2,785 matches
-
mult când acesta Îl vizează pe un om decedat, care se afirmase ca legionar de prim rang. Acum, ascultați, ce gândeau romanii despre scrierile false, dăunătoare: „Dacă opera-i bună de ars, autorului i se cuvine ștreangul.” Deși opusculul dumneavoastră „Metodica...” se Încadrează perfect În această primejdioasă categorie de lucrări științifice ori literare, totuși nu concep ca vreun legionar autentic să aibă În vedere trimiterea dumneavoastră la eșafod. Personal, cred mai degrabă că ar fi de-ajuns să vă faceți mea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
un an și jumătate de concediu maternal care mă făcuse expertă În onomatopee și cuvinte mono și bisilabice, Începerea activității la catedră m-a determinat să aplic pentru un stagiu Comenius, la Paris. Programul propus era un amestec perfect de metodică, literatură, gramatică, fonetică, iar programul cultural (vizită la Senat și la BNF) m-a fermecat. Părăsind orășelul de provincie, cimitirul tinereții mele, cum Îl numeam cu năduf, simțeam, pe măsură ce mă apropiam de București, că nu mai privesc lumea pe gaura
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
se supune mereu doar unor idei tradiționaliste,deseori prea limitate pentru vremurile în care trăiește. Iată așadar o prezentare de ansamblu a unui ipotetic dascăl. Pedagogii vorbesc mai amănunțit despre trei tipuri de competențe necesare:de specialitate,de psihopedagogie și metodică și psiho-relaționale. Astfel, un educator trebuie să cunoască temeinic conținutul științific al disciplinei pe care o predă la clasă. Este primul și cel mai important pas, fără de care nu poate pune în aplicare celelalte competențe. Toate aceste cunoștințe de specialitate
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
mișiunii ce o avea de îndeplinit fiecare, pentru că economia era în plină dezvoltare și avea nevoie de oameni bine pregătiți care trebuiau formați de cadre didactice cât mai bine pregătite în instituții speciale unde aveau posibiliatea să studieze pedagogia și metodica și să facă aplicații pentru a se desprinde cu predarea. Procesul plămădirii politici școlare, a concretizării formelor de învățământ organizatorice și cuprinderea acestora în legi, regulamente și instrucțiuni a fost rezultatul gândirii cadrelor didactice în primul rând la care au
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
viteză. Ambreiază!...Debraiază!...Ambreiază!..Debrai ază!... Excecutam mecanic comenzile, dar pentru numele lui Dumnezeu, isi zicea ea, de ce să ambreiez acum, pentru că apoi să debreiez?.. N-a mai răbdat a alergat pe la toate librăriile până când a găsit o carte de Metodica conducerii automobilului, scurtă și la obiect. A citit-o rapid, dintr-o singură răsuflare, si a subliniat cu pix roșu și albastru ceea ce o interesa în mod special, și după numai două ore, devenise aș în conducere. - Asa sunt eu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
în acest particular pe care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă față a filosofiei era instituțională: facultate populată cu profesori bărbați și, prin excepție, cu rare urme de femei, care de obicei predau metodica sau istoria filosofiei. Metodica era socotită „minoră” în raport cu „înalta cauză”, iar istoria filosofiei era nesubversivă pentru establishment. Cornelia Grünberg, cu tot talentul ei analitic, avea drumul predeterminat, spre metodică, încât să nu tulbure monopolul pe marile subiecte, iar Florica Neagoe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă față a filosofiei era instituțională: facultate populată cu profesori bărbați și, prin excepție, cu rare urme de femei, care de obicei predau metodica sau istoria filosofiei. Metodica era socotită „minoră” în raport cu „înalta cauză”, iar istoria filosofiei era nesubversivă pentru establishment. Cornelia Grünberg, cu tot talentul ei analitic, avea drumul predeterminat, spre metodică, încât să nu tulbure monopolul pe marile subiecte, iar Florica Neagoe, deși înspăimântător de inteligentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
prin excepție, cu rare urme de femei, care de obicei predau metodica sau istoria filosofiei. Metodica era socotită „minoră” în raport cu „înalta cauză”, iar istoria filosofiei era nesubversivă pentru establishment. Cornelia Grünberg, cu tot talentul ei analitic, avea drumul predeterminat, spre metodică, încât să nu tulbure monopolul pe marile subiecte, iar Florica Neagoe, deși înspăimântător de inteligentă și de tristă, îi înțelegea și livra doar pe marii maeștri la istoria filosofiei moderne. Sau îi analiza critic pe căi bărbătesc-trasate. Pe urmă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
alternare metodică în vederea transferării cunoștințelor în conduite motrice, ci presupune o intervenție activă, specifică, pe baza unei teorii extrem de necesară. Lucrarea de față, sinteză a problematicii gimnasticii generale, introduce explicit pe cei interesați, consacrați sau în devenire, în teoria și metodica specifică. Autoarele însele, practicante ale gimnasticii, au fost familiarizate cu importanța, rolul și efectele exercițiilor asupra organismului de orice vârstă. Prin lucrarea de față se oferă o teorie structurată pe un fundament practic, o reflecție trecută prin filtrul practicii. Abordarea
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
gimnasticii școlare Jahn desfășura lecțiile în aer liber, pe terenuri amenajate cu instalații și aparate variate denumite Turnplatz. Cartea sa „Die deutsche Turnkunst” (Arta gimnastică germană) scrisă în anul 1816 împreună cu Eiselen cuprinde patru părți; terminologia, exercițiile, jocurile gimnastice și metodica. Terminologia folosită era pur germană denumind gimnastica sa Turnen iar pe elevi turner. Exercițiile gimnice erau sistematic ordonate după forma și natura lor. Folosește exerciții din lucrările predecesorilor săi Guts Muths și Vieth dar și exerciții originale ca cele de
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
cele întrebuințate înaintea lui ca: grinda oscilantă, capra de sărit, calul de lemn și accesorii ca prăjini, scări, frânghii. Jahn poate fi considerat întemeietorul gimnasticii la aparate. Jocurile gimnastice erau de preferință jocuri de echipă, militare. Ultima parte a lucrării, metodica, se ocupă cu construirea Turnplatzurilor, cu amenajarea terenurilor și cu instalarea aparatelor precum și cu organizarea ședinței de lucru. Ședința de gimnastică ține câteva ore și era alcătuită din trei părți. Prima parte cuprindea exerciții libere alese individual de practicanți, urma
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
exerciții fizice, aplicat analitic sau global, care influențează selectiv și cumulativ aparatul locomotor, în vederea perfecționării și armonizării mișcărilor corpului omenesc, a formării unei ținute corecte” (A. Stroescu, R. Podlaha, 1974, p. 21). Ca orice disciplină, gimnastica își are teoria și metodica proprie, mijloacele și formele ei de organizare ale activității. Parte integrantă a științei sportului, gimnastica se bazează pe datele anumitor științe cum sunt: pedagogia, psihologia, anatomia, fiziologia. Studierea tehnicii exercițiilor de gimnastică este strâns legată de unele capitole ale fizicii
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
de exercițiile acrobatice dinamice? Care sunt aparatele speciale folosite în gimnastica acrobatică? CAPITOLUL VIII. SĂRITURI CU SPRIJIN Scopul unității de curs Cunoașterea bazelor tehnice și metodice ale săriturilor cu sprijin. Obiective operaționale să identifice fazele săriturilor cu sprijin; să stăpânească metodica de predare a săriturilor cu sprijin. 8.1. CARACTERISTICI ȘI SISTEMATIZARE Săriturile cu sprijin se execută la aparate de gimnastică special construite prin intermediul spijinului mâinilor. Aparatele pentru sărituri sunt: capra, lada, calul și masa. Ele pot fi așezate în lățime
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
N., 2003, Editorial, .Rev Mobile nr. 1, p. 3 14. Bivic le J., 1998., Le stretching postural, Rev EPS, nr 269; 15. Cârstea Gh., 1997, Educația fizică. Teoria și bazele metodice, Ed. ANEFS, București; 16. Cârstea, Gh., 2000, Teoria și metodica educației fizice și sportului pentru examenele de definitivat și gradul didactic II, Editura AN-DA, București; 17. Cerghit I., 1983, Perfecționarea lecției în școala modernă, EDP, București; 18. Constantinescu E., Stan I., 1994, Parcursul aplicativ, mijloc și metodă pentru dezvoltarea calităților
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
Popa Gh., 1975, Piramide, Ed. Sport - Turism, București; 77. Radovici I. și colab., 1977, Gimnastica abdominală, Ed. Sport - Turism, București; 78. Rață G., 2004, Didactica educației fizice și sportului, Ed. Alma Mater, Bacău; 79. Rață G., 2004, Didactica educației fizice școlare (Metodica educației fizice școlare), Ed. Alma Mater, Bacău; 80. Robin E., 1997, Acrosport, exemple de cycle au college, Rev. EPS nr. 267, p. 30-31; 81. Rusu I. C. și col., 1996, Gimnastica, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, p. 25-26; 82. Scarlat E., Scarlat M.G., 2002
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
aduceri aminte. O toamnă, dacă vreți, de bilanț, căci este prima dată când fostul profesor Paul Alexandrescu nu mai are teamă că va întârzia la ore, nu mai are geanta doldora de cărți de matematică, culegeri de probleme, cursuri de metodică și pedagogie... Totuși, în geanta lui continuă să se găsească o carte, douăzeci și cinci până la cincizeci de coli albe pentru scris, eventual un carnețel... “A! Ce plăcere să salutăm pe cel mai tânăr pensionar din liceul nostru! Ce mai faceți, colega
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
latură a activității didactice a fost preocuparea de a confecționa el însuși material didactic intuitiv folosit în lecții. De un real folos în transmiterea noilor cunoștințe îi erau lucrările din biblioteca personală: colecția revistelor de pedagogie, Atlasul botanic, manuale de metodică și pedagogie, lucrări din domeniul geografiei, istoriei, științelor naturii, agriculturii, desen, muzică, matematică, literatură. Acorda o atenție deosebită modului cum erau asimilate cunoștințele elevilor. Nu a fost niciodată adeptul memorării mecanice. Punea accentul pe învățământul creator care să stimuleze aptitudinile
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
sportivă. Cluj Napoca: Risoprint, 2000, p. 11-82. 18. Colibaba E. D. Proiectarea didactică științifică și implementarea ei în activitatea sportivă de performanță. În: Știința Sportului, București, nr. 12, 1996, p. 12-20. 19. Consiliul național pentru educație fizică și sport. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1971. 445 p. 20. Demeter A. Fiziologia educației fizice și sportului. București: Stadion, 1970, p. 5-67. 21. Diacikov V. Antrenament și refacere. În: Sportul de performanță, nr. 164, București: CNEFS, 1978, p. 22-24. 22. Dobrescu T.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
specialitate. Iași: Pim, 2007, p. 5-105. 26. Dobrescu T. Estetica - o filosofie de viață. Iași: Pim, 2008. 128 p. 27. Dobrescu T. Creativitatea - dimensiune în procesul de formare. Iași: Pim, 2008, p. 125-152. 28. Dragnea A. Antrenamentul sportiv - Teoria și metodică - vol. 1. București: Școala Națională de Antrenori, 1990, p. 49-165. 29. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1994, p. 31-120. 30. Dragnea A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1996, p. 20-81. 31. Dragnea A. Teoria educației fizice
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Craiova: Universitaria, 2007, p. 196-232. 44. Filoteanu N., Marian D. Educația plastică. București: Sigma, 2000, p. 22 - 45. 45. Gagea A. Metodologia cercetării științifice în educație fizică. București: Fundația „România de mâine, 1999. 377 p. 46. Georgescu M. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, 1971, p. 50-52, 231-240. 47. Giulea V., Susceanu V. Tratat de teorie a muzicii. București: Muzicală a uniunii compozitorilor, 1963, p. 56-64. 48. Gheorghe D. Teoria antrenamentului sportiv. București: Fundației
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
p. 50-52, 231-240. 47. Giulea V., Susceanu V. Tratat de teorie a muzicii. București: Muzicală a uniunii compozitorilor, 1963, p. 56-64. 48. Gheorghe D. Teoria antrenamentului sportiv. București: Fundației „România de mâine”, 2005, p. 8-72. 49. Ghibu E. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv contemporan. Craiova: Uniunea de cultură fizică și sport, 1967, p. 34-156. 115 50. Gogoncea D., Stan Z. Mișcarea și muzica. Conferința internațională de comunicări și referate în domeniul educației fizice și sportului. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
performanță. București: ANEFS, 2002. 76 p. 64. Grigore V. Gimnastica. Manual pentru cursul de bază. București: Bren, 2003, p. 5-43. 65. Grimalschi T. Curs universitar de gimnastică. Chișinău: Universitas, 1999, p. 42- 67. 66. Grimalschi T. Simion G. Gimnastica - îndrumar metodico - terminologic. Pitești: Ed. Universității, 1999, p. 5-48. 67. Grimalschi T. Modele de proiecte didactice. Chișinău: INEFS, 2001, p. 3-41. 68. Hahn E. Antrenamentul sportiv la copii. București: CCPS, 1996, p. 2530, traducere. 69. Harre D. Teoria antrenamentului sportiv. București: Stadion
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Harvas B. Exerciții de bază în dansul clasic. București: Ed. de stat pentru imprimare și publicații, 1957, p. 15-56. 106. Manno R. Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv. București: CCPS, 1996, p. 10-47. 120 107. Matveev L.P., Novikov A. D. Teoria și metodica educației fizice. București: Sport - Turism, 1980, p. 5-120. 108. Mociani V. Gimnastica ritmică sportivă. București: Sport - Turism, 1985, p. 5-86. 109. Munteanu G. Metodica educației muzicale pentru gimnaziu și liceu. București: Sigma, 1999, p. 5-57. 110. Munteanu G., Aldea G.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
ale antrenamentului sportiv. București: CCPS, 1996, p. 10-47. 120 107. Matveev L.P., Novikov A. D. Teoria și metodica educației fizice. București: Sport - Turism, 1980, p. 5-120. 108. Mociani V. Gimnastica ritmică sportivă. București: Sport - Turism, 1985, p. 5-86. 109. Munteanu G. Metodica educației muzicale pentru gimnaziu și liceu. București: Sigma, 1999, p. 5-57. 110. Munteanu G., Aldea G. Didactica educației muzicale în învățământul primar. București: EDP, 2001, p. 12-61. 111. Muraru A. Pedagogia Sportului - compendiu. Constanța: Ex Ponto, 2000, p. 29-50. 112
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
2000, p. 62-66. 114. Nanu L., Gogoncea D. Gimnastica ritmică. Galați: Fundația Universitară “Dunărea de Jos”, 2001, p. 22-84. 115. Nanu L. Curs de gimnastică. Galați: Fundației Universitare “Dunărea de Jos”, 2003, p. 11 40. 116. Nanu L. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica ritmică. Galați: Șoimu, 2006, p. 5-90. 117. Nanu L. Elaborarea conținutului pregătirii fizice și tehnice a gimnastelor de 11 - 12 ani în cadrul antrenamentului sportiv: Teză de doctor în pedagogie. Chișinău, 2009. 201 p. 118. Neacșu. Gh. Transpunere
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]