3,075 matches
-
la cununie, miresei i se punea un ban în pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă tânără care cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o țigară în cioc). Un naș, mai comunicativ închina "paharele dulci" și primea darurile (plicuri cu bani) pe rând, începând cu nunii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai comunicativ închina "paharele dulci" și primea darurile (plicuri cu bani) pe rând, începând cu nunii, socrii, rudele, prietenii și apoi restul nuntașilor. De obicei, la Costișa, în nuntă se strângea o sumă considerabilă de bani, care îi ajuta pe miri și apoi restul nuntașilor. La "deshobotatul" miresei, muzica interpreta un cântec trist, de jale. Nașii puneau pe cap miresei un batic, semn că a intrat în rândul nevestelor. În caz că mirele nu era atent, i se fura mireasa și trebuia s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
strângea o sumă considerabilă de bani, care îi ajuta pe miri și apoi restul nuntașilor. La "deshobotatul" miresei, muzica interpreta un cântec trist, de jale. Nașii puneau pe cap miresei un batic, semn că a intrat în rândul nevestelor. În caz că mirele nu era atent, i se fura mireasa și trebuia s-o caute. Celor ce-l ajutau s-o găsească le dădea "vamă" (rachiu sau vin). Prima duminică după nuntă, tinerii căsătoriți, împreună cu nașii și socrii mari, veneau la socrii mici
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nuntă, tinerii căsătoriți, împreună cu nașii și socrii mari, veneau la socrii mici (părinții miresei), de "cale primară". Sâmbăta dimineața, înaintea nunții avea loc cununia civilă de obicei de primar sau viceprimar. Mama miresei pregătea masa de la cununie (dulciuri, rachiu, suc). Mirii trebuiau să semneze în registru stării civile, primeau un certificat de căsătorie, fiind declarați oficial căsătoriți. Înmormântarea presupune faptul că orice om dorește să plece le cele veșnice pregătit. Trecerea spre eternitate constituie al treilea moment important din viața omului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de lut și se mânca cu linguri de lemn. De sufletul celui mort se dădeau și se dau și acum, direct din mână, câte două pahare de rachiu și două de vin. În caz că cei morți erau necăsătoriți erau înmormântați ca miri, moartea fiind cununia lor. Trei zile cât stă mortul în casă se face și se făcea priveghi, vorbindu-se despre fapte și întâmplări din viața lui. În zorii zilei și tot drumul până la mormânt era plâns (bocit de cineva apropiat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cojoacele, sumanele (de ținut). Când starostele venea în pețit, mama se așeza de obicei în camera cu zestre (ca să vadă pe viu, că fata este pregătită pentru măritat). După stabilirea nunții, când se ia zestrea și se duce la casa mirelui, se joacă și se cântă fiecare lucru din zestre. Druștele și nevestele tinere bat palmele în ritmul melodiilor și nu încetează până nu au "scuturat" fiecare "piesă" din lada de zestre. Pe de lături, bătrânele, cu mâna la gură, își
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dar și trenurile. E un adevărat spectacol! Odată, ritualul bilețelelor săvârșit, ne-am îndreptat către băieții de la ricșă. În japoneză, „ricșă” vine de la : „jinrikisha” (care însemnă vehicul cu putere umană)... Această „distracție” există în scop turistic, dar și pentru plimbarea mirilor ce vin la templu pentru a se ruga. Turiștii străini apelează cel mai mult la acest vehicul cu tracțiune umană, la fel și cuplurile proaspăt căsătorite, tinerii îndrăgostiți și oricine își permite, deoarece o cursă costă foarte scump. Băieții care
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
A fost o mare onoare de a participa la o nuntă tradițională, dar și o oportunitate de a asista, în direct, la tradiție. Am fost prezentă la desfășurarea nunții, ceea ce îmi înlesnește descrierea în amănunt, a Ceremonialului unei nunți japoneze. Mirii se cunoșteau din facultate, așa că n-a mai fost nevoie de o „pețitoare”(„nakodo”) care să le intermedieze întâlnirea. Când tinerii au hotărât să-și unească destinele, și-au anunțat familiile, iar acestea s-au reunit în cadrul unei ceremonii „yui-no
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
norocoasă, conform Calendarului Japonez. Anotimpurile preferate pentru nunți sunt toamna și primăvara. Cei doi au ales toamna... „Ceremonialul” a avut loc într-un Altar shinto. Mireasa purta un splendid kimono alb din mătase cu o glugă tivită cu roșu, iar mirele era îmbrăcat în kimono și hakama negre. Tot în negru erau îmbrăcați și participanții la ceremonial: cele două familii reunite, rudele și prietenii cei mai apropiați. Preotul shinto a săvârșit un ritual de purificare al mirilor și al participanților la
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
tivită cu roșu, iar mirele era îmbrăcat în kimono și hakama negre. Tot în negru erau îmbrăcați și participanții la ceremonial: cele două familii reunite, rudele și prietenii cei mai apropiați. Preotul shinto a săvârșit un ritual de purificare al mirilor și al participanților la eveniment. După purificare, preotul a bătut într-un disc suspendat în fața sanctuarului (a atenționat zeii asupra a ceea ce urma), apoi a început a se ruga la zeități, cerând binecuvântarea și protecția cuplului. Preotul era însoțit de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
un disc suspendat în fața sanctuarului (a atenționat zeii asupra a ceea ce urma), apoi a început a se ruga la zeități, cerând binecuvântarea și protecția cuplului. Preotul era însoțit de câteva „fecioare” de la altar (“Miko”), îmbrăcate în alb. După acest ritual, mirele a făcut jurământul de căsătorie apoi a urmat schimbul de inele. Următorul pas a fost Ceremonia „San-San-Kudo” care se traduce de „trei ori câte trei”= nouă”.Iată cum s-a desfășurat acest ritual: Există un set special de 3 cupe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cupa mare este așezată cu o treaptă mai jos și reprezintă Omenirea. Băutura care se toarnă în cupe, sake, este considerată o băutură sacră. „Fecioara” de la altar a procedat astfel: a turnat sake de 3 ori în cupa mică, iar mirele a sorbit conținutul din 3 înghițituri, apoi a transferat cupa miresei care a procedat întocmai ca și mirele; a urmat cupa mijlocie în care „fecioara” a turnat de 3 ori sake, iar mireasa a sorbit băutura din 3 înghițituri și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
3 înghițituri, apoi a transferat cupa miresei care a procedat întocmai ca și mirele; a urmat cupa mijlocie în care „fecioara” a turnat de 3 ori sake, iar mireasa a sorbit băutura din 3 înghițituri și iar a transferat cupa mirelui care a procedat la fel; la cupa mare, procedurile au fost asemănătoare dar, de data aceasta, s-a început turnatul sake-ului tot de la mire ca și prima dată. Operațiunea s-a repetat „de 3 ori câte 3” (la fiecare
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ori sake, iar mireasa a sorbit băutura din 3 înghițituri și iar a transferat cupa mirelui care a procedat la fel; la cupa mare, procedurile au fost asemănătoare dar, de data aceasta, s-a început turnatul sake-ului tot de la mire ca și prima dată. Operațiunea s-a repetat „de 3 ori câte 3” (la fiecare în parte) = 9 ori. La japonezi, numărul „9” este considerat a fi un norocos. La sfârșit, mirele și mireasa au mers în sanctuar (sinonim cu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
s-a început turnatul sake-ului tot de la mire ca și prima dată. Operațiunea s-a repetat „de 3 ori câte 3” (la fiecare în parte) = 9 ori. La japonezi, numărul „9” este considerat a fi un norocos. La sfârșit, mirele și mireasa au mers în sanctuar (sinonim cu altarul din bisericile noastre) unde au mulțumit zeilor, apoi au depus ramuri de „sakaki”un copac sacru. La sfârșit, „fecioarele” au turnat sake și în cupele participanților, timp în care familiile celor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în colțuri separate. Nunta a fost acompaniată de muzică tradițională cântată la „koto” și la „shamisen”. Ceremonia s-a încheiat cu urările celor apropiați. La un Ceremonial shinto participă membrii ambelor familii, „pețitoarea”, rudele și prietenii apropiați. După încheierea ceremoniei, mirele și mireasa și au făcut fotografii pe treptele altarului. Pentru recepție, mireasa a schimbat kimono-ul alb cu un minunat kimono înflorat. „Casă de piatră, Mamy-chan!” Familia mixtă Relația dintre un bărbat japonez și o femeie din Europa poate părea exotică
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Venit pentru prima oară în India ar fi - cred - o mare eroare de orientare dacă nu ai încerca să te afunzi, să te înfrupți din acest parfumat și zemos fruct ce ți se oferă ție, turistule speriat, ca o virgină mirelui multvisat! În primele zile petrecute la Belapur, mi-am dedicat timpul, în exclusivitate, programului de purificări - era musai, era strict necesar! - acesta era, de altfel, unul din principalele motive ale sosirii mele acolo și-apoi... doar așa puteam îmbrăca curta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fi plecată decât o săptămână. M-am gândit la săptămâna care tocmai trecuse. - E o eternitate. - „Vara va fi întotdeauna a noastră“, zise ea visătoare, o replică faimoasă dintr-un film în care jucase - iubita misterioasă care îl părăsește pe mire la altar. - Nu pleca, am zis iarăși. Se juca cu un șervețel. Plângea. - Ce-i cu tine? Vroiam să știu. Am simțit cum mi se pleoștesc colțurile gurii. - E prima oară când mă rogi asta. Va fi ultima cină pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
logodit cu Tusi și apoi ne-am căsătorit după cum o arată și unele clișee fotografice prinse tot în Cișmigiu de actrița în vogă pe vremea aceea, Flavia Buref, pe atunci soția regizorului Mircea Drăgan. În grupul pozat de Flavia, în spatele mirilor și al părinților lor, se pot distinge colegi de filo ai lui Tusi, fratele meu Alexandru (Săndelă, vechiul meu prieten Panciu Constantin, student la medicină, și perechea Mugur - Florin și Iulia. Sigur, tatăl meu, vizibil supărat în clișeul fotografic, avusese
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
toate grădinile unde plivesc fetele. De m-ar chema Garofin m-ar pune fetele-n sin; dar așa, mă cheamă Vasile, nu mă bagă-n samă nime. Uiu-iu pe dealul gol, că mireasa n-are țol, dar i-a face mirele, când a tunde cânele. Nu-i păcat de Dumnezeu, Noroc bun la omu rău! Nu-i păcat de Domnu sfânt, Noroc bun la omu hâd. Frunză verde alunică cât îi fata mititică, bate-o maică și-i dă frică, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a traseului ascendent. „Riturile matrimoniale au și ele un model divin și căsătoria umană reproduce o hierogamie, cu deosebire uniunea Cerului cu Pământul”. Cosmicitatea viziunii justifică așezarea acestui ultim tipar simbolic în încheierea lucrării. Nunta constituie metafora creației înseși, iar mirii - tinerii novici de altă dată - sunt încărcați acum cu energia numenală a cuplului primordial. Mărci ale inițierii masculine Dominanta solară Procesul inițiatic provoacă o coborâre pe axa istoriei până în momentul creației, reiterat acum de flăcăul însuși: „introdus în interiorul sacrului, misterul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un corespondent permanent în metalul nobil, considerat „lumină minerală” și „definit ca un produs al focului solar, regal, ba chiar divin” ce simbolizează cunoașterea. Conăcăria, ca rit integrat ceremonialului nupțial, înfățișează punctul final al procesului inițiatic, când flăcăul învingător devine mire în ipostaza cea mai înaltă: cea de împărat. Alaiul lui care merge la casa miresei dezvăluie originea și protecția solară sub care stă acțiunea eroică: „Mari oaste-o adunat:/ Două sute de grăniceri,/ O sută de feciori de boieri/ Din cei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]