5,446 matches
-
meu ne-am gândit la o multitudine de posibilități, dar nimic nu era realizabil. Din nou am Îndrăznit să mă aventurez În afara ghetoului și am avut curajul să ajung la jandarmerie, unde am reușit să intru În audiență la un maior. I-am povestit ce li s-a Întâmplat părinților mei și cred că am reușit să-l impresionez prin lacrimile mele de durere, disperare, umilință, deoarece mi-a dat o autorizație ca să ajung la Vindiceni. Probabil că orice om ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rămas-bun de la noi, prin această persoană - dintr-o dată am mai pierdut un membru... Tata... asta spun, că norocul este foarte... pentru că el era un mecanic mai versat, a avut noroc că la comisia de repartizare de muncă a fost un maior care era șeful unei crescătorii de pui din Jerebcova, nu chiar departe de noi, că tata a venit pe jos Înapoi, cred că erau 80-100 km... Peste Bug? Nu, tot În zona Balta... Și tata a ajuns acolo, iar maiorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
maior care era șeful unei crescătorii de pui din Jerebcova, nu chiar departe de noi, că tata a venit pe jos Înapoi, cred că erau 80-100 km... Peste Bug? Nu, tot În zona Balta... Și tata a ajuns acolo, iar maiorul acesta l-a chemat și i-a spus: „Nu am nimic personal cu tine, dar am nevoie să-mi faci conductele. Când termini - stăm de vorbă, ca să nu trebuiască să te urmăresc”. Și tata sigur că s-a apucat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
faci conductele. Când termini - stăm de vorbă, ca să nu trebuiască să te urmăresc”. Și tata sigur că s-a apucat de lucru foarte serios, a făcut instalații de apă pentru găini... Le-a terminat și, bineînțeles, s-a prezentat la maior - la care maiorul: „Stai puțin, nu-i chiar așa! Ce crezi, dacă ai terminat, eu pot să-ți dau drumul așa repede? Mai avem Încă o secție la 10 km - trebuie să faci și acolo... Asta se Întâmpla În vara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
termini - stăm de vorbă, ca să nu trebuiască să te urmăresc”. Și tata sigur că s-a apucat de lucru foarte serios, a făcut instalații de apă pentru găini... Le-a terminat și, bineînțeles, s-a prezentat la maior - la care maiorul: „Stai puțin, nu-i chiar așa! Ce crezi, dacă ai terminat, eu pot să-ți dau drumul așa repede? Mai avem Încă o secție la 10 km - trebuie să faci și acolo... Asta se Întâmpla În vara anului 1942? Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ambasadelor. Fratele lui era director general la cooperații. El era clujean - ne-am cunoscut Încă din Cluj. Și ăsta din Alba Iulia cu care am fost În același lagăr mai trăiește. Și el și-a schimbat numele, pentru că a fost maior de pompieri. În chema London și și-a schimbat numele În Lovinescu - vă dați seama, În timpul comunismului, London era un nume nepotrivit... capitala unui stat imperialist... Cu el am fost eliberat și cu el am venit acasă. El a Îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cărți despre Buchenwald cu asemenea obiecte făcute din piele de om - n. n.). - Pe lângă acești comandanți ai lagărului... - Era un comandant de lagăr, subcomandant, Raportführer-ul, diverse formații, aveau mulți SS-iști... Buchenwaldul avea vreo 500 de SS-iști. Acum, fiecare era maior, Obersturmbanführerii și fel de fel de colonei. - În garda lagărului... - Garda lagărului, da. Erau câteva clădiri ale SS-ului În afara lagărului, unde noi am făcut ulterior un spital românesc - aveam o sută și ceva de bolnavi. - Exista teoretic un regulament
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
s-a mai dus În Polonia. El, neamț, a rămas undeva În Germania. Nu știu, dar era un om foarte cumsecade. Dumnezeu să Îi dea, acolo unde se află, numai odihnă. A fost un om excepțional. Lageraltester-ul era ofițer. Fusese maior În Wehrmacht. Pentru că nu era de acord cu viziunea nazistă, a intrat În lagăr, În ’34 sau ’35. Nu mai țin minte. Asta s-a petrecut În ’44, ce-ți povestesc eu. Omul ăsta a stat În lagăr nouă ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
puțină... Ne-au dat haine rechiziționate de la nemți. Se făceau donații obligatorii de către nemți. N-aveam haine. Și, la Început, era și pază militară. Se chema Deplaced Personal Camp, adică lagăr pentru persoane deplasate. În acest lagăr comandant era un maior, Plummer, iar interpretul lui era un fost coleg de-al meu de clasă, Paul Bonke, profesor pensionar la Universitatea din Berkeley. Pe vremea aia, doctorul Bonke nu era profesor universitar, era un elev care terminase clasa a cincea, dar care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a durat mult, pentru că lagărul a fost preluat de U. N. R. A. (United Nations Reabilitation Administration), În care comandantul, directorul lagărului, era Bruckner, tot un american, iar stafful lagărului era compus dintr-un francez și o grămadă de franțuzoaice tinere. Maiorul Plummer a devenit comandantul garnizoanei orașului Garmisch-Partenkirchen, l-a luat și pe Paul cu el, iar eu am rămas ajutor-de-băgător-de-seamă-șef (râde) la domnul Bruckner, În care calitate am stat până la desființarea lagărului. Și am fost trimiși Într-un alt Deplaced
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am cunoscut niște fete foarte simandicoase și chiar am dat mâna cu ele. Zona respectivă era zona de ocupație a Armatei a VII-a americane. John D. Patton a venit Într-o vizită, cu care ocazie, eram Întâmplător chiar la maiorul Plummer, l-am cunoscut și eu și am dat mâna cu el. Să nu uit să-ți dau o carte despre Dachau - cântărește vreo două kilograme. Și afli tot ce se poate ști despre Dachau. Mai mult nu se poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
întemeiat de mătușa Dv.? Ceasul din turnul Adormirii, adus de la Viena, pe cheltuiala ei, în 1883, funcționează și azi, cu multă precizie. În Brașov mai locuiesc doi fălticeneni: D-na Maria Mihăescu (sculptoriță, profesoară), care a fost cândva căsătorită cu maiorul Costescu. Vă dau adresa, pentru eventualitatea că ați dori să o cunoașteți: Str. N. Bălcescu nr. 8. Tot din Fălticeni e și Dl. Remus Ciuntu, colonel pensionar, prieten al Dnei Mihăescu, care în Fălticeni a locuit lângă gară, pe str.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Al. Vasiliu-Tătăruși, folcloristul Mihai Lupescu, Teodor Ștefanelli (prietenul lui Eminescu), Vasile Savel, N. Beldiceanu, N. N. Beldiceanu, Ion Chirescu, Anton Holban, M. Șerban, Ștefan Șoldănescu, Aurel Băeșu, Dimitrie Bârlescu, Ion Cămăruț, sculptorii Ion Irimescu, Vasile Vasiliu Falti, Maria Mihăescu (autoarea bustului maior Ioan de lângă primărie), D. Loghin, 222 pictorul scenograf Dan Nemțeanu, Vasiliu Birlic, Jules Cazaban, Maria Vârnav, Horia Lovinescu, Tana Mugurel, N. Stoleriu, Nic. Jianu, Mihai Gafița, Viniciu Gafița, N. Labiș ș.a. Șirul numelor este destul de lung. E o muncă amplă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
din toată inima pentru frumoasa Dv. muncă și pasiunea care vă preocupă de-a scoate la lumină fapte și documente. Să trăiți mulți 450 E vorba de Aglae, căsătorită în Suceava cu inspectorul școlar Drogli. Când s-a recăsătorit cu maiorul Garreis, Aglaia s-a mutat la Cernăuți, unde a și murit. La Suceava, Eminescu și-a vizitat desigur sora, dar a poposit de asemeni, la prietenii săi apropiați, Vasile Bumbac și Ștefan Ștefureac. Primul - poet și profesor , iar al doilea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vă scriu, că vremea s-a făcut mai caldă. Vă înapoiez textul cu rugămintea ca să-mi trimiteți (cred că păstrați manuscrisele celor publicate!) despre Jules Cazaban (fost coleg cu mine în cl. VI la Fălticeni), Holban - biografie, Băeșu, biografie și Maiorul Ioan (poate din aceeași familie cu Ștefan C. Ioan)488 ca să-mi 488 Maiorul Ioan, din altă generație, eroul de la Grivița, nu a fost rudă cu Ștefan C. Ioan, profesor, șeful Partidului Liberal din Jud. Suceava (Baia). 374 completez datele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca să-mi trimiteți (cred că păstrați manuscrisele celor publicate!) despre Jules Cazaban (fost coleg cu mine în cl. VI la Fălticeni), Holban - biografie, Băeșu, biografie și Maiorul Ioan (poate din aceeași familie cu Ștefan C. Ioan)488 ca să-mi 488 Maiorul Ioan, din altă generație, eroul de la Grivița, nu a fost rudă cu Ștefan C. Ioan, profesor, șeful Partidului Liberal din Jud. Suceava (Baia). 374 completez datele lipsă la micromonografiile mele din lucrarea cu sucevenii. Totodată vă rog să mi trimiteți
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de sistematizare a Fălticenilor, este că nu s-au cerut date mai ample celor de la Muzeu, despre casele memoriale. Poate că ar fi scăpat și cea în care s-a născut Dimitrie Hârlescu, pe str. 490 Este exclusă înlocuirea numelui Maiorului Ioan, vajnic luptător și erou nemuritor al Războiului de Independență din 1877, dar soluția unei străzi apropiate fostei construcții apare în totul plauzibilă și acceptabilă. Acestea ar fi dorințele noastre și urmează să primim răspunsul în raport cu posibilitățile și punctul de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Buzău! Da? Da. Eu mă numesc Valeriu Gafencu, student la Iași, la data arestării. Basarabean din Bălți. Vreau să vă spun câteva cuvinte în grabă ca să nu cădeți victima încrederii pe care ați acorda-o din întâmplare cuiva. Vedeți că maiorul Munteanu are câțiva informatori printre noi. Cel mai periculos este Vasile Tarnovschi, care nu lucrează de fapt cu el, decât accidental. Este agentul Moscovei, comunist, introdus printre legionari pentru diversiuni și creare de conflicte ideologice. Atât am voit să vă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au hotărât să suspende activitatea de fabricare a cărămizilor la Vaslui. CAPITOLUL IV Presiuni fizice și morale FDC-iștii de la Vaslui, muncitorii de la Ișalnița și alții, dispersați la diferite închisori prin țară, fuseseră aduși în toamna lui 1942 la Aiud. Maiorul Munteanu trebuia să realizeze opera de „reeducare”, prin presiuni morale și fizice, pentru a determina pe legionari fie a se desolidariza de idealul de luptă legionar - ceea ce însemna un act de compromitere morală, - fie a cere trimiterea pe front pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aibă viață de rugăciune, demnitate morală, corectitudine și comportare demnă și respectuoasă față de organele de ordine, unitate și rezistență în fața presiunilor regimului. Atitudinea aceasta era de fapt spontană și firească, izvorâtă din convîngerile interioare despre disciplina și demnitatea creștină legionară. Maiorul Munteanu i-a izolat pe legionari de ceilalți deținuți; iar pe cei cu pedepse mari (15-25 ani muncă silnică și muncă silnică pe viață) și pe șefi în general, i-a masat la ultimul etaj, pentru ca ceilalți, rămași fără îndrumători
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a fost izolarea la Zarcă: 500 de legionari eram înghesuiți câte 8-10 într-o celulă de 4/2 metri, cu regim dur, mâncare detestabilă, dormit pe dușumele, fără pături, doar cu îmbrăcămintea zdrențuită. Gardienii, unguri sau români, erau instigați de maiorul Munteanu împotriva noastră. Pe coridor se aruncau găleți cu apă, care îngheța, iar temperatura era polară, foarte mulți îmbolnăvindu-se de piept sau stomac. În aceste suferințe doar câțiva au cedat. Crezând că prezența lui Trifan, Marian, Ilie Nicolescu, Mircea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de 7-8 anișori să asiste la supliciile deținuților legionari, pentru a se căli sufletește. Copilul plângea și cerea să fie dus la maică-sa, însă era ținut cu forța. Stoica Ilie, impiegat CFR, maltratat în fața copilului, i-a atras atenția maiorului: Ai să dai seama în fața lui Dumnezeu pentru mutilarea sufletului acestui copil! Eu nu dau socoteală în fața nimănui. Ultima victimă înainte de Crăciun, Zamfir Ion, care era TBC-ist și avea un picior abia sudat în urma unei fracturi, fusese adus în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dezbrăcat decât îmbrăcat, în hainele vărgate ale penitenței, desculț, cu capul chilug descoperit, tremurând de frig și emoție, slab ca un schelet, semănam cu o arătare. Am surprins reacția de spaimă de pe fața fratelui meu. Înainte de a apuca să salut, maiorul Munteanu se repezi la mine și mă apucă de piept. Uită-te la el. Ăsta-i fratele tău. Banditul care a încercat să mă omoare! Iar tu și părinții tăi vreți să știți dacă mai trăiește și-i aduceți alimente
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tăi vreți să știți dacă mai trăiește și-i aduceți alimente și haine. Nu merită dragostea voastră. Nici măcar nu vrea să meargă să-și apere țara! Nu aveți un fiu și un frate. Aveți un trădător și-un criminal! Când maiorul s-a întors la birou am făcut semn fratelui meu, negând cele spuse de Munteanu. Gardianul însă a observat: Domnule comandant, deținutul a făcut un semn fratelui său. Fratele era debusolat în fața acestor scene de perfidie, așa că am zis: Da
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a întors la birou am făcut semn fratelui meu, negând cele spuse de Munteanu. Gardianul însă a observat: Domnule comandant, deținutul a făcut un semn fratelui său. Fratele era debusolat în fața acestor scene de perfidie, așa că am zis: Da, domnule maior! Da, fratele meu drag! Du-te acasă și spune tatei și mamei că eu și toți cei asemenea mie, tremurăm cu mâinile împreunate în rugăciune, invocând mila lui Dumnezeu pentru noi, pentru sufletul domnului maior Munteanu și al tuturor asupritorilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]