18,601 matches
-
mult prea rare - căci după unii ar fi cam treizeci și șase În toată lumea - puțini sunt cei care pot distinge acea diferență. Căci pentru cei mai numeroși Aparența este totuna cu Plenitudinea“. Chipul lui Jeshua Krohal radia, căci În spusele Maestrului Își descoperea aievea gândul tainic, gândul său călăuzitor, cum că toate pe lume erau părelnice și se aflau pe muchie, Între Plenitudine și Aparența plenitudinii, și că, deci, nimănui nu‑i era dat să judece ce era una și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
toate pe lume erau părelnice și se aflau pe muchie, Între Plenitudine și Aparența plenitudinii, și că, deci, nimănui nu‑i era dat să judece ce era una și ce era cealaltă (aici concepția sa se deosebea de cea a Maestrului), fiind vorba tot de valoare, că era morală sau poetică, și‑n ultimă instanță doar o chestiune de abilitate sau șansă, o formă goală. Ben Haas bănui gândul ascuns al discipolului său, căci cel numit Maestru deosebea Adevărul de Minciună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
deosebea de cea a Maestrului), fiind vorba tot de valoare, că era morală sau poetică, și‑n ultimă instanță doar o chestiune de abilitate sau șansă, o formă goală. Ben Haas bănui gândul ascuns al discipolului său, căci cel numit Maestru deosebea Adevărul de Minciună și atunci se decise să‑i dezvăluie ucenicului hotarul dintre esență și aparență. Îl va lua acasă la el și toată noaptea va căuta să‑i explice pe text (sau ce mai rămăsese din manuscris), cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mai rămăsese din manuscris), cu pilde simple și moralizatoare, cum un gând, umbra unui gând ori o imagine pot duce prin magia cuvântului sau a vrăjii necuvântului, până la starea de grație a Întruchipării... Jeshua Krohal va părăsi În zori odaia Maestrului (În care izul cărților legate În piele era Înăbușit de lemnul santalului care ardea În menore de bronz, suveniruri de la un pelerinaj. Se Întoarse la crâșma „Corona“, comandă gulaș și o stacană de bere, apoi se adânci În rescrierea manuscrisului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
În Canaan, transcris de mâna sa cu slove mari. După care luă exemplarul masacrat al manuscrisului și‑l azvârli Într‑o sobă impunătoare, aidoma unei catedrale cu o ușă ca poarta raiului ori a iadului. Când flăcările Înghițiră urmele mâinilor Maestrului și odată cu ele, ca pe rug, și sufletul acestuia, Jeshua Krohal Își puse manuscrisul copiat de mâna sa În buzunarul interior al hainei și, Încins de o dogoare neștiută de el până atunci, mai comandă o stacană de bere. Karolina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
tradus În germană sub formă de carte. Cartea a fost primită unanim de exegeți, toți descoperind În ea, după spusele lui Franckel, Plenitudinea. Doar tânărul Bialik (cunoscut mai târziu sub numele de Haim Nahman), analizând riguros cartea, va desluși mâna Maestrului „care Încercase să salveze parabola de găunoșenie“. Această critică a lui Bialik va avea următoarea consecință: În postfața noii ediții a Drumului În Canaan, Krohal Îl va declara sifilitic pe Bialik și se va dezice public de Învățătura lui Ben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
noii ediții a Drumului În Canaan, Krohal Îl va declara sifilitic pe Bialik și se va dezice public de Învățătura lui Ben Haas, numindu‑l șarlatan și otrăvitor de suflete. Apoi, tot În spiritul denigrărilor, se va ralia cu adversarii Maestrului și, Într‑o revistă abia apărută, Kadima, va porni un atac josnic și prelungit Împotriva acestuia, apelând la „bârfe și intrigi, dovedind că nu era lipsit de o anume vocație“. O parabolă neterminată găsită printre scrierile lui Ben Haas având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
revistă abia apărută, Kadima, va porni un atac josnic și prelungit Împotriva acestuia, apelând la „bârfe și intrigi, dovedind că nu era lipsit de o anume vocație“. O parabolă neterminată găsită printre scrierile lui Ben Haas având titlul Povestea cu maestrul și discipolul, fiind, așadar neterminată, nu putea avea deci o morală În sine. Poate doar următoarea sentință: Între Plenitudine și Aparența plenitudinii este greu să faci o demarcație netă din perspectivă morală. „ Nu i‑a reușit nici chiar celui numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și discipolul, fiind, așadar neterminată, nu putea avea deci o morală În sine. Poate doar următoarea sentință: Între Plenitudine și Aparența plenitudinii este greu să faci o demarcație netă din perspectivă morală. „ Nu i‑a reușit nici chiar celui numit Maestru“, zicea Franckel. „Aplecându‑se peste abis, nici el nu și‑a putut Înfrâna mulțumirea deșartă de a Încerca să‑l umple cu Sens.“ De aici ar putea rezulta o altă morală, care ne‑ar putea sugera o Înțelepciune paremiologică, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aruncată Într‑o mină părăsită...“ O comisie ad‑hoc va Întocmi un proces‑verbal cu bunurile rămase de la familia țaristă În vila Ipatievilor - samovare de Tula cu mânere de fildeș, tapiserii, o oală de noapte din porțelan franțuzesc, icoane, câțiva maeștri din secolul al optsprezecelea și o pânză nesemnată În care membrii familiei țarului, cu ochii perforați, pluteau pe crestele norilor spre paradis), iar sub un morman de mobilier și de icoane prețioase, se afla biblioteca personală a țarului. Alcătuită, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Întâmplare va fi pomenită În volumul al doilea al memoriilor sale și de domnul Garron, inspector de poliție pensionar, de a cărui obiectivitate și lipsă de imaginație nu ne Încumetăm să ne Îndoim. (I. Castelan, Spiritismul, p. 154.) „Povestea cu maestrul și discipolul“ va fi pentru prima oară publicată Într‑un număr estival din mensualul literar Književna reć a anului 1976, În care este vorba despre ceva absolut previzibil psihologic și anume despre „o Îndelungată luptă necinstită dusă de un discipol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
discipolul“ va fi pentru prima oară publicată Într‑un număr estival din mensualul literar Književna reć a anului 1976, În care este vorba despre ceva absolut previzibil psihologic și anume despre „o Îndelungată luptă necinstită dusă de un discipol Împotriva maestrului care, urzind tot soiul de tertipuri și intrigi, se va dovedi nu lipsit de o anumită vocație“. În acest fel povestirea va pierde cu timpul semnificația alegorică și‑și va deplasa tot mai mult punctul de greutate În plan realist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
asta mă mai consolez, că mi‑aș afla veșnicia În dumneata și cu dumneata...“ CUPRINS TABEL BIOBIBLIOGRAFIC ........................................................ 7 SCURĂ AUTOBIOGRAFIE ............................................................ 9 ENCICLOPEDIA MORȚILOR SIMON MAGUL .......................................................................... 13 ONORURI POSTUME ................................................................... 32 ENCICLOPEDIA MORȚILOR ......................................................... 40 LEGENDA ADORMIȚILOR ............................................................ 65 OGLINDA NECUNOSCUTULUI ....................................................... 86 POVESTEA CU MAESTRUL ȘI DISCIPOLUL ....................................... 97 SLAVĂ CELUI MORT PENTRU PATRIE ............................................. 105 CARTEA REGILOR ȘI A NEBUNILOR ............................................. 110 TIMBRE ROȘII CU CHIPUL LUI LENIN ............................................ 146 POST‑SCRIPTUM ........................................................................ 157 Coperta: Redactor: . Simon Magul este varianta unei legende gnostice. În Dicționarul teologiei catolice, Jacques Laccardière
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și se așeza pe nisipul grunjos, format prin măcinarea, pește secole, a coralilor, si, ținând mâna în sus, așa cum îi spusese bătrânul kahuna, lasă că minutele să se scurgă în timp ce soarele cobora la orizont, iar inima - dupa vorba venerabilului sau maestru Hiro Tavaeárii - „să i se umple de seninătate“. Două pirogi apărură dinspre Punta Rofau, îndreptându-se către Punta Matira, iar profilurile lor se conturară pe discul luminos al soarelui, care atingea linia orizontului și înroșea norii, si, cu toate că cei opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
adevăr adorabila - însă uneori, când o vedea dispărând în desiș în compania vreunuia dintre cei care visau s-o ia de soție, nu putea să nu simtă un gust amar, care-l întrista profund. Este o gelozie neîntemeiată, îl mustrase maestrul sau, Hiro Tavaeárii. Un simțământ nedemn de un băiat de vârsta ta. Maiana are dreptul, la fel ca și ține, să-și caute fericirea, alegându-și un partener pe gustul ei. Cand hotărăști să formezi o familie, ești obligat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ești obligat să rămâi fidel până la moarte, dar, până atunci, fiecare este singurul stăpân al corpului său. Dar eu o iubesc, se tângui Tapú Tetuanúi. Și crezi că ăsta o obligă și pe ea să te iubească? i-o întoarse maestrul. Ai descoperit prea devreme că Maiana îți produce mai multă plăcere decât orice altă față, dar asta nu-ți dă dreptul să-i ceri și ei să se hotărască la fel de repede. Uită-te la penisul tău, când e excitat: e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pentru că bătrânul artist să accepte să-l tatueze, dat fiind că nici un kahuna experimentat nu acceptă clienți decât în perioada octombrie-ianuarie, nu din superstiție, ci fiindcă în această perioadă rănile se infectează mult mai puțin. — Din cauza muștelor, îi explicase băiatului maestrul sau, Hiro Tavaeárii. Se așază deasupra inciziilor și deseori le infectează, depunându-și ouăle în ele. De aceea, perioada potrivită pentru tatuat începe din octombrie, când vin ploile, iar muștele și țânțarii dispar aproape în întregime. Îl trase afectuos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Toți cei prezenți căzură de acord că Hiro Tavaeárii era omul ideal pentru a decide ce măsuri ar trebui luate începând din acel moment, iar Tapú Tetuanúi, care ascultă discuțiile adulților de afară, se simți foarte mândru că iubitul lui maestru era unanim considerat drept omul cel mai înțelept de pe insulă. — Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să recuperăm pirogile care mai pot fi reparate și să construim altele noi, sublinie Hiro Tavaeárii, fără a da vreo importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-l la Hinói Tefaatáu, să-i oprească hemoragia cu o piatră încinsă. Avem nevoie de el viu. După ce patru războinici îl scoaseră cu greu din Marae pe rânitul care se zbătea într-un efort zadarnic de a se elibera, vârstnicul maestru al lui Tapú Tetuanúi îi făcu semn să se așeze, împreună cu Chimé din Farepíti și Vetéa Pitó, toți trei mândri nevoie mare. Ați fost foarte curajoși, spuse. Și mi-ați amintit o lecție pe care-o uitasem: în clipele dificile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
aibă drept de vot, însă, instinctiv, brațul sau se alătură pădurii de brațe care se îndreptau către cer. Tevé Salmón, un omuleț îndesat, cu ochi micuți și cu fata de broasca-țestoasă, primise cu ani în urmă râvnitul titlu de Mare Maestru Constructor al insulei Bora Bora și probabil că nu mai există în tot restul arhipelagului, nici în Australe sau în Taumatou, cineva care să se poată compară cu el când era vorba de construirea unei agresive pahí támahi de război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
suficiente pentru că Tevé Salmón să se-apuce de treabă, căci, de vreme ce nu cunoștea scrisul, desenul sau calculele matematice, toată această tehnică impresionantă o păstra în memorie. Fiecare linie, fiecare piesă și fiecare joncțiune a carenei lua ființă în mintea Marelui Maestru Constuctor, care cunoștea încă de când se află în pântecele mamei lui, ca și cum ar fi fost vorba despre o moștenire genetică, ce formă, ce mărime, ce densitate și ce greutate trebuia să aibă fiecare dintre nenumăratele elemente care alcătuiau o navă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
îndeplinit un rol foarte bine definit în cadrul societății și fiecare trebuind, din acest motiv, să-l îndeplinească fără cusur. Iar acum, ca preaînțeleptul Hiro Tavaeárii ordonase că toți locuitorii din Bora Bora, până la ultimul, să se pună la dispoziția Marelui Maestru Constructor, Tevé Salmón se pomeni, peste noapte, că are sub comanda lui un intreg popor dornic să se facă util. Pentru cele două carene alese opt trunchiuri de tamanú, pe care le avea de pesteun an în uscătorie, la umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se încreadă atât de mult în arta lui Tevé Salmón, încât nici macar nu trecu prin golful lui Farepíti, ca și cum ar fi vrut să dovedească în acest fel ca munca lui nu va începe cu adevarat decât în ziua când Marele Maestru Constructor va hotărî să lanseze vasul și să i-l înmâneze. Totodată, era și foarte concentrat în studiul tatuajelor care acopereau corpul bestiei și care constituiau singură pistă de care dispuneau pentru a-și face o idee despre locul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
că drumul de întoarcere va cere mult efort și numai o navă rapidă și manevrabila ne va putea aduce înapoi acasă. Tapú Tetuanúi, care nu renunțase la hotărârea de a lua parte la expediție, se prezenta la casa fostului său maestru, venerabilul Hiro Tavaeárii, să îi ceară sprijinul, insă bătrânul îi arată că, în situația dată, el era ultima persoană care putea interveni în favoarea lui. —Acum eu reprezint legea, îi spuse. Iar legea prevede că neinițiații nu pot lua parte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mai presus de orice? —Desigur. — Chiar și dacă este o lege nedreaptă? — Chiar și atunci. —Și nici măcar Consiliul nu are dreptul să o-ncalce? — Consiliul mai puțin ca oricine. —Bine, admise Tapú Tetuanúi, cu un ton care-l surprinse pe maestrul sau. E bine de știut. A doua zi stabili o întâlnire cu Vetéa Pitó și cu Chimé din Farepíti și, cu toate ca la început amândoi s-au scandalizat la auzul propunerii, în cele din urmă reuși să-i convingă. Trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]