2,689 matches
-
european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A fost observat în apele interioare, pe cursurile părăsite (moarte) ale Oltului și Siretului, cu stuf abundent. Clocește în Lunca și Delta Dunării. Este o specie migratoare. Pentru clocit preferă lacurile puțin adânci de apă dulce. Este în număr mic, necesită protecție Furtunarii sunt caracterizați prin nară unită și sept de mărime medie. În lume sunt 75 specii de furtunari, dintre care în România se pot întâlni
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
specii de furtunari, dintre care în România se pot întâlni 2 specii. Pelicanii sunt păsări acvatice mari cu o pungă distinctă sub cioc. În lume sunt 8 specii dintre care în România se pot întâlni 2 specii. Cormoranii sunt păsări migratoare acvatice, dar cu elemente sedentare. În România se pot întâlni în Lunca și Delta Dunării, trăind în colonii. În lume sunt 38 specii dintre care în România se pot întâlni 3 specii. </br> </br> </br> Stârcii (bâtlan, ceapur, gâtlan, pescar
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
cu cioc mare și puternic. Este o specie mută, zgomotul făcut cu ciocul fiind una din modalitățile de comunicare a berzei. Dintre cele 19 specii din lume în România se pot întâlni 2 specii. </br> </br> Familia Threskiornithidae sunt păsări migratoare de baltă. Sunt zburători buni, În lume sunt 36 de specii dintre care în România se pot vedea două. <br> Țigănușul este o specie de origine mediteraneană, bine reprezentată în Delta Dunării și în bălțile mari ale României. Dieta sa
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
României. Dieta sa depinde foarte mult de posibilitățile de moment și constă în pești, insecte, moluște, crustacee, șopârle și șerpi. <br> Lopătarul este o specie foarte rară în fauna României. Caracteristica sa este ciocul lățit la vârf. Flamingii sunt păsări migratoare acvatice de talie mare înălțimea medie de 1,5 m, cu cioc încovoiat cu gâtul și cu picioarele foarte lungi și cu penaj de culoare albă cu nuanțe roz. Ciocul cu conformație specială le permite să separe (filtreze) hrana din
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
și cu penaj de culoare albă cu nuanțe roz. Ciocul cu conformație specială le permite să separe (filtreze) hrana din nămol. În lume sunt 6 specii din care în România se poate întâlni 1 specie. <br> Flamingo este o pasăre migratoare acvatică, de mărimea unei berze cu înălțime de 1,5m, cu cioc încovoiat, cu gâtul și cu picioarele foarte lungi și cu pene de culoare albă cu nuanțe roz. În lume există 6 specii, iar în România se poate întâlni
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
cuprinde păsări acvatice ce includ lebedele și gâștele. Aceste păsări au picioarele adaptate pentru traiul în apă. În lume se întâlnesc 131 de specii dintre care în România se pot întâlni 36 de specii. </br> Lebedele (cucovă) sunt păsări acvatice migratoare palmipede de talie mare, mai mari decât gâștele, cu pene albe sau (mai rar) negre și cu gâtul lung și arcuit. În România lebedele vine în sezonul cald și cuibăresc mai ales în Delta Dunării. <br> <br> <br> </br> Gâștele
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
de talie mare, având gât și cioc lung, picioare palmate și penaj, de obicei, gri pe spate și alb pe piept. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Călifarii (numiți și caharcă) sunt specii de păsări migratoare acvatice, din ordinul anseriformelor, cu caractere intermediare între rațe și gâștele. Ei cuibăresc în Delta Dunării și pe malurile lacurilor Dobrogene. <br> Călifarul roșu măsoară între 61-67 cm având o greutate de 1,2 - 1,6 kg. Caracteristica sa este
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile cultivate și necultivate, fânețe și pășuni. Rezervația naturală dispune de elemente floristice
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
Trollius europaeus"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), ligularia ("Ligularia sibirica"), șapte-degete ("Comarum palustre"), trifoiște ("Menyanthes trifoliata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), precum și o orhidee din specia "Dactylorhiza incarnata". Situl adăpostește și asigură condiții de viețuire, hrană și cuibărire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care: cormoran ("Phalacrocorax carbo"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
și Africa de Sud. Boșimanii erau vânători și culegători cu un stil de viața nomad. Cea mai mare parte a regimului lor alimentar îl constituiau fructele, semințele și rădăcinile, dar vânau și diferite specii de antilope. În decursul timpului și alte populații migratoare s-au stabilit în Namibia. Ovambo și gupul înrudit Kavango, sunt populațiile predominante în nordul Namibiei și sudul Angolei, iar Kavango și în sudul Zambiei. Sedentari, au o economie bazată, pe cultivarea pământului, creșterea animalelor și pescuit, dar si pe
Istoria Namibiei () [Corola-website/Science/324079_a_325408]
-
de ceramică, sticlărie sau obiecte din aur precum și un tezaur compus din 21 de monede romane. Descoperirea a cinci lingouri din aur ce au fost datate între anii 402 - 408 au dus la ipoteza folosirii lor ca tribut către populațiile migratoare din acele timpuri, probabil hunii. Denumirea în maghiară a localității este ""Föld-Vár"", cu semnificația de ""cetate de pământ"", iar în germană "Marienburg" cu înțelesul de ""Cetatea Mariei"". Fecioara Maria era patroana Ordinului cavalerilor teutoni, cetatea Feldioarei fiind cea mai importantă
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
dispune de trei clase de habitate de tip: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) și "Pajiști ameliorate"; ce adăpostesc și asigură condiții prielnice de cuibărire și hrană mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 79/409/ CE din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); sau aflate pe lista roșie a IUCN. Rezervația naturală asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare; dintre care: egretă ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), barză neagră ("Ciconia nigra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), exemplare de rațe mici din specia "Mergellus albellus", lebădă cântătoare ("Cygnus cygnus"), eretele vânăt ("Circus cyaneus"), cufundar mic ("Gavia
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
mai important izvor de informații privind colonizarea Islandei. În elaborarea autorul a subliniat lista genealogică a primilor coloniști, majoritatea din ei de origine norvegiană. În ciuda unor inexactități, cartea are o importanță istorică mare. În Landnámabók sunt enumerați primii 400 de migratori scandinavi, care au debarcat pe țărmurile Islandei, între anii 850 și 930. Împărțirea pământului între coloniști fiind aranjată geografic. Autorul de asemenea a subliniat frontierele primelor localități islandeze, a enumerat caracteristicile coloniștilor în biografii, a subliniat strămoșii și descendenții până în
Landnámabók () [Corola-website/Science/325800_a_327129]
-
Autorul de asemenea a subliniat frontierele primelor localități islandeze, a enumerat caracteristicile coloniștilor în biografii, a subliniat strămoșii și descendenții până în secolul al XI-lea. La momentul în care fost scrisă cartea, în Islanda trăia deja a cincea generație de migratori. Cartea a fost scrisă în secolul al XI-lea de către savantul islandez Ari Țorgilsson (1067-1148).
Landnámabók () [Corola-website/Science/325800_a_327129]
-
o zonă împădurită cu rol de protecție pentru arborete din specia de stejar pedunculat ("Qercus robur" - cu vârste de peste 150 de ani și înălțime de cca. 35 de m), mediu prielnic de cuibărire pe perioada verii a unei comunități păsări migratoare din specia stârcu cenușiu ("Ardea cinerea"). La nivelul ierburilor, primăvara înflorește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), specie floristică declarată monument al naturii. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
săgeți în 3 muchii cu latura de 1 cm, lungi de 3 cm, ascuțite la vârf cu o gaură la mijloc, din metal galben. Sigur au fost ale geților și sciților din vremurile descrise de Herodot sau din vremea popoarelor migratoare. Sigur că aceste vestigii ale trecutului au dispărut. Date concrete despre popularea Bărăganului apar mai târziu. În 1863 în urma secularizării averilor mânăstirești și moșia Bucu-Mătăsești trece din proprietatea mânăstirii Cotroceni în proprietatea statului. Moșia se numea așa de la comuna Bucu
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
bisericească organizată, cu biserici, preoți și episcopi. Predicat la stânga de Dunăre de o misiune ortodoxă deosebit de activă, dirijată atât de autoritățile eclezistice din "Scythia Minor", cât și din Cappadocia prin grija sfântului Vasile cel Mare creștinismul s-a răspândit printre migratorii Goți, motiv de apariție însă de tulburări cauzate de convertirea la arianism. Continuator al credințelor și tradițiilor germanice păgâne, Athanaric a dispus persecutarea sângeroasă a goților creștini (între victime a fost și martirul Sava Gotul, cunoscut ca "„Sfântul mucenic Sava
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
unde au predicat și au întemeiat mănăstiri dincolo de Dunăre Audius și ucenicii săi, localizarea (în continuare controversată) a "Gothiei" în estul Munteniei și sudul Moldovei este un argument pentru întemeierea de așezăminte monahale înspre zonele montane relativ ferite de populațiile migratoare. Ilie Mândricel și Victor Bortaș, preluând opiniile lui Vasile Drăguț, au sugerat că unele așezări precum Ghereta și Ușa Pietrei (unde lipsesc elemente certe de datare în acest sens), alături de Peștera lui Dionisie Torcătorul au unele caractere care le recomandă
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
timp au fost înființate 14 episcopii sufragane în importanțele cetăți din provincia română Scytia. În urmă invaziei slavo-avare, structura administrativă a Mitropiliei s-a dezintegrat, scaunul de la Tomis fiind retrogradat la rangul de Arhiepiscopie Autocefala. După mai multe valuri de migratori care au destabilizat atât viața socială, cât și cea religioasă de la malul mării, și după o reactivare de scurtă durată a mitropoliei în secolul al X-lea, teritoriul va trăi 4 secole dub dominație otomană. Alți episcopi ai Tomisului, notificați
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
Fluierarul de lac ("Tringa stagnatilis") este o pasăre migratoare limicolă din familia scolopacidelor ("Scolopacidae"), ordinul caradriiformelor ("Charadriiformes") care cuibărește în pajiștile umede și mlaștinile cu apă dulce sau salmastre din Europa de Est (mai ales în Ucraina și Rusia), Asia Centrală și Siberia. Iernează în regiunile mediteraneene din sud-vestul Europei, pe coastele
Fluierar de lac () [Corola-website/Science/329598_a_330927]
-
de est a promotoriului (fâșie înaltă de pământ care înaintează în mare) "Doloșman", constituită din stâncării calcaroase, pe a cărei suprafață teritorială se află situl arheologic „Cetatea Orgame - Argamum”. Rezervația adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), drepneauă neagră ("Apus apus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris") sau ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"). În arealul rezervației este semnalată prezența unui mamifer : dihorul pătat
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, pajiști sărăturate, păpuriș, stufăriș) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: chiră de baltă ("Sterna hirundo"), prundaș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus", barză albă ("Ciconia ciconia"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), stârc purpuriu ("Ardea purpurea") și rață roșie
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
umedă (dune de nisip, lacuri cu apă dulce, stuf și păpuriș) aflată în partea sudică a ultimei meandre a Brațului Sfântul Gheorghe, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația adăpostește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
Mici și ) depresionară dintre lacurile Obretinul Mic și Gorgova, în lunca draptă a Brațului Sulina, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]