6,722 matches
-
să se despartă de pământul abia dobândit prin moartea soțului. E obligată, totuși, să o facă. Procesul mutației sufletești nu e nicidecum plauzibil, însă traiectul acestuia până la deznodământul convențional evoluează în cadre veridice. Cu a doua carte, culegerea de nuvele Mătușa Matilda (1931), prozatoarea trece din lumea satului în spațiul citadin și interesul ei se deplasează de la social la psihologic. Centrul de greutate al narațiunilor e dat de dramele și procesele interioare ale unor personaje, mai cu seamă feminine. În nuvela
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
spațiul citadin și interesul ei se deplasează de la social la psihologic. Centrul de greutate al narațiunilor e dat de dramele și procesele interioare ale unor personaje, mai cu seamă feminine. În nuvela titulară, o adolescentă, privind fotografii din tinerețe ale mătușii sale și citind, în pod, scrisori ale celor doi soți pe care femeia îi avusese, primul decedat în închisoare, se minunează cum putuse cel de-al doilea să o bată adeseori și se întreabă, confuză, pe cine bătuse: pe bătrâna
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
confuză, pe cine bătuse: pe bătrâna ruinată sau pe tânăra fermecătoare din poză, pentru că acum cele două imagini refuză să se suprapună. Dacă psihologia fetei înduioșează prin candoare, cea a bătrânei învederează deprimant ravagiile vârstei. Chestionată asupra celor doi soți, mătușa Matilda nu e în stare să îi deosebească. Personajul central al nuvelei La bătălia de la Port Arthur, Evridichi, sora grecului care ține cârciuma astfel botezată, o fetișcană prostuță, „greșește” și rămâne însărcinată. Alungată, reprimită după un timp, împreună cu seducătorul devenit
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Voica, dovedea un simț precis al observației, o luciditate de obicei neobișnuită la un debutant și mai ales la o scriitoare. Calități prețioase, pe care le-am remarcat la timp. Un al doilea volum, de astă dată de nuvele, intitulat Mătușa Matilda, pe lângă o admirabilă schiță, La bătălia de la Port Arthur, unde realismul lucid al scriitoarei a realizat o mică dramă de familie, aducea câteva bucăți de o nouă factură, cu vădite preocupări pentru proza analistă. Era și aci prezentă luciditatea
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
și aproape fără rezerve, a d-rei Stahl o găsim în romanul Steaua robilor, carte de nemiloasă, de extrem de lucidă analiză a unei experiențe umane - evident din domeniul iubirii. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Voica, București, 1924; ed. București, 1957; ed. București, 1966; Mătușa Matilda, cu un portret de Lucia Dem. Bălăcescu, București, 1931; Steaua robilor, București, 1934; ed. București, 1979; Între zi și noapte, București, 1941; ed. pref. I. Negoițescu, București, 1968; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1999; Marea bucurie, București
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
1931; Steaua robilor, București, 1934; ed. București, 1979; Între zi și noapte, București, 1941; ed. pref. I. Negoițescu, București, 1968; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1999; Marea bucurie, București, 1947; ed. București, 1970; Fratele meu, omul, București, 1965; Mătușa Matilda, București, 1967; Nu mă călca pe umbră, București, 1969; Orizont, linie severă (1940-1967), București, 1970; Pontiful, București, 1972; Le Témoin de l’éternité, Paris, 1975; ed. (Martorul eternității), pref. Jean Herbert, tr. Viorica D. Ciorbagiu, București, 1995; Lena, fata
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
călca pe umbră, București, 1969; Orizont, linie severă (1940-1967), București, 1970; Pontiful, București, 1972; Le Témoin de l’éternité, Paris, 1975; ed. (Martorul eternității), pref. Jean Herbert, tr. Viorica D. Ciorbagiu, București, 1995; Lena, fata lui Anghel Mărgărit, București, 1977; Mătușa Matilda, București, 1977; Drum de foc, București, 1981. Traduceri: Eugène Sue, Misterele Parisului, București, 1942; Marcel Brion, Laurențiu Magnificul, București, 1943; Paul Brunton, India secretă, București, 1946; ed. București, 1991; André Maurois, Drămuitorul de suflete, București, 1946; John Galsworthy, Forsyte
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
iedera urcată până la cer cireșii au privirile pline cu flori poarta se zgâlțâie în balamaua ruptă de anul trecut duminică bătrânele satului cu mâinile sorojite de vreme au îngenuncheat lângă altar clopotul a bătut în dungă s-a dus și mătușa... Citește mai mult copilul din mine agită cerul și plângecu mâinile lui desenează pe cerun Dumnezeu tânărexistă o relație între eide parcă s-ar știde undevaiată îi spune copilulți-am desenat un mărjumătatea cea mare ți-o dau țiecealaltă o păstrez
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
și nu s-a mai întorshornul de la casă a căzutpeste iedera urcată până la cercireșii au privirile pline cu floripoarta se zgâlțâie în balamauaruptă de anul trecutduminicăbătrânele satuluicu mâinile sorojite de vremeau îngenuncheat lângă altarclopotul a bătut în dungăs-a dus și mătușa...... XXVIII. METEO, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016. azi nu mai plouă nici nu va bate vântul temperatura aerului va marca o scădere minimile termice se vor situa ceva mai sus ca de obicei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
colaborare cu A. Chișinevschi); Graham Greene, Agentul secret, pref. trad., București, 1965, Ministerul groazei, pref. trad., București 1965, Ucigașul plătit, București, 1967, Un caz de mutilare, pref. trad., București, 1968, Comedianții, București, 1969, Sfârșitul serbării, București, 1973, La drum cu mătușă-mea, pref. trad., București, 1982, Al zecelea om. Doctorul Fischer din Geneva, București, 1987, Căpitanul și inamicul, pref. trad., București, 1991, Ni-l împrumuți puțin pe soțul tău?, București, 1993; Frank Hardy, Legenda din valea lui Benson, București, 1965; John
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
ritorului Lucaci, ediție de I. Rizescu, București, Editura Academiei R. S. România, 1971, p. 167). în alte cazuri primejdia „sângelui amestecat” nu apărea: „Iară sora ei nu iaste apărat de-a luarea, ce de va și cumnatul și ginerele vădui, mătușa și nepoata nice într-un chip nu se cade a o lua” (op. cit., p. 182). Era și părerea Sfântului Vasile cel Mare. 206. „Pocăința cea adevărată - explică pravila - este numai pâine și apă, și metanii câte s-au scris mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un grec înmormântat în Moldova și însurat de trei ori, își făcea testamentul către sfârșitul anului 1720, privilegiind-o, cu siguranță, pe Safta, cea de-a treia sa nevastă, fiică a marelui logofăt Nicolae Racoviță (Voievodului Mihai Racoviță îi era mătușă). Și Ilie țifescu, marele spătar zis și Frige-Vacă (Cantemir, în Istoria ieroglifică), a ales pentru acest boier, amestecat între altele și în omorârea fraților Costin, o hieroglifă a șireteniei - este Vulpea, cel însurat cu o fată a marelui vornic Ion
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să o scoată din toate moștenirile bărbatului ei”), fiind nevoie, pentru această înstăpânire, de porunci drastice ale Domnului (Ștefan al II-lea Tomșa dădea dispoziție - în 1622 - lui Gligore, Ruscăi și Nastei, nepoții după soț ai Alexandrei din Popcești, ca mătușa lor „să fie lăsată în pace”, căci giuvaierurile și banii disputați i se cuvin, întrucât „au trăit împreună 80 de ani și nu au avut fii”, iar, după moartea femeii, averea urma a fi a Mănăstirii Bisericani), văduvele împlineau - cele mai multe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Și Alexandru Vodă Iliaș evoca o fostă soție de Voievod, pe Doamna Marinca (Marica, Mirica - un hrisov îi zice și „domnișoara”, soră cu Nastasia Ciolpâneasa, cu Grozava visterniceasa, și cu Anghelina Bărboaia - toate fiicele lui Lupe Huru, pârcălab de Hotin, mătușă a lui Dionisie, fost episcop de Roman), soție a lui Ion Vodă cel cumplit și mamă a lui Ștefan Surdul, întărindu-le lui Ștefan și Ionașco Hrircovici și rudelor lor satele Răchiteni, pe Siret, ținutul Suceava, Iugani și Tămășeni, care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Tomaia, de la părinții ei” - și apoi - zice Alexandru Vodă Iliaș într-un act din 10 iunie 1628 - „a lăsat cu limba lui, la moarte, încă pe când era el viu, în viața lui, să fie tot satul Voinigești jupaniței lui, Tomaia, mătușa jitelniței Sima stolniceasa, pentru că l-a cumpărat cu asprii de zestre ai jupâniței Tomaia... „; după moartea văduvei, satul cu pricina revenea Simei, ceea ce Alexandru Iliaș întărește). Cercetătorii sunt de acord că, dacă în acte, femeile vând sau cumpără singure (cum
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al II-lea Mircea și al Ecaterinei Salvaressi (coborâtor, deci, din Mihneștii care își făcuseră o stemă valorificând legenda „corbului cu inel” și își ziceau „Corvini”), să învețe carte în Apus. Fiul lui Alexandru al II-lea Mircea ori, poate, mătușa lui, Marioara Vallarga, soră a Ecaterinei, a ridicat - până în 1590 - altarul cel mare din biserica Sfântul Matei din Murano. Istoricii sunt de părere că mătușa sa, Marioara Vallarga, a pus apoi inscripția (tradiția spune că era un gest de mulțumire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Corvini”), să învețe carte în Apus. Fiul lui Alexandru al II-lea Mircea ori, poate, mătușa lui, Marioara Vallarga, soră a Ecaterinei, a ridicat - până în 1590 - altarul cel mare din biserica Sfântul Matei din Murano. Istoricii sunt de părere că mătușa sa, Marioara Vallarga, a pus apoi inscripția (tradiția spune că era un gest de mulțumire pentru reașezarea în scaunul țării Românești): „Ioan Mihnea, din familia regală a Corvinilor [...], voievod al Munteniei, țară de dincolo de Dunăre, în Dacia, colonie romană 346
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
altfel. Și mai avea o fată...”) - văduvă cu siguranță, căci avea copii - să rămână grea (concepție miraculoasă: „[...] iaca întâmplare că baba mânca zamă din strachină, când dădu de un grăunte de piper”, pe care, până la urmă, l-a îngurgitat: „până când mătușa îl înghite nemestecat”) și să nască (o naștere la fel de neobișnuită, căci femeia - „o babă”, „mătușă” - era bătrână: „Azi așa, mâni tot așa, trece lună cu lună și, drept la a noua, naște baba un puiu de om, mare cât lingura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
concepție miraculoasă: „[...] iaca întâmplare că baba mânca zamă din strachină, când dădu de un grăunte de piper”, pe care, până la urmă, l-a îngurgitat: „până când mătușa îl înghite nemestecat”) și să nască (o naștere la fel de neobișnuită, căci femeia - „o babă”, „mătușă” - era bătrână: „Azi așa, mâni tot așa, trece lună cu lună și, drept la a noua, naște baba un puiu de om, mare cât lingura, da’ îșneț, mânia focului; sprinten ca o zvârlugă și priceput ca un om învățat...”) un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
despre el. Sarkar obișnuia să facă asta și Sarkar obișnuia să facă cealaltă, spuneau toți cu atâta venerație și respect, Încât mă făceau să simt din copilărie cât de nefericit eram că nu l-am văzut pe marele Sarkar. O mătușă de-a mea era convinsă că maharajahul era un avatari ji și că era dăruit cu puteri miraculoase. Credința ei se baza pe faptul că, așa cum povestea, atunci când el s-a dus către Peshawar ca să se lupte cu patanii, și-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
înlocuite cu „modelul fraților”, care cu timpul devin niște „pseudopărinți teribili”; familii de dimensiuni medii, care au cele mai mari șanse de a conserva o atmosferă de armonie și echilibru; familii incomplete, în care există persoane în plus (bunici, unchi, mătuși, veri, prieteni) sau în minus (lipsa unui părinte) și care prezintă dificultăți, neînțelegeri, conflicte între generații etc. Cercetările întreprinse de noi au scos în evidență următoarele forme de grupuri familiale (C. Enăchescu, S. Retezeanu, V. Dragomirescu): familia nucleară, formată din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adevărate obiecte revendicate fie de părinții plecați, fie de rudele rămase în tară. Românii plecați în străinătate ajung repede la concluzia că „în România se face carte”, motiv pentru care-și lasă copiii în țară cu alți membrii ai familieibunici, mătuși, unchi, nași,etc. Alții își iau copiii cu ei în străinătate dar, pentru că nu ajung să strângă destui bani pentru a-și achiziționa o locuință acolo, se întorc la un moment dat în țară, iar copiii nu mai fac față
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
unui make-believe. Astfel, între povestirile din volumul de debut, Felia amară, textul titular demarează cu o reușită evocare melancolică a mamei și sfârșește cu o scenetă parodică și parabolică, ușor facilă, în care se întâlnesc Istoria, Poporul Român, Dumnezeu, Președintele, Mătușa Măriuca, Eu și Străinul. Mult mai izbutită e proza Așteptând-o pe Godette, unde o intrigă erotică se inserează pe fundalul unei lumi absurde, cu diferența că de data aceasta subversiunea mimesisului e asumată de la început (când naratorul primește vizita
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
trupelor trimise împotriva lui Osman Pasvantoglu. Din anul 1798 datează o jalbă a lui către domnitorul Constantin Hangerli: el se plânge de calomniile răspândite de vistierul Scarlat Câmpineanu, care insinuase că este vinovat de crimă, punându-i în seamă moartea mătușii sale, Venețiana Văcărescu, asasinată la moșia Jilavele din Ialomița. V. cere domnitorului cercetarea cazului și pedepsirea calomniatorului. Îndrăgostit de fiica Venețianei și acuzat de omor în scopuri ,,necuviincioase”, se dezvinovățește cu tărie: pledoaria sa aduce argumente de logică și de
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
această situație copiii sunt lăsați în grija mamelor. Pentru elevii a căror mamă este plecată, familia extinsă reprezintă un sprijin important, în timp ce copiii care au plecați ambii părinți în străinătate rămân în grija altor persoane, cele mai multe fiind rude - bunici, unchi, mătuși. Efectele emigrării părinților pot fi grupate în efecte pozitive, respectiv negative. Efectele pozitive pot fi redate prin creșterea nivelului de trai al familiei, posesia unor electrocasnice moderne, telefoane mobile, computere, mp3 player, posibilitatea unor excursii în străinătate. Efectele negative constau
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]