2,951 matches
-
babei, stăpâna iepelor" ("comică este ea când se arată cinstită și dreaptă"), de altfel, basmul este interpretat ca de "un comic-grotesc ireductibil". Pe această linie, apare și transformarea lui Făt-Frumos în floare "o păcăleală, o farsă jucată Genarului, dar aici metamorfoza nu mai are nici o atingere cu grotescul ori cu mecanismul farsei, ci doar o undă de umor iluminează melancolia acestui episod al morții lui Făt-Frumos, care este de două ori semnificativ: transcendentul se degradează în realul convenției basmului, mitul devine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Iași: Junimea, 1983, 296 p. (Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție critică, prefață, note, variante, bibliografie și indice de Ion Nuță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o transformare a pedagogiei într-o artă. După opinia sa, înnoirea pedagogiei, transformarea ei într-o artă, este cu putință numai prin abordarea problemelor educației din perspectiva "științei spirituale". Dezvoltarea ființei umane este înțeleasă ca un proces de creștere și metamorfoză prin care forțele cosmice vegetative, animale și psihice se dezvoltă progresiv. Filosoful austriac împarte copilăria și adolescența în perioade de cîte șapte ani. La încheierea primei perioade, structura organismului copilului este încheiată, iar forțele "eterice", care au stimulat alcătuirea acestei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
viață le găsea acum eronate și, în primul rând, părăsirea familiei era în ochii săi marea sa culpă, de neiertat. Ideea aceea a lui din urmă cu vreun an că alunecă într-o nouă identitate și că această glisare, această metamorfoză e benefică fiindcă îl regenerează i se părea acum o nebunie: vechea lui viață era ca o rădăcină puternică de plantă care, după ce a fost tăiată tulpina, izbucnește la suprafață printr-o nouă plantă. Da, viața lui veche, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lui moș Danilov a rămas singură-singurică doar în grija bunului Dumnezeu. Nu avea nici măcar un cățel. Tata a luat oarba de căpăstru și au pornit-o spre platforma de gunoi. Iepele lui moș Danilov erau un miracol, petrecându-se aceeași metamorfoză incredibilă și uluitoare ca-n povești, unde calul cel mai jigărit și mai prăpădit din fundul grajdului, odată scos afară, se transforma în cel mai frumos bidiviu, zburând ca vântul și ca gândul, anulând spațiul și distanțele. Pirpiriile trăgeau ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de ani in Siberia. Ediție îngrijita și prefață de: Nandriș, Gheorghe. Editură Humanitas. Monica Lovinescu spunea: „Cartea aceasta e o revelație și s-ar cere primită ca atare... și pentru reconstituirea staturii țăranului bucovinean: o statura net aristocratica, pe care metamorfozele provocate de comunism o aruncaseră nu numai în trecut, ci, s-ar spune, aproape în legendă... Cartea această... ar merita să fie așezată, prin biblioteci, într-un raft al clasicilor, descrie unul din cele mai cumplite destine” (n.ed.). Ea se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
să mai aflăm vreodată. Aflăm însă cum de-a lungul vremii, după cum s-au schimbat stăpânii s-au schimbat și numele celor două sate. Aflăm din Dicționarul istoric din Transilvania de Coriolan Suciu Ed Acad. R.S.R. 1962 care a fost metamorfoza denumirii oficiale a Cârțișoarelor noastre de 500 de ani încoace. Astfel Oprea Cârțișoara cunoscută în limba maghiară cu accentul de rigoare sub numele de Oprakercisora evoluează astfel: La 1509 Cartzisora, la 1589 Opra Kercsesory, la 1601 Opra Kercyessora, la 1733
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Într-un univers ca al Greciei antice, unde sculptura a ajuns la o atît de glorioasă Înflorire, trebuia să se nască, mai devreme sau mai tîrziu, un Pygmalion care să se Îndrăgostească de propria sa statuie. Povestind această Întîmplare În Metamorfoze, Ovidiu relatează În amănunt cum Afrodita s-a Înduplecat de rugămințile lui Pygmalion și a inspirat viață pietrei din care s-a Încarnat frumoasa Galateea. Lucrurile sînt totuși mult mai clare dacă facem abstracție de zeiță. Cum ar spune Rousseau
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
l-am văzut cu ochii mei” (Isaia 6, 5). Nici Semele nu poate supraviețui apariției chipului incandescent al lui Zeus, În adevărata sa splendoare divină („Trupul muritor al Semelei n-a putut suporta văpaia cerească și a ars” ; cf. Ovidiu, Metamorfoze, III). În măsura În care este autentică, influența de care aminteam provine probabil din episodul neotestamentar al orbirii lui Saul Pavel. Anticreștin zelos, viitorul apostol - fiind pe drumul Damascului - este „Învăluit de lumina din cer, ca un fulger”. „Saul s-a sculat de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, IV, 45) și jertfele practicate de suveranul egiptean Busiris, care - pentru a scăpa țara de o foamete cumplită - omora străini În temple : „Eu [= Hercules] am Învins pe Busiris care pângărea templele cu sânge străin” (Ovidiu, Metamorfoze, IX). Tot aici ar trebui rememorat și ritualul de decapitare a străinilor la sfârșitul secerișului, practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a decela contribuțiile lor la dezvoltarea sau evoluția climatelor culturale. Noi credem numai în cei cu „Operă”, cărora le punem coronițe peste coronițe; de ceilalți lucrători în „cîmpul literaturii” ne amintim rar ori nu ne amintim deloc. Lipsește interesul pentru „metamorfozele” sau ratările unor proiecte, pentru cunoașterea factorilor care le-au provocat. Cercetătorii animați de curiozitatea față de cauzele obscure și de amănunte, în stare să dedice zile, săptămîni sau luni ca să le depisteze, sînt din ce în ce mai rari. Mulți din breaslă au manșetele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Avoda”. Cu toate cercetările noastre arhivistice, nu am găsit la Huși nici măcar o Încercare de Închegare a acestui „front” date fiind, credem noi, marile diferențe ideologice și practice promovate de cele două tabere: CDE și Hehalutz. b.d. Marea metamorfoză Toată lumea știe ce este cameleonul, acel animăluț cam urâțel careși schimbă des culoarea pielii, pentru a se descurca mai bine În viață și pentru a nu deveni o gustare pe măseaua unui animal mai mare. Fără prea multă putere de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
psihologică, a participat la toate manifestările expoziționale colective, de grup, județene și interjudețene, republicane sau bienale precum și la expoziții românești peste hotare. În 1971, revista „Săptămîna” îl numea pe Ioan Gânju „artist cu o fantezie satanică, niciodată gratuită, fiind rezultatul metamorfozei”. „Om de o sensibilitate rară, substanță a artei sale”, Ioan Gânju a trăit toată viața numai din lucrările sale. Nu a lucrat nicăieri. A lucrat câteva luni la Universitatea de Arte din Iași, în calitate de colaborator, la solicitarea studenților. Ioan Gânju
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ținut un discurs profetic despre comunism familiei. Să reținem amnezia de care este cuprins Ion Iliescu, fostul președinte al României, când vine vorba despre originea familiei sale, precum și motivația ideologică, lansată de rude și de cunoscuți, atunci când trebuie să explice metamorfoza prin care Alexandru Penu, fiul lui Vasile Penu din Ulmeni, își ia un alt nume, devenind subit Alexandru Iliescu. Deoarece Ion Iliescu a fost, timp de șapte ani, președintele a douăzeci și trei de milioane de români, nu este deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Dan Nicolae îi consideră vinovat și pe Bebe Ivanovici de moartea acestula. XI. PREȘEDINTELE TURNULUI BABEL AL DROGURILOR MAFIA "ALBĂ" "La Depeche Intemationale des Drogues" (DIG), una dintre publicațiile lui "Observatoire Geopolitique des Drogues" (OGD), reprezintă Un adevărat barometru al metamorfozei României, după 1990, într-o veritabilă placă turnanta a traficului internațional de droguri. Spre deosebire de "Raportul anual" al OGD, publicația sus amintită descrie în amănunt operațiuni precise, oferind astfel informații concrete despre traficul de droguri în care România a fost implicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ionescieni își manifestă plenar vitalitatea ca violență. Nu am putea spune acest lucru despre Agamiță sau Pristanda. Însă mai important decât adevărul afirmației este efectul de deformare. În privința rinocerizării, Coriolan pare cel mai potrivit exemplu, fiind singurul care suportă o metamorfoză spectaculoasă. În ce privește megalografia, Michel Lacroix remarcă prezența printre ingredientele acestui tip de discurs trans- pus în act patosul, teatralitatea, sublimul și violența. Cu acestea emulează jurnalistul mai mult sau mai puțin con- știent, forma sa de rapt delirant este recuperabilă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
evoluției sale, pe frontiera care-l desparte pe erou, cel care asumă acțiunea revoluționară ca pe o misiune individuală de militant, cel care o privește ca pe o disciplină având propriile rigori și o rațiune colectivă. Se va produce această metamorfoză, va asuma Coriolan o misiune în numele celor pe care-i conduce ? Aici avem o a doua marcă a schizoidiei personajului și a seriei de deformări care se vor succeda. Personajele invo- cate sunt Comandorul și Don Juan desprinse din piesa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o spune filmul lui Ken Loach, The Wind that Shakes the Barley ăMângâierea vântului, 2006Ă. Există un astfel de mecanism funcțional în cazul lui Coriolan Drăgănescu ? Avem de-a face cu alchimia unui psihism abisal, insondabil, cu una dintre acele metamorfoze romantice ? Nimic mai depărtat de condiția romantică decât acest personaj. Caragiale înregistrează parodic efectele retorice ale unui romantism degradat prin instrumentare publicitară. Scrii- torul este complet dezinteresat de conținutul psihologic al personajelor sale, ceea ce nu înseamnă că nu au unul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sub semnul maximei vizi- bilități, construit însă din artificii retorice asemeni unui colaj dadaist. Între cele două momente apogetice de semn opus filmul s-a întrerupt asemeni unui lapsus memoriam. În acest loc geometric, Coriolan Drăgănescu încetează să mai existe, metamorfoza sa este nu doar neexplicată, ci și inexplicabilă, inefabilă. El nu reprezintă nimic altceva decât subiectul unei deformări pe care acest dispozitiv al lui „simț enorm și văz monstruos” o realizează. Dispozitivul este în măsură să producă o coincidentia oppositorum
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
își scrie o mare parte dintre povestiri în deceniul al doilea, cel care vede declanșarea și desfășurarea Primului Război Mondial. Roma nele îi vor apărea în interbelic, Metamorfoza chiar mai devreme, în 1915. Funcționarul Gregor Samsa este terorizat mai puțin de perspectiva metamorfozei inopinate și inexplicabile care-l aruncă în alt regn, cât de posibili- tatea ca directorul să afle că el nu mai este capabil să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu. Această metamorfoză face din el un monstru, expresia radicală a unei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu-i permite comunica- rea articulată. Samsa „simte enorm și vede monstruos”, deformarea configurează universul familiei burgheze ca pe un spațiu, carceral, meschin, cu tulburi complexe sufle- tești, cu o serie de latențe agresive. Ulterior, fiul devenit gândac descoperă o metamorfoză paralelă, tatăl conva- lescent, întreținut de el ca și ceilalți membri ai familiei, și-a redobândit brusc dignitatea și o statură aproape mar- țială după ce a primit serviciul de portar la o bancă. Chipiul și uniforma îi conferă atât dimensiunile
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
biletele. Și zicând aceasta, se uită cruciș, fioros și scrâșnește din dinți.” Gesticulația spune totul, funcțio- narul a devenit un potențial torționar, expresia facială trădează angajamentul în exercitarea oricărei forme de presiune. Turbatul este Lefter Popescu fără nicio îndoială, iar metamorfoza măruntului funcționar spectaculoasă. Derizoria victimă a șefului ascunde în ea inversul neputinței și resemnării, un apetit copios pentru agresivitate. Dispo- zitivul caragialian al lui „Simț enorm și văz monstruos” s-a pus în funcțiune. Scos din cadrul unei existențe paș- nice
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care transgresează o altă frontieră legitimă, cea din abstract și concret, „pumnalul” și „toporul”, corpuri delicte, sunt așezate alături de „conspirații”, „comploturi”, „asasinaturi” ca forme ale violenței politice, sprijinite pe o raison d’état. Comportamentul represiv a cunoscut și el o metamorfoză burgheză. Criminalul generic, alogenul vindi- cativ primește tratamentul echivalent unei penalizări pen- tru un comportament inadecvat într-un mediu privat și anume este apostrofat, forma jurisdicției burgheze și apoi „luat de urechi”, formă populară, tolerabilă a sancționării. Imaginea formează un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
privitoare la comediile lui Caragiale devine relevantă într-un context mai larg decât cel al unei estetici sau al unui gen. Perioada când Stanca montează la Sibiu în 1947 piesa lui Caragiale este încă una de tranziție, care prefigurează o metamorfoză de ansamblu a societății româ- nești. Piesa lui Caragiale oferă la rândul său posibilitatea de reflecta asupra rațiunilor de a fi ale politicii în spațiul balcanic, o radiografie a lumii din vechiul regat, din Munte- nia, a „nopții furtunoase” care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tot felul legate de plecarea la București acte, țoale, cărți, bani etc. Mi-am rezervat totuși timpul necesar pentru a mă da "mare" în familie și în urbe, printre prieteni și colegi, mai ales în fața celora care mă gratulaseră cu metamorfoza mea dintre dus și întors. Am plecat spre capitală fiind convins că mi-am tăiat cordonul ombilical, că am făcut bine ce am făcut. Mă preocupa doar gândul ca ministeriabilul director nu-mi spusese nimic la telefon de reglementarea problemelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]