarâm și te întrebi nu-i oare cel din fața ta un impostor ce fără un cuvânt îți cere și tu- i dai ce-a mai rămas întreg din tine perpetuu plâns
AMOR ADULT CU BUZUNARUL DOLDORA DE VISE ŞI MINCIUNI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366578_a_367907]
-
purtăm trecutul în noi ca o povară, ci aripi să-i punem să se înalțe-n zbor. Și, dacă plânsul este acel ce ne ușură, stropiți cu el o floare să crească ne-ncetat, că floarea fi-va iară vieți-vă măsură spre-o altă devenire mai fără de păcat. Să nu jelim ! Leonid IACOB ... Citește mai mult Să nu jelimDin ce-a fost ieri, nimic să nu jelimcând încă-n noi un foc mistuitor mai este,când viața hăulește spre colți de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
danseze. Angelica s-a prins de gâtul lui Mișu. Jana, oarecum îmbufnată, s-a apropiat de Doru, s-a lăsat prinsă de brațele lui nerăbdătoare și, numai după câteva mișcări în ritmul melodiei, i-a scos cămașa pentru a-i măsura în voie pieptul cu limba și buzele. După fiecare dans se golea câte un rând de pahare și, foarte curând, sutienele erau aruncate neglijent pe un fotoliu, iar fustele și pantalonii lunecau pe unde se nimerea să fie dezbrăcate. Când
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
bă? Nu arată deloc, să-mi bag p...a dacă-mi vine să cred! Doru a răspuns prin mișcarea aprobatoare a capului. Era prea ocupat cu trupul Angelicăi și considera că nu e cazul să intre-n discuție. Mișu a măsurat-o cu privirea pe Jana, din ce în ce mai lacom. „ E tare de tot, gagica, frate! E frumoasă, piranda dracului, dar poți jura pe orice că nu e țigancă... Intuiesc cât de fierbinte este. Păi de aia le-a adus prostu’ ăsta aici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
ca pe o apă, Ca pe o curgătoare zămislire, Când fiecare stea vrea să încapă În ochii tăi cu raze de safire. Neîmpăcat m-afund în vechi istorii Cu pagini mirosind a flori de ceară, Cu ecoul pașilor printre ruine, Măsori și patimi de odinioară. 07-07-11 Perpetuum mobile Ați venit, v-ați crescut copiii, ați muncit, ați râs, ați plâns. Ați făcut case, cu grădină spre vecini, ați cântat și-ați blestemat, v-ați privit în oglinda din adâncul răcoros al
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366689_a_368018]
-
am venit/ să ascult tăcerea,/ cu tot Cerul în mine” (p. 131). Da, este consemnată, clar, criza celui care conștientizează că a ajuns la capăt - indiferent unde ar fi capătul acesta - în cer ori pe pământ... Cine nu mai „calcă” (măsurând, ritmic, Pământul, cu limitele Inimii sale!), este silit la... „plutirea eternă”, adică, la condiția non-terestră, a-cordă/anti-cordă! Chiar nu știm a răspunde la întrebarea: oare, după Iluminarea Supremă, Dionysiacă (din aceste două ultime două volume), Inițiatul N.N. Negulescu n-ar
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
murit pentru cei necredincioși. Căci cu greu va muri cineva pentru un drept... Dar Dumnezeu își arată dragostea Lui față de noi prin aceea că, pentru noi, Domnul Iisus Hristos, a murit când noi eram încă păcătoși ..."(Romani V, 6-8). A "măsura"acel dar cu meritele și vrednicia noastră este începutul acelei trufii duhovnicești care este adevărata esență a păcatului. Această tensiune își are centrul și, de asemenea, izvorul în viața sacramentală. Aici, în timp ce ne apropiem de dumnezeieștile Daruri, devenim constienți iară
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
a minții și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de cei sfinți și nepătați și nu mai degrabă pentru că această participare să ne facă sfinți și curați. Aceștia, fără îndoială, cad într-o mai mare
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
Biserica". Pe de o parte, Sfânta Împărtășanie a fost identificată ca mijloc al evlaviei individuale, personale, și al sfințirii, excluzând aproape total înțelesul sau "eclesiologic"iar pe de altă parte, apartenența la Biserică a încetat să mai fie înrădăcinată și măsurată prin participarea la Taina Unității Bisericii în credința, dragoste și viață. S-a întâmplat apoi că laicul a fost nu doar "îngăduit"dar chiar silit să se confrunte cu împărtășania într-o perspectivă total subiectivă - aceea a nevoilor sale, a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
rang înalt, nu știe și nu poate în vorbe verbul a fura acum să ți-l conjuge corect, cum s-ar cădea, fruntea plecată gestul tău umanitar ți- așteaptă ca pe un titlu cuvenit succesoral... te-oprești o clipă, îl măsori din ochi până-n mărimea tocului pe jumătate sprijinit pe caldarâm și te întrebi nu-i oare cel din fața ta un impostor ce fără un cuvânt îți cere și tu- i dai ce-a mai rămas întreg din tine perpetuu plâns
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
cândva, de rang înalt, nu știe și nu poate în vorbe verbul a furaacum să ți-l conjuge corect, cum s-ar cădea,fruntea plecată gestul tău umanitar ți- așteaptăca pe un titlu cuvenit succesoral...te-oprești o clipă, îl măsori din ochi până-n mărimea toculuipe jumătate sprijinit pe caldarâm și te întrebi nu-i oarecel din fața ta un impostor ce fără un cuvânt îți cere și tu- i daice-a mai rămas întreg din tine perpetuu plâns tăcut și fără lacrimi
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
să le mai ajustez ca să le pot însăila. Completez golurile cu o șesătură care să se potrivească cu celelate petice. Și treptat imaginile încep să prindă contur și să aibă sens. Mi se rupe ața sau peticul? Încerc iarăși. Iarăși măsor, cos, descos, privesc de aproape, de la distanță... Încep să prind curaj și curajul se cupleaza cu imaginația. Mă bucur de legăturile bune, de noutățile modelului, uneori surpriză chiar și pentru mine. Contururile se modifică continuu și treptat crâmpeiele mele de
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
duș a celor ce-au plecat ; ei te privesc zâmbind de sus, de cazi într-un păcat. Acum, aici, alt timp petreci, cu pietre de-ncercare. Te zbați, te lupți și tot încerci, să treci de fiecare. Cand ziua îți măsoară gând și carnea ți-o devora , Zilele trec, se duc pe rând te simți ca prins în horă. Frumos este atunci când joci, iar pasu-ti e iubire și dacă vrei să te întorci, nu poți, nu-ți stă în fire, fiindc-
ETERNITATEA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365631_a_366960]
-
găsesc locul poeți de la Shakespeare, până la Edgar Allan Poe, fiecare fiind surprins printr-un fragment, printr-o strofă. Fiecare primește același spațiu, ca un avertisment al autorului, că fiecare poet își are însemnătate de sine stătătoare, care nu poate fi măsurată, ci poate fi doar simțită și trăită. Nu este vorba de o organizare cronologică sau după un criteriu al apartenenței la un anumit curent! Nu! Poetul demonstrează, astfel, că poezia există și respiră frumos dincolo de barierele conformismului, dincolo de convențiile raționale
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
de flori. Să cred că te-a-ndemnat cineva ori și tu cunoșteai jocul ? „Mă iubește, nu mă iubește ; mă ia, nu mă ia...” Și continuându-și călătoria a plecat singurel . Dar mare ți-a fost, iubito, norocul, când te-ai hotărât, nemăsurând depărtările , să pleci doar cu sufletul și inima după el ! Referință Bibliografică: Călătorul / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 709, Anul II, 09 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CĂLĂTORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365777_a_367106]
-
ce îi îmbracă de minune trupul modelat prin tot soiul de procedee mai mult sau mai puțin naturale. Chiar și când devenim părinți uitam de „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei” și dragostea părinteasca o măsurăm ... Citește mai mult ” Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune”, spunea Francesco Orestano
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
ce îi îmbracă de minune trupul modelat prin tot soiul de procedee mai mult sau mai puțin naturale. Chiar și când devenim părinți uitam de „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei” și dragostea părinteasca o măsurăm ... XXX. HELENE ȘI-A SCHIMBAT IDENTITATEA!, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 970 din 27 august 2013. Aurel Avram STĂNESCU Am cunoscut-o pe Helene Pflitsch în niște momente dramatice pentru ea și am continuat să corespondăm așa cum o
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
cadă zgomotos pe consola zdruncinată, ca să-i vină să se dea cu capul de pereții de un alb murdar ai micului birou devenit sufocant. Nu se putea concentra asupra programului la care lucra, așa că țâșni în picioare și începu să măsoare în pași distanța de la ușă până la fereastră. - Nu vrei să stai totuși jos? Îmi distragi atenția. O rafală nouă și viguroasă, seceră pervazul, sacadat, ca o mitralieră naturală. Radu se trezi că trage cu putere de jaluzele. - Uită-te și
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
energie electromagnetică condensată, în continuă mișcare, datorită forței de atracție și respingere. Einstein a priceput asta și a demonstrat prin formula relativă e=mc2 , unde m este masa, cantitatea de substanță, iar c este viteza luminii, pe care o poate măsura ochiul și creierul nostru omenesc. Există lumini instantanee...Deci, în sfinți să avem încredere deplină, pentru că ei nu fac afirmații dintr-un proces de gândire, ci prin ceea ce li se transmite ochiului și urechilor spirituale de către Dumnezeu, Tatăl, Sfânta Treime
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
vremea, tot căutând pe brânci,/ Din vânători de visuri, vânatul ideal”...(Vârful lumii). Setea de absolut în iubire, această atracție profundă, dăinuiește mai ales sub aripa poeziei, ca un refugiu în starea energetică a creației, considerând că prin artă ne măsurăm cu absolutul: “Există undeva o lume de poveste,/ Cu stânci aride, greu de trecut,/ Pe care o străbatem împreună;/ Iarba înverzește în rime,/ Văzduhul e ritm/ Sub norii ca tropi prevestitori/ De frumoasă furtună...// Acolo, departe de forfota pământeană/ Și
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
vibrator erotic miraculos la care probabil că v-ați gândit o parte dintre d-voastră. De data aceasta, este vorba de un veritabil Instrument erotic stelar de bioluminiscență, care vibrează în mai multe frecvențe de octave și care poate să măsoare toate stările materiei, A.D.N.M.P (A.D.N în materie pozitivă și A.D.N.M.N (A.D.N în materie negativă), atât a sufletului cât și a spiritului și a corpului nostru somatic. Am continuat eu să le explic doamnelor. Este
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
a sufletului cât și a spiritului și a corpului nostru somatic. Am continuat eu să le explic doamnelor. Este vorba de un nou Rezonator stelar de bioluminiscență erotică, care are la bază o Stea arzătoare cu opt raze, capabil să măsoare toate energiile biofotonice. Iar în momentul în care va începe să funcționeze pe principiul Discului-solar al “crucilor erotice multiple înclinate”, formate din alternanțe de goluri și plinuri absolut echivalente, lumea ar putea cunoaște originile castelor din toată lumea și măsura tuturor
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
mod curios s-a întâmplat ceva paradoxal, căci la un consens general, poate numai de ele știut, după ce s-au regrupat repede pe șoptite, formând alte noi grupuri și grupulețe, toate doamnele au început să mă suspecteze și să-mi măsoare cu privirea toate formele mele din cap până-n picioare și din spate și din față, doar doar vor vedea vreun semn deosebit și ascuns la mine, ori Instrumentul acela curios de bioluminiscență erotică, despre care le vorbisem atâta. Și fiindcă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
ți-am cătat, Prințesa mea de suflet, atunci m-ai îmbătat! Ți-am strâns în palme lacrimi și ploaia m-a udat. Te-am căutat prin valuri, dar sare-n ochi mi-ai dat. Prin urme de omăt ți-am măsurat piciorul, Dar vara m-a-nșelat și m-a lăsat cu dorul. Te-am căutat pe cer în nopțile senine, Dar luna te-a ascuns, geloasă fiind pe tine. Mi-au dat să beau licoare, îngerii, pe tavă, Că să rămâi la
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]