3,563 matches
-
de Ajunul Crăciunului și de Crăciun, totuși, deseori, ele se încheie cu urarea “La anul și la mulți ani!”, fapt ce demosntrează că sărbătoarea Crăciunului este simțită ca an nou. De altfel, prin Banat, Anul Nou se mai numește și Micul Crăciun sau Fratele Crăciunului. Colindele De sărbătorile Crăciunului, cel mai frumos obicei este colinda. Colindele sunt cântecele cu care copiii, tinerii, maturii întâmpină pe Hristos pe pământ. Aceste tradiții s-au păstrat de pe timpul romanilor. Vechile petreceri păgâne de la începutul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de manifestare verbală deoarece familia subapreciază posibilitățile copilului de a învăța vorbirea și renunță să-i vorbească, să-l imite în vocalizare, să-l stimuleze în efectuarea emisiilor sonore, pentru a-i crea o stare psihofiziologică activă, favorabilă vorbirii. Adesea micul handicapat este considerat un bolnav irecuperabil. Starea afectivă creată paralizează atât mecanismele vorbirii cât și procesele de gândire și inteligență. Repertoriul primelor cuvinte rămâne astfel pentru început limitat la câteva cuvinte formate din consoanele m, n + vocale, sunetele explosive bilabiale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înființare în Cluj a unui studio de radio transilvan independent, acestea nu s-au mai realizat. Însă, pe 18 februarie 1942, a fost inaugurat turnul de transmisie de 1,25 KW, care transmitea regiunilor din interiorul Transilvaniei programul Budapesta I. Micul studio din strada Farkas nu era bun decât pentru anunțuri, în schimb radioul ungar emitea știri și comentarii despre evenimentele importante din oraș și din Transilvania: echipele erau prezente la spectacolele teatrului, la zilele artei populare din Călata (Kalotaszeg) la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
un semi-trecut, ci de-a dreptul ca pe un prezent continuu, considerând-o ca o epocă definitiv încheiată. Ceea ce necesită din partea maghiarimii noi strategii de adaptare și o nouă formare a identității - nu se poate aștepta pogorârea din nou a "micului univers ungar"; trebuie începută o viață nouă, proprie. În timp ce îmi strângeam documentația pentru cartea mea, mi-am dat seama că istoria Transilvaniei de Nord nu este numai istoria transilvană; ea este și istoria noastră. În copilărie am fost de nenumărate
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
prea înaltă, cea a unui domn creștin și de a scăpa de jugul musulmanilor" - răspunse trimițînd în 1662, ambasadori oficiali, cu drept de a încheia un tratat, Mitropolitul Ghideon și logofătul Grigore Neniul, care au dus cu ei și "un mic dar al artei noastre". În misiunea lor au fost ajutați de Patriarhul Antioh". Răspunzînd la inițiativa Țarului, domnitorul Moldovei - unul nu dintre cei mai importanți ce au stat pe Tronul Țării, dictează la 16/26 martie 1656 instrucțiunile ce să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s-a preocupat de fotometrie stelară vizuală extrafocală. S-a îngrijit de șlefuirea și parabolizarea cu mijloace proprii a unei oglinzi de telescop și construirea unui astrograf. Prin grija profesorului Victor Nadolschi, Observatorul ieșean obține ecuatorialul cotit Zeiss și un mic ecuatorial Zeiss, precum și un microfotometru fotoelectric Zeiss. Pentru meritele sale în acest domeniu a fost ales membru activ al Uniunii Astronomice Internaționale (1958ă. Paralel cu munca didactică și științifică, Victor Nadolschi s-a ocupat, în timpul liber, de Entomologie (Lepidoptereă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ntreaga fă?ad?, acestea se structureaz? compozi?ional ascult�nd de cadrele arhitecturale). Semnificativ �n acest sens este faptul c? tema Judec??îi de Apoi, care apare de regul? �n timpanul portalului principal, este adaptat? spa?iului semicircular dat, prin mic?orarea ?i deformarea personajelor din jurul M�ntui-torului. �n privin?a stilului gotic, autorul reconstituie succint �mprejur?rile constituirii acestuia, conform ipotezei formulate de Franz Mertens �n 1841; construind corul aba?iei Saint-Denis (1140-1143), abatele Suger, inspirat de neoplatonismul dominant �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
romanic?, �n cele dou? palate din pia?a Ludovic al XV-lea (1758-1775), ast?zi pia?a Concorde, cu arcadele lor puternice av�nd deasupra un ordin colosal corintic. �n acela?i timp, puritatea formelor ?i rigoarea ordon?rîi de la Micul Trianon (1763-1768) pot evocă esen?a arhitecturii grece?ți. Panteonul (Paris, 1756-1790), fostă bazilic? Sainte-Genevi�ve, construit de J.-G. Soufflot (1713-1780) ?i pe care Laugier �l consider? deja drept �primul model al arhitecturii perfecte�, va fi considerat de mul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al deaetelor. Vascularizatia humerusului este realizată de artera brahială. Inervatia humerusului provine din nervul musculocutanat (3, 10, 11, 18, 20). CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se orientează vertical terminându-se la nivelul marainii superioare a osului, denumită linia aluteală posterioră (linea alutea posterior); -a treia inferioră: linia aluteală inferioară (linea alutea inferior). Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară, unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie, unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; una posterioară, unde se inseră mușchiul mare fesier; una inferioară pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este localizată sub cavitatea cotiloidiană; elementele anatomice care o formează sunt, de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extremitățile mai îngroșate și mai subțire pe mijloc (2, 3, 10, 11, 18, 20). Pe buza externă se inseră mușchiul marele oblic al abdomenului. Pe buza internă se inseră mușchiul transvers al abdomenului. Pe interstițiul marginii superioare se inseră mușchiul micul oblic al abdomenului. Marginea inferioară este formată din ramura descendentă a pubisului și din ramura ascendentă a ischionului. Ca element anatomic distinctiv, marginea inferioară prezintă numai o mică suprafață articulară ovalară - fața pubiană (facies symphysialis) - situată în partea anterioară a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
colul femural. Direcția forțelor ce se transmit solicită o mare rezistență din parte aâtului anatomic ceea ce se reflectă în dispoziția liniilor de forță trabeculare ce formează un sistem de bolți. 1. Colul femural 2. Capul femurului 3. Linia intertrohanteriană 4. Micul trohanter 5. Unghiul de înclinație 6. Fața anterioară a femurului 7. Corpul femurului 8. Epicondilul lateral 9. Epicondilul medial 10. Suprafața patelară 11. Marele trohanter Marele trohanter (trochanter major) este situat în afara gâtului anatomic și are direcția corpului osului. Are
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale femurului. Este numită și linia aspră sau creasta aspră a femurului; la acest nivel se realizează inserțiile musculare: Figura 40. Femurul - aspect posterior 1. Capul femural 2. Colul femurului 3. Foseta trohanteriană 4. Marele trohanter 5. Creasta intertrohanteriană 6. Micul trohanter 7. Tuberozitatea gluteală 8. Linia pectineală 9. Buza internă a linei aspre 10. Buza externă a linei aspre 11. Suprafața poplitee 12. Fosa intercondiliană 13. Condilul lateral 14. Condilul medial 15. Tuberculul adductorilor 16. Linia intercondiliană -pe buza internă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marainii interne a piciorului. Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capsulo-liaamentar, a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea stațiunii și motilității pentru susținerea areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă două fascicule ș2, 11, 12, 18, 201. - ilio-pretrohanterian, lateral, oblic; - ilio-pretrohantinian, medial, vertical; - pubo-femural (lia. pubofemural) situat pe fața anterioară a articulației și care se inseră pe eminența ilio-pubiană, creasta pectineală, ramura superioară a pubisului și se termină înaintea micului trohanter; - ischio-femural sau ischio-capsular (lia. ischiofemural) orientat posterior se inseră pe ischion și dedesubtul acetabulului; - rotund sau liaamentului capului femural se inseră pe liaamentul transvers al acetabulului și pe porțiunile învecinate ale sprâncenei osoase acetabulare. Acest liaament conține vase nutritive
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capitis lateralis) Originea se găsește la nivelul procesului transvers al atlasului. Inserția terminală se realizează la nivelul procesului jugular al occipitalului. Raporturi: - anterior: cu mușchiul drept anterior al capului și vena jugulară internă; - posterior cu mușchii: marele drept posterior, oblicul mic al capului, dar și cu artera vertebrală. Acțiunea este de înclinarea laterală a capului. Inervația se produce prin ramura ventrală a primului nerv cervical. Mușchii regiunii mediane a gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a mediastinului. în lateral această lamă ajunge până la nivelul proceselor transverse ale vertebrelor cervicale unde se fixează. MUȘCHII TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într- un plan superficial, care leagă membrul superior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
proceselor transverse ale vertebrelor cervicale unde se fixează. MUȘCHII TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într- un plan superficial, care leagă membrul superior de coloana vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mm. intertransversarii): unesc procesele transversare între ele; se dezvoltă mai ales în regiunile care necesită o mare mobilitate - coloana vertebrală cervicală și lombară; 3. mușchii rotatori ai capului: mușchiul marele drept posterior al capului (m. rectus capitis posterior major) și micul drept posterior al capului (m. rectus capitis posterior minor)(ambii au acțiune de extensia capului când se contractă bilateral; contracția unilaterală înclină capul și îl rotează de partea care a intrat în acțiune), oblicul inferior al capului (m. obliquus capitis
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. Raporturi: - anterior față de mușchi se descrie fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioară a marelui trohanter humeral. Raporturile mușchiului sunt cu cei care-l încadrează: infraspinosul și marele rotund. Acțiunea mușchiului: - este de rotator în afară al brațului; când ia punct fix pe omoplat realizează adducția brațului. Inervația se realizează prin nervul micului rotund. MUȘCHIUL ROTUND MARE (m. teres majors) Originea este (Figura 98): - la nivelul unghiului inferior al omoplatului; - la nivelul jumătății inferioare a marginii axilare a omoplatului; - pe fața profundă a fasciei infraspinoase. De la origine, fasciculele musculare se orientează în sus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sus, anterior și lateral. Inserția terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]