10,807 matches
-
pentru a aplica în situații noi. Pentru a obține fluența, trebuie să reacționezi la rate înalte. Deoarece metoda lucrează cu comportamente măsurabile, observabile, ratele necesare pentru a obține fluența pot fi determinate pentru orice subiect academic. De exemplu, anumite concepte matematice de bază, cum ar fi adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea, îi solicită elevului să facă până la 80 de operații pe minut fără greșeală. Unii elevi pot face până la 120 pe minut. Deși Morningside se axează pe abilitățile de bază, predă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
medii (incluzând și costurile salariale, din care cele directe sunt cele remarcate în 1925) datorită creșterii volumului cumulat de producție. Curba are aceeași alură ca și cea precedentă, adică este caracterizată de o pantă negativă. Relația constatată are următoarea expresie matematică: Ct = C0(Pt/P0)-x sau, prin logaritmare, se obține o formă liniară (vezi figura 1.1): logCt = logC0 - xlog(Pt/P0), unde - Ct, C0 - costuri unitare (costuri totale medii) la momentele t și 0; - Pt, P0 - volumele cumulate de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1984, 9; Ioana Em. Petrescu, „Eminescu - Dialectica stilului”, ST, 1985, 1; Al. Piru, Armonia eminesciană, FLC, 1985, 39; Adrian Marino, Cărți și lecturi critice, TR, 1986, 7; George Munteanu, Eminescu și eminescianismul, București, 1987, 15-22; Solomon Marcus, Eminescu și orizontul matematic, București, 1989, 210-213; Ioana Bot, Eminescu sau despre noi înșine, ALA, 1993, 170; Constantin Cubleșan, Eminescu în conștiința critică, București, 1994, 88-92; Octavian Vuia, Despre boala și moartea lui Eminescu, București, 1997, 95-96; Ionel Savitescu, „Dubla sacrificare a lui Eminescu
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
carnavalescul spectacol al unei sacralități pierdute, trista ei parodie. Chemat de această infinită degradare, evenimentul salvator, Învierea, irumpe, instaurând dimensiunea lui miraculoasă. Paradoxal, extraordinarul coexistă cu ironia. Judecata obștească nu reușește să claseze noua natură (un viitor al ființelor purificate, „matematic uniforme”, înfiorează imaginația, dând tablourilor coloratura unei utopii negative), iar ordinea publică, în fața „revoluției” Învierii, eșuează ridicol. Arestați sunt, pentru „port de nume ilicit”, Kogălniceanu, Tudor Vladimirescu, Eminescu. Grotescul, comicul oribil, cu excrescențe fantastice, sub semnul căruia stă romanul, are
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
balcanic o cere imediat în căsătorie, astfel că rasa teutonă va fi transplantată pe sol românesc: mai întâi la Giurgiu și apoi la București, unde freneticul B. este profesor suplinitor de matematică. În timpul orelor predate, profesorul, indignat de „evidenta neștiință matematică” a elevilor, își regăsește uneori seninătatea pierdută citindu-le din poemele lui Poe, Mallarmé, Rimbaud, Rilke. La sfârșit de an, nu le strică acestora să li se predea, două-trei ore, filosofie matematică. Originalul profesor suplinitor ajunge asistent, conferențiar și apoi
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
În timpul orelor predate, profesorul, indignat de „evidenta neștiință matematică” a elevilor, își regăsește uneori seninătatea pierdută citindu-le din poemele lui Poe, Mallarmé, Rimbaud, Rilke. La sfârșit de an, nu le strică acestora să li se predea, două-trei ore, filosofie matematică. Originalul profesor suplinitor ajunge asistent, conferențiar și apoi profesor universitar. Pentru el, „geometria elementară nu e numai o categorie seacă, didactică, ori paradisul arhaic și naiv al gândirii matematice; dar, dimpotrivă, un model al esențialității și eleganței formulării, un clasicism
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
nu le strică acestora să li se predea, două-trei ore, filosofie matematică. Originalul profesor suplinitor ajunge asistent, conferențiar și apoi profesor universitar. Pentru el, „geometria elementară nu e numai o categorie seacă, didactică, ori paradisul arhaic și naiv al gândirii matematice; dar, dimpotrivă, un model al esențialității și eleganței formulării, un clasicism”. Se consideră un reprezentant al Programului de la Erlangen, conform căruia cercetarea matematică majoră „primește o organizare și o orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
el, „geometria elementară nu e numai o categorie seacă, didactică, ori paradisul arhaic și naiv al gândirii matematice; dar, dimpotrivă, un model al esențialității și eleganței formulării, un clasicism”. Se consideră un reprezentant al Programului de la Erlangen, conform căruia cercetarea matematică majoră „primește o organizare și o orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjuncte, desfășoară structura identică a universului sensibil”. Elementele disjuncte vor fi în continuare apropiate, prin metaforele poetice, prin organizarea matematică, dar și
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
căruia cercetarea matematică majoră „primește o organizare și o orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjuncte, desfășoară structura identică a universului sensibil”. Elementele disjuncte vor fi în continuare apropiate, prin metaforele poetice, prin organizarea matematică, dar și prin înseși activitatea și viața lui B.: nonconformist inepuizabil, sergent în toate războaiele, mereu cu câte o provocare proaspătă în raniță. Una fiind și colaborarea, după 6 septembrie 1940, în presa legionară, „accident” regretat ulterior, însă nu suficient
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
fundamentau concepte precum <big push> și <backward and forward linkages>, care acum au fost formalizate și relevă consistența logică. El pretinde că motivul pentru care au eșuat să convingă în trecut a fost acela că nu au putut fi formalizate matematic. Dar este ridicol. Așa cum nota Stiglitz, faptul că putem scrie modelul unui fenomen nu demonstrează aproape nimic, nu face ideea corectă sau eronată, importantă sau neimportantă”. Încă de la prima apariție, economia dezvoltării a fost în strânsă conexiune cu obiectivele metodele
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
creșterea PNB se bazează pe funcția de producție. La nivel micro, funcția de producție ne spune cât de mult va crește output-ul unei firme dacă numărul de lucrători, echipamente etc. va crește cu o cantitate dată. Acestea sunt expresii matematice, adesea derivate din specificații inginerești care leagă cantitățile date de imput-uri fizice de cantitatea de output fizic ce poate fi produsă cu acele imput-uri. La nivel național, funcțiile de producție descriu relația mărimii forței de muncă și a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
important decât investițiile în capitalul fizic și preluarea tehnologiilor occidentale pentru ieșirea din capcana sărăciei a țărilor slab dezvoltate. Că acest fapt nu s-a petrecut decât în mică măsura constituie o probă a modului în care rigoarea și precizia matematică a formulelor economice pot confisca realitatea. De aceea, acolo unde dezvoltarea economică s-a produs efectiv, a fost privită ca un miracol. În general, modelele neoclasice au predicționat destul de bine creșterea economică pe termen lung a țărilor occidentale și a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de creștere a populației. Am putea spune că viziunea smithsiană a creșterii economice, a randamentelor crescătoare la scală, este cea care a inspirat concepțiile cele mai viabile pivind dezvoltarea socială; în timp ce viziunea acumulaționistă a evoluat într-o creștere a rafinamentului matematic al teoriei creșterii economice. Teoria capitalului uman și, într-o anumită măsură, teoria creșterii endogene, își au sorgintea în Economia Politică a lui Adam Smith. Teoria creșterii economice „exogene” - toate modelele neoclasice de creștere economică, inclusiv cele revizuite pentru a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
adeseori și o manieră nesuferită și să stăpânească până și pe niște artiști talentați și cuminți, cărora apoi le răpește orce efect. O măsură anumită pentru purtarea și trăgănarea tonului firește că nu vom putea-o da neciodată cu preciziune matematică; căci simțământul artistic [î]i scapă totdeuna încercărei de-a calcula nurneric. E una din cerințele atât a unei adevărate naturi de artist cât și a unui învățător de arte ca să aibă această măsură în sufletul său. Cine va ști
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
exterioare. Pe această necesitate apriorică se-ntemeiază certitudinea apodictică a principiiilor geometrice și posibilitatea construcțiilor ei apriorice. Dacă această reprezentație a spațiului ar fi a posteriori câștigată, care ar fi luată din experiența generală exterioară, atunci primele principie ale determinărei matematice n-ar fi nimic decât percepție, observare, empirie. Deci ar avea toată cazualitatea întîmplătoare ale percepției și nici ar fi necesar ca-ntre două puncte să fie numai o linie dreaptă, ci numai experiența ne-ar arăta-o aceasta întotdeauna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
închipuirea a creat ceva ce conține în adevăr elementul general sau cele comune ale acelor relații, dar care nu poate avea loc fără restricțiunile pe cari natura le-a combinat cu ele. Cei dentăi câștigă atâta că pentru aserțiunile lor matematice își curățesc câmpul experienței. Cei de-ai doilea câștigă în privirea celor din urmă, adică că reprezentațiunile timpului și-a spațiului nu li-ncurcă drumul când voiesc a judeca despre obiecte nu ca fenomene, ci în raportul lor cu inteligența
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doilea câștigă în privirea celor din urmă, adică că reprezentațiunile timpului și-a spațiului nu li-ncurcă drumul când voiesc a judeca despre obiecte nu ca fenomene, ci în raportul lor cu inteligența; dar nici pot spune motivul putinței cunoștințelor matematice apriori (lipsindu-le o intuițiune apriori adevărată și obiectiv-valabilă), nici pot pune-n acord necesar legile experienței cu acele afirmări. Amândouă aceste greutăți teoria noastră despre natura adevărată a acestor două forme originare ale sensibilității le înlăturează. Pentru că toate conceptele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari timp și spațiu sânt condițiile posibilității tuturor lucrurilor ca fenomene, asemenea regula de restricție a acelor principii, că nu pot [fi] referite la lucruri în sine înșile, nu se țin de circumscripția prezentă a cercetării. Tot așa nici principiile matematice nu fac parte din acest sistem, pentru că sânt trase din intuiție și nu din noțiuni intelectuale curate, dar, fiind județe sintetice apriorice, totuși posibilitatea lor trebuie să fie obiect al discuției și-n acest loc, nu pentru a dovedi adevărul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștințelor lor sintetice apriori (deducția lor) se-ntemeiază totuși pe inteligența pură. Deci nu voi număra între principiile mele pe cele ale matematicii, dar voi număra într-adevăr pe acelea pe care se-ntemeiază posibilitatea și valabilitatea obiectivă a principiilor matematice și cari [așadar] sânt de privit ca principiile acestor principii, și cari pornesc de la noțiuni la intuițiune nu de la intuițiune la noțiuni. Aplicând noțiuni pure ale inteligenței asupra unei experiențe posibile, întrebuințarea sintezei lor e sau matematică sau dinamică; căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dacă considerăm numai forma acestora), principiile lor se deosebesc mult de cele de-a doua, căci cele dentăi sânt capabile de o siguranța intuitivă, acestea numai de o siguranță discursivă, deși nu mai puțin deplină. Voi numi pe cele dentăi matematice, pe cele de-a doua dinamice. Veți observa că nu am în vedere nici principiile matematicei în cazul întîi, nici ale dinamicei (fizice) într-al doilea, ci am în vedere numai principiile inteligenței pure (fără privire la reprezentările date în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doua dinamice. Veți observa că nu am în vedere nici principiile matematicei în cazul întîi, nici ale dinamicei (fizice) într-al doilea, ci am în vedere numai principiile inteligenței pure (fără privire la reprezentările date în ea) prin care cele matematice și dinamice devin cu toate posibile. Le-am poreclit așa mai mult din cauza întrebuințărei decât a cuprinsului lor, și trec la cercetarea lor în aceeași orânduială în care le-am însemnat pe tablă. Axiome ale intuițiunii Principiu al inteligenței pure
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîi. O cunoștință poate fi așadar obiectiv filozofică, și totuși subiectiv să fie istorică, ca la toți ucenicii și la toți aceia cari nu pătrund cu privirea afară de școală și rămân ucenici cât trăiesc. Totuși însă e straniu ca cunoștința matematică astfel cum ai învățat-o să poată trece [și subiectiv] de cunoștință rațională și că la ea nu are loc deosebirea care se face la cea filozofică. Cauza este asta: izvoarele cunoștinței din care învățătorul a putut lua nu se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al rațiunei omenești. În acest înțeles însă ar fi o mare glorificare de sine de a se numi cineva pe sine însuși filozof și de a-și aroga a fi întocmai cu prototipul, care nu se află decât în idee. Matematicul, naturalistul, logicul, oricât de frumos ar progresa cei dintâi în cunoștințe raționale în genere, cei de-ai doilea în cele filozofice în speție, rămân totuși (artiști) artizani ai rațiunei (Vernunftkunstler). Mai este un învățător în ideal care toate acestea le
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
estremă importanță de-a izola cunoștințe cari, după soiul și originea lor, sânt deosebite și a păzi cu îngrijire ca să conflueze într-un amestec cu altele, cu cari în uz sânt în genere combinate. Ceea ce face chimistul în separarea materielor, matematicul în învățătura curată a mărimilor (reine Grossenlehre) asta și mai mult e dator s-o facă filozoful, ca să poată determina cu siguranță partea ce o are un deosebit soi de cunoștințe la întrebuințarea vagă a inteligenței, valoarea acelei părți și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aduce de-acolo mijloacele pentru complectarea și clarificarea proximei cunoștinți. Astfel medicul va trebui sa studieze nu numai știința boalelor ș-a vindecărei, ci și științe naturale, anatomia și fiziologia, mai departe chimia și botanică și, mai departe, fizică și matematică, și iarăși într-altă parte, din filozofie, psicologia și logica ș. a. m. d. Cum că această întindere a inteligenței din cercul ei propriu din ce în ce mai departe în cele învecinate nu are o absolută măsură de determinare este evident, îndată ce recugetăm, cum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]