20,801 matches
-
tavan și șerpuind alandala pe toată podeaua. — Nu nu nu nu nu. Haide. Fidorous lovi cu palma una dintre unitățile de computer. Alarma era asurzitoare acolo. Fidorous lovi din nou unitatea, apoi schimbă tactica, inspectând febril, descâlcind și urmărind cabluri, mișcând prize și siguranțe. Brusc, alarma se opri. — Aaaa! Ridică privirea de la noianul de prize și mufe. — Așa, zise. Haide, haide, aici nu ești de nici un ajutor, nu-i așa? Am făcut câțiva pași prin cameră. Doctorul se urcă pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mea reveni brusc la realitatea imediată, grăbindu-se să recupereze cele întâmplate. M-am uitat la cheile din mână, apoi la ușa din fața mea. În ultimele, cât?, zece minute, umblasem ca în vis, cu mințile aiurea, în vreme ce corpul meu se mișca pe pilot automat. Acel pilot automat mă adusese acolo. Corpul meu acționând din... Ce? Instinct? Nu, acționând dintr-o rutină învățată pe care mintea mea o uitase. Corpul meu găsise singur drumul într-acolo, spre acea ușă. Spre ușa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
intimidat. Era ceva prea mare, prea important. Venisem la Fidorous după răspunsuri. Uneori, răspunsurile nu trebuie date în cuvinte. M-am uitat țintă la cartea ruptă. — Asta-i tot, nu? am spus. Fidorous ridică ochii spre mine, fără să se miște, fără să vorbească. — Primul Eric Sanderson credea tot ce scria acolo despre amintiri care continuă să trăiască în rechinii cuvintelor. O credea, așa că a pornit în căutarea unui ludovician. Nu-i așa? Doctorul mă privi din spatele ochelarilor groși. — Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-mi ascund urmele conceptuale după o perdea de fum alcătuită din coduri și texte, fugind dintr-un oraș în altul. — Pista pe care Eric a folosit-o ca să te găsească? — Da, dar nu dădea roade și eu nu mă puteam mișca destul de repede. Eric m-a ajutat să strâng materiale pentru a construi o capcană. Am ajuns la o ușă din peretele de cărți. — El mi-a salvat viața. Din cauza asta s-a supărat așa tare atunci când eu nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
peretelui din spate al cabinei. Am simțit brusc o foame insuportabilă și mi-am înfulecat sendvișul cu mușcături mari și iuți. Fidorous își duse farfuria și berea înapoi la scaunul de pescar. L-am privit cum mănâncă încet și cumpătat, mișcând ochii agale de la pescărușii din zare care plonjau în dâra de hârtii la firul de pescuit care trepida dincolo de apa înspumată, răscolită de motoarele noastre. — Nu mi-am dat seama că mi-e așa foame. Trecuseră ore întregi de când nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o sprânceană spre mine. — Ce e? am spus. — Te holbezi. Când o fată se fâțâie goală în fața unui băiat, de obicei înseamnă ceva. Rânji și se întinse intenționat, încet, cu ambele brațe în aer, apoi cu ambele brațe la ceafă, mișcându-și șoldurile la stânga și la dreapta. — Scandalos, am spus. — Sunt înțepenită, zise în chip de explicație, îmi aruncă un zâmbet superior și se îndreptă alene spre prora. Ar trebui să încerci și tu, e foarte... — Eliberator? — Așa ceva. S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Fidorous încercă să pară calm. — Butoiul ăla nu plutește acolo pentru că ludovicianul e isteț, ci pentru că rechinul e prost. Scout, poți să ne duci mai aproape? Eric, e timpul să-ți pregătești sulița aia. — Și, zise Scout, fără a se mișca, ne înclinăm. — Uimitor. Doctorul se uită peste ape, strângând balustrada cu mâinile albite la încheieturi. — Sunteți amândoi hotărâți să găsiți nod în papură, nu? E chiar așa greu de crezut că eu aș putea să știu exact ceea ce fac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spus, lacrimile alunecându-mi pe față, sărate în bătaia soarelui. Ascultă-mă măcar o dată și stai locului. Ian se uită în sus la mine, tremurând. Fața lui mare mă imploră să-l iau din nou în brațe, dar nu se mișcă. Ce motan ascultător ești, am spus, dând să plec. Stai, să nu te miști de acolo. Am urcat din nou puntea udă și înclinată, bocancii scârțâindu-mi și alunecând pe scândurile jilave. Am ajuns la cabină și m-am aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și stai locului. Ian se uită în sus la mine, tremurând. Fața lui mare mă imploră să-l iau din nou în brațe, dar nu se mișcă. Ce motan ascultător ești, am spus, dând să plec. Stai, să nu te miști de acolo. Am urcat din nou puntea udă și înclinată, bocancii scârțâindu-mi și alunecând pe scândurile jilave. Am ajuns la cabină și m-am aruncat prin ușă și pe scări în jos. Am ieșit cu o pungă de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-mă cu coatele de epavă ca să mă uit mai bine. Acum vederea era udă leoarcă, muiată și se rupea pe la margini, dar eu n-am observat asta. Ceva uimitor îmi reținu toată atenția: imaginea în alb-negru a casei mele se mișca. Sub privirile mele uluite, micuțul graur din pixeli se scutură și zbură de pe firul de telefon din pixeli. Copaci din pixeli se mișcau în bătaia vântului din pixeli. Un Volkswagen cenușiu din pixeli trecu prin cadru, rulând pe drumul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
n-am observat asta. Ceva uimitor îmi reținu toată atenția: imaginea în alb-negru a casei mele se mișca. Sub privirile mele uluite, micuțul graur din pixeli se scutură și zbură de pe firul de telefon din pixeli. Copaci din pixeli se mișcau în bătaia vântului din pixeli. Un Volkswagen cenușiu din pixeli trecu prin cadru, rulând pe drumul care ieșea din imagine. Am ridicat degetul ca să ating suprafața vederii, dar nu exista nici o suprafață. Degetul meu trecu drept prin ea și deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Bine, atunci vom cumpéra numai baloane lungi și o sé vedem cum o sé vé simțiți!”. Ne era rușine, bine-nțeles, sé mergem cu baloanele acelea lungi, care seménau cu o prostie, céci noi vroiam baloane rotunde și frumoase. VÎntul mișcă pancardele și steagurile. Deasupra, printre baloane, se vedea cerul și norii care se mișcau. Tréiascé Marele Octombrie! Cauza Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste s-o Îndeplinim În viațé! Nu rézboaielor și lumii nucleare! Tremurau cravatele și gulerele. MÎinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vé simțiți!”. Ne era rușine, bine-nțeles, sé mergem cu baloanele acelea lungi, care seménau cu o prostie, céci noi vroiam baloane rotunde și frumoase. VÎntul mișcă pancardele și steagurile. Deasupra, printre baloane, se vedea cerul și norii care se mișcau. Tréiascé Marele Octombrie! Cauza Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste s-o Îndeplinim În viațé! Nu rézboaielor și lumii nucleare! Tremurau cravatele și gulerele. MÎinile asudau pe pancarde și pe buchetele de flori. Inimile zvîcneau. Pentru Pace și Dezarmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Sonia Își ștergea ochii cu mînecă și nu ridică capul. Vasea smiorcéia și primea palme peste ceafé de la Liubovi Andreevna. Pioniervojata’ stétea dreapté cu steagul În mîné și steagul flutură ușor, céci bétea un vînt plécut de primévaré. Frunzele se mișcau Încet În copaci și numai cîte o mașiné trecea și se auzea un vîjIit pe strada de lîngé școalé. Noué ne era rușine foarte tare, la toaté lumea ne era rușine, si toti vroiam sé aplecém capetele, dar stéteam drepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pédure. Noaptea era tîrzie și el se lovea cu béțul de copaci. Rétéci așa toaté noaptea. 18 Mergeau prin amiază cea veșnicé, Îmbrécați Într-un cîmp galben-portocaliu, care cu poalele atingea pédurile, așezémintele omenești și apele. Atît de ușor se mișcă În vîntul plécut ce atingea că o cémașé cu poalele pémîntul și pédurile care se aflau departe de tot și nu se vedeau. O ridică pe umeri și ea, micuța, Îi béga degetele În urechi și Îl trégea de pér
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ea sé fugé În școalé. Pentru cé și lui i-a venit de mai multe ori sé fugé de rușine. Dar el n-a fugit, céci Îi era rușine foarte tare. Lui, cînd Îi este rușine, parcé nu se poate mișca. Ar putea sé stea așa o zi Întreagé, féré sé se uite la nimeni. Șasa ar fi vrut sé se ducé la ea si sé-i spuné cé ei nu trebuie sé-i fie rușine de el, céci el nu va spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un cireș. O paté roșie se prelinse pe morișcé și Șasa o ciopli sé rémîné albé la loc. A hotérît sé nu mai scoaté morisca pe fereastré. În autobuz, scoase din ghiozdan cartea și Începu sé Învețe. Cartea i se mișcă pe genunchi și de cîteva ori chiar s-a Închis. Șasa mișcă din buze și se ținea cu o mîné de tîmplé. Din cînd În cînd Închidea și ochii: Vin acasé În april Mii de rîndunici În april, În april
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ciopli sé rémîné albé la loc. A hotérît sé nu mai scoaté morisca pe fereastré. În autobuz, scoase din ghiozdan cartea și Începu sé Învețe. Cartea i se mișcă pe genunchi și de cîteva ori chiar s-a Închis. Șasa mișcă din buze și se ținea cu o mîné de tîmplé. Din cînd În cînd Închidea și ochii: Vin acasé În april Mii de rîndunici În april, În april S-a néscut Ilici... CÎmpul de parcé ar fi Înflorit din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
prin grédinițe. Li se dédea fiecéruia de lucru. Și pentru cé toaté lumea știa sé strîngé hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa știau sé sape, toaté lumea strîngea hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa sépau. Ceilalți strîngeau hîrtiuțe, mișcau din méturi, se Înghesuiau, primeau și dédeau șuturi În fund. În ziua aceea ieșeau În grédinițe Vera Ivanovna, Nadejda Petrovna, Prascovia Fomovna, Învéțétorul de educație fizicé, Vasilii Vasilievici și chiar directorul. Mai Întîi coborau scérile Vera Ivanovna, pe urmé Nadejda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un foșnet și Șasa Își Întoarse capul sé vadé ce era. Nu vézu nimic și se uité mai atent la frunze și la crengi sé vadé dacé nu cumva vreuna dintre ele se mai mișcé. Acolo unde s-ar fi mișcat frunzele ar fi trebuit sé fie și pasérea, sau a trecut pe acolo și, cel putin, ar fi știut pe unde a trecut. Tot e mai bine decît sé nu știi nimic. Nu vézu nici o frunzé mișcîndu-se și nici o iarbé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
află oriunde te uitai și Încotro te-ai fi Îndreptat pentru cé totul era mijloc. Soarele, nici el nu le mai aréta calea, résérind sau apunînd În una dintre pérți, ci se oprise aproape de tot, chiar deasupra și nu se mișcă În nici un fel și nici un nor nu-l acoperea, nici pentru o clipé. Chiar dacé stétea mai mult pe umerii tatélui și prea puțin pe jos, simțea cum de la célduré o rod sandalele. Oricît de moale ar fi fost pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
gleznelor și că sé nu o usture, Sophie și-a scos sandalele și le ținea În mîné. Printre degetele ei mici de la picioare, atunci cînd se agéțau În ierburi, rémîneau frunze uscate și spice de care, ca sé se scape, mișcă din degete pîné cédeau. - Ce este, Sophie? spunea tatél. - Iarbă asta, spunea Sophie, iar mi-a intrat printre degete. - Atunci, spunea tatél, de ce n-o dai jos? - Dar am dat-o, réspundea Sophie, nu vezi cé asta fac, mișc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
scape, mișcă din degete pîné cédeau. - Ce este, Sophie? spunea tatél. - Iarbă asta, spunea Sophie, iar mi-a intrat printre degete. - Atunci, spunea tatél, de ce n-o dai jos? - Dar am dat-o, réspundea Sophie, nu vezi cé asta fac, mișc din degete. - Foarte bine faci. Dar era frumoasé Sophie. Atît de micé și atît de frumoasé. Au Început pregétirile pentru paradé. Toți se pregéteau pentru paradé. Au Început sé se vîndé baloane și chiar dacé și mai Înainte erau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a Început sé strige cu bucurie „Ură!” Se auzeau voci subțiri, voci groase și chiar fluieréturi de mai multe feluri. Atunci cînd pe scéri apéru directorul, cel cu pixul cu pasté groasé În buzunarul de la piept, si a Început sé miște mîinile, sé se Înroșeascé și sé deschidé gură, uralele s-au stins cîte puțin și-atunci s-a auzit cé directorul strigé și mișcé din mîini și se enerveazé pe toți. - Ia terminați! Terminați! Cine v-a zis sé strigați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
buzunar, trecu pe sub creangé. Palmă Începu sé transpire pe coadă hîrlețului și Nicolai Arsenievici Îl muté pe alt umér, schimbînd și mîna care sté În buzunar. Dincolo de pédurice Îl lovi În fațé lanul verde de grîu, vîntul leneș care-l mișcă și nasul lui Nicolai Arsenievici se umplu de miros de iarbé și pémînt cald, iar urechile de fîsÎitul vîntului și zgomotul pésérilor care care zburau prin crengi. Chiar din ziua a doua a numirii sale În calitatea de șef de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]