5,977 matches
-
nu putea fi profilată decît doar sub forma unei secții a Facultății de Științe Naturale (așa cum era organizată în unele universități străine) a împiedicat realizarea acestui deziderat, deși profesorii de la Facultatea de Medicină se oferiseră să susțină prelegerile gratuit. În memoriul înaintat Senatului universitar, se menționa : "S-a cerut în mai multe rânduri alipirea unei școli de farmacie pe lângă Facultatea de Medicină Iași. Din împrejurări pe care noi nu le cunoaștem nu s-a adus la îndeplinire aceasta, deși alipirea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
redăm ceea ce a făcut el în perioada 1916-1920, 6 ianuarie: 1916 - Numit șeful Spitalului Militar nr.6, cu ordin de plecare în Moldova; 1917 - Șef al Spitalului de răniți, transformat pe urmă în spital de contagioși din Bârlad. Dintr-un memoriu adresat de dr. Vasile Voiculescu Ministerului Apărării naționale, la 30 octombrie 1940, în vederea asimilării cu gradul de colonel: „În timpul anului 1917 m-am îmbolnăvit de tifos exantematic , de febră tifoidă și de icter, îngrijind bolnavii de aceste boli. Pentru acest
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a fost cel de miercuri a spus că a fost blat. Bre, nea Cazacule, dacă un cetățean parșiv pe nume Alzheimer îți dă târcoale, află matale că HCM Constanța nu câștigă la Bacău de vreo trei campionate încoace. Cât despre memoriul pe care l ai făcut la federație și declarațiile din presa centrală, zi mersi dacă nu te dau echipele în judecată pentru calomnie. 28 MARTIE CALIFICAREA SE DECIDE LA BACĂU: SPORTING LISABONA - ȘTIINȚA BACĂU 30-24 Știința Municipal Dedeman Bacău a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ei casă nu mai rămăsese decât o singură cameră în care ploua. Bătrâna era o ființă agreabilă și, cu toți cei 80 de ani pe care-i avea, arăta lăudabil și fizicește și moralicește. Am sfătuit-o să facă un memoriu către Academie, i l-am redactat chiar eu, am arătat condițiile precare de viață în care trăia, am anexat copii legalizate după actele necesare și am cerut în numele ei o pensie de urmaș. Răspunsul Academiei nu s-a lăsat prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să mă cunoască. Elena Emandi locuia într-o singură cameră a fostei sale vile, naționalizată, pe strada Postelnicului nr. 3. Ei îi rămăseseră de la N. Gane mai multe amintiri. Mi-a mulțumit pentru ajutorul ce li-l dădusem în alcătuirea memoriului și dosarelor și mi-a dăruit cartea "Zile trăite" de N. Gane, Iași, 1903, cu autograful autorului către fiul său cel mai mare, Alexandru. După explicațiile Mariei Scarlat Emandi, în fotografie se află în picioare de la stânga la dreapta: 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Biserica și școala", Arad, 1905, nr. 11, 12, 13. 29. Cf. GH. BOGDAN-DUICĂ, Pedagogia experimentală, în "Revista generală a învățământului" 1906, pp. 632-639. 30. Cf. IZABELA SADOVEANU, Pedagogia experimentală, în "Școala normală", Iași, nr. 5, 1916. 31. Cf. C. DIMITRESCU-IAȘI, Memoriu prezentat D-lui ministru al instrucțiunii publice, 1913, p. 7. 32. Cf. GRIGORE TĂBĂCARU, Scrieri pedagogice. Antologie, studiu introductiv, note și comentarii de DUMITRU MUSTER și CONST. MOSCU, E.D.P., București, 1979. 33. Publicat în "Studii filosofice", București (1911-1913). 34. VLADIMIR
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai târziu a fost anchetat, pe motiv că participase la Faraoani la înmormântarea mamei sale. În urma unei percheziții, Securitatea i-a confiscat arhiva personală ce o deținea la Parohia "Mihail Kogălniceanu", iar printre documentele confiscate abuziv se afla copia unui memoriu trimis în anul 1956 la Vatican și în care ep. Duma scria că "sunt mulți martiri printre preoți și călugări care au fost uciși în temnițele Republicii Populare Române". Un alt document confiscat în anul 1958 purta titlul "Însemnări pentru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
inițial. Fratele a arătat în fața instanței că în timpul cercetărilor a fost supus la probe la care nu a mai putut rezista și a semnat declarațiile în alb. Procesul a fost din nou amânat. În această situație am făcut imediat un memoriu în care am arătat modul în care s-a desfășurat ancheta și pedeapsa cerută și l-am înaintat la Procuratura generală; în scurt timp o echipă de trei procurori s-a deplasat la Bacău și după o cercetare amănunțită a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Sirin, povestind toată întâmplarea. L-a sfătuit pe dl Sirin să meargă de urgență la Palatul Regal și să stăruie pentru eliberarea celor doi aventurieri. Tatăl lui Petre Sirin a fost primit de un ofițer de gardă. A lăsat un memoriu și peste 48 de ore cei doi erau deja acasă. De remarcat că dlui Sirin încă nu i se acordase în 1942 cetățenia română, deși făcuse anual demersuri pentru a o obține. A căpătat-o abia în ’43. În 1920
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
puțin) ar fi apărut la Iași, cu câteva decenii înaintea "Albinei" lui Asachi. Aceasta s-ar fi petrecut pe la 1790, în timpul ocupației austriace. (E curios: Albina și Curierul au apărut tot în timpul unei ocupații străine, sub cea rusească). Într-un memoriu apărut în Analele Academiei Române, d. N. Docan reproduce următoarea notă extrasă din foaia oficială austriacă, datată 3 Martie 1790: "Ca raritate trebuie să mai semnalez că aici va apărea, sub titlul Courrier de Moldavie, un ziar care va fi tipărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Anastasie Panu” în urmă intervențiilor consilierilor comunali și a primarului Anastasie Triandafil (28 iunie 1889), a prefectului C. Teleman (2 iulie 1889, 2 august 1889), a angajamentului profesorilor de la Seminarul teologic de a preda gratuit (12 septembrie 1889) și a memoriului semnat de peste 100 de cetățeni hușeni înaintat prefectului în vederea intervenției de pe lângă guvern, s-a inaugurat la 14 septembrie 1889 întemeierea Gimnaziului Privat din Huși, ale cărui cursuri s-au deschis la 18 septembrie, cu un numar de 30 de elevi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
semiți (cum ar fi beduinii puri, necorciți), această formă de nas nu apare mai deloc” <endnote id="(661, p. 83)"/>. 2. Păr, barbă și perciuni rituali În anul 1787, contele Maurice d’Hauterive Îi prezenta domnitoru- lui Alexandru Ipsilante un „memoriu”, scris În urma unei călătorii prin Moldova efectuate În 1785. În Mémoire sur l’état ancien et actuel de la Moldavie, diplomatul francez acuză un șoc cultural, manifestându-și totala surprindere față de Înfățișarea, stranie pentru el, a evreului moldovean. El Îi schițează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după o călătorie prin Moldova, un diplomat francez, contele Maurice d’Hauterive, și-a dat seama că părerea sa contravine opiniei generale și a simțit că „trebuie să facem dreptate evreilor”. În acest spirit, el a consemnat următoarele Într-un Memoriu prezentat domnitorului Alexandru Ipsilanti : „[Evreii din Moldova] sunt cumpătați, plătesc dările fără murmur, se Îmbogățesc fără grabă și nu duc peste graniță economiile lor. Ei au valorificat câteva produse naționale. [...] Evreii acestei țări au moravuri deosebite, care Îi deosebesc de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meseriașii evrei, „țara noastră are prea puțini meșteșugari”. Măcar o dată, părerea antisemiților radicali era similară cu cea a liderilor comunității evreiești : „Lipsesc elemente etnice [= românești] care să poată În câteva luni Înlocui personalul de specialitate evreiesc” - se preciza Într-un memoriu al Federației Comunităților Evreiești adresat În 1941 ministrului Muncii - și, ca atare, „zguduirea provocată de legile ultrarapide [de români zare] amenință prăbușirea economiei naționale” <endnote id="(693, II, pp. 77-79)"/>. În diferite forme, fenomenul s-a manifestat pe tot teritoriul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
agie, a declarat cu acel prilej că evreii „trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra valahilor țării, care astfel domnesc și guvernează În patria lor” <endnote id="(395, p. 175)"/>. Într-un memoriu din 1945, fostul primar al orașului Cernăuți, Traian Popovici, după ce descrie „Întreaga gamă de Împilări” la care au fost supuși evreii În timpul războiului, conchide astfel : „E straniu cum de evreii au rezistat tuturor acestor șicane, urmăriri și Împilări. Nici o răbufnire
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alte naționalități (18%). În plus, majoritatea cârciumarilor evrei se găseau În târgurile și orașele În care evreii trăiau În mase compacte (611, p. 67 ; 619, p. 121). 619. I. Ludo, În jurul unei obsesii, Adam, București, 1936. 620. Dr. M. Roth, „Memoriu asupra cauzei mortalităților”, În Anuar pentru israeliți, IV, 1881. 621. Ronald Modras, The Catholic Church and Antisemitism : Poland, 1933-1939, Harwood Academic Publishers, 1994. 622. Corneliu Zelea Codreanu, Scrisori studențești din Închisoare, 9 octombrie 1923 - 30 martie 1924, Iași, 1925. 623
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Socec & Co, București, 1895-1903. 797. Informația de la Iași provine dintr-un raport privind „starea de spirit a populației” elaborat În 1946 de Siguranța Statului. Acuze similare de „omor ritual” la adresa evreilor sunt atestate În zona Brașovului, prin 1965, conform unui Memoriu inedit al fostului rabin șef Moses Rosen către Departamentul Cultelor. Se vor bește despre „niște evrei care omoară copii”, despre „30 de copii creștini uciși”, despre descoperirea a „două butoaie de sânge” etc. Vezi Liviu Rotman, Evreii din România În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de miniștri. Corpul IV de armată, cu adresa nr.22184 din 16 aprilie 1938, în temeiul decretului nr.856 din 11 februarie 1938, referitor la starea de asediu, comunică prefecturii Dorohoi obligația de a înainta, până la 20 aprilie 1938, un memoriu asupra stării de spirit a populației în care se va trata detaliat activitatea membrilor afiliați mișcărilor extremiste, precum și atitudinea membrilor fostelor partide politice; în fiecare lună veți trimite note informative. În 1617aprilie 1938, au fost ordonate percheziții și la avocat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
decembrie 1939 au fost amânate din cauză că lista d-lui avocat Zalman nu era completă și s-a trimis dosarul la minister pentru a dispune. Conflictul din comunitate capătă amploare, ca urmare, la 14 decembrie 1939 președintele comisiunii interimare, trimite un Memoriu către prefect în care explică situația comunității și conflictul pentru conducerea ei. Comisia interimară a hotărât în ședința din 12 decembrie 1939, să trimită și rapoarte cu rezultatele gestiunii de la azil și spital și cu legătură și la reclamația făcută
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
trebuit să aibă loc pe 10 decembrie 1939. În consecință, conflictul din cadrul Comunității evreilor din Dorohoi, avea motivații foarte profunde; conflictul nu era urmarea unor animozități ci, exprima interesele financiare ale unor evrei pentru gestionarea instituțiilor și a proprietăților comunității. Memoriu sunt câteva precizări în acest sens: „Din 10 septembrie 1939, când a fost instalată comisiunea interimară, ne-am prezentat la toate instituțiile noastre pentru a le lua în primire. La spital s-a refuzat predarea arhivei necesară pentru conducerea acestei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lui I.Abramovici și dr.I.Idelsohn de la conducerea spitalului în loc să verifice reclamațiile. În timpul lui Binder s-a făcut autonomia spitalului crezând că face ceva bun, de aceea am autorizat pe Lipa Lipovici, contabil autorizat să controleze gestiunea spitalului. În același Memoriu se fac precizări în legătură cu motivul amânării alegerilor din 10 decembrie 1939: „am făcut lista de alegători în două exemplare, din care cea cu numărul cererilor de reînscriere a celor care fuseseră omiși a fost în cutia publicațiilor din 15 până la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
față de problemele Comunității, au căutat soluții pentru a permite instalarea unei conduceri capabile să aducă echilibru în comunitate, să asigure funcționarea instituțiilor în folosul evreilor din oraș. În mai 1939, președintele comunității, avocat Solomon Zalman, la cererea prefectului, trimite un Memoriu privind activitatea instituțiilor întreținute de comunitate. Potrivit acestui Memoriu, instituțiile comunității erau: spitalul izraelit, care funcționa din anul 1921, util pentru oraș pentru că pacienții sunt căutați indiferent de religie, din oraș și din județ. Asistența medicală pentru cei nevoiași nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
instalarea unei conduceri capabile să aducă echilibru în comunitate, să asigure funcționarea instituțiilor în folosul evreilor din oraș. În mai 1939, președintele comunității, avocat Solomon Zalman, la cererea prefectului, trimite un Memoriu privind activitatea instituțiilor întreținute de comunitate. Potrivit acestui Memoriu, instituțiile comunității erau: spitalul izraelit, care funcționa din anul 1921, util pentru oraș pentru că pacienții sunt căutați indiferent de religie, din oraș și din județ. Asistența medicală pentru cei nevoiași nu a încetat chiar dacă, „spitalul nu are nici o subvenție și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1 iulie). Documentul conține numele a 56 de evrei și un număr de 8 necunoscuți. După numele celor 56 de evrei trecuți în tabel, facem observația că erau 12 femei și 44 de bărbați. La 9 noiembrie 1944, într-un Memoriu privind suferințele evreilor din Dorohoi între anii 1940 și 1944, apare următoarea formulare au căzut nevinovați 156 de suflete, cu ocazia retragerii trupelor românești din Basarabia și Bucovina, la 30 iunie 1940, sub pretextul că populația evreiască ar simpatiza cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a precizat misiunea armatei - să elibereze orașul Cernăuți, capitala Bucovinei și să ajungă cât mai repede pe Nistru, între Râșnov și Darabani. Eliberarea nordului Bucovinei și a Basarabiei a dat prilejul lui Iuliu Maniu să trimită lui Ion Antonescu un memoriu prin care, își exprima bucuria și satisfacția pentru că am recâștigat două provincii frumoase și că am readus milioane de suflete românești la vatra strămoșească”, acțiune în care, „jertfa sângelui scump al armatei noastre glorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]