6,536 matches
-
care cineva „tras-o”. Avicola Găești a născut prima bulină roșie. Restul sunt puii ei. Născuți vii, spre a ciuguli istoria unei tranziții care seamănă leit cu moartea clinică. Noi să fim sănătoși: „Gioconda se mărită/ E nuntă-n cartier/Mireasa-i fericită/ C-o floare prinsă-n păr/Dar cine e alesul, rămâne un mister...” Nu există atâta Românie câtă scenarită clocotește în călimara părintelui fondator al tabloidizării presei postdecembriste, iar istoria este o Giocondă care nu duce niciodată lipsă
O noapte cât o eternitate () [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
la marea epidemie de gripă spaniolă, au murit părinții bunicii mele paterne și sora cea mare! 5 orfani. Au trecut în casa rudei celei mai apropiate, prefectul de Silistra. Când bunica s-a căsătorit, soacra sa a decis ca, odată cu mireasa să aducă la ei în casă toți orfanii (să nu mai treacă încă o dată prin trauma despărțirii). Și de la dânsa au plecat cu toții să își facă rost în viață. Între timp, soția prefectului de Silistra a murit la naștere și
Ca medic am văzut consecințele nevaccinării la copii () [Corola-blog/BlogPost/338912_a_340241]
-
a mărturisit despre lucrurile ei că sunt rele. Hristos, fiul mereu pribeag al unei Maici care-l plânge, îl așteaptă și-l caută; căreia i se spune că fiul ei nu a murit ci este viu, s-a însurat cu mireasa sa, Biserica (definită nu ca instituție ci ca adunare a creștinilor) - fiică de crai pe-o gură de Rai. În plan socio-politic, teoria resemnării se destramă. Ciobănașul spune așa: ”și de-a fi să mor”, adică doar în cazul în
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
orice caz trăiri. Iată câteva eșantioane, drept exemplu: ”E cald tare, dar e cald curat”; „trenul acesta-i mai frumos decât acela de unu și zece, dinspre Bârlad!”; „Nunta are două capete. La capătul celălalt al nunții, mirele îi dă miresei o lacrimă pentru drum”... Așteptând să-l nască și pe Ion... „Mama se pregătește de culcare, își face semnul crucii, citește din „Crimă și pedeapsă”... și cade în somn”, căci a învățat să se odihnească foarte repede. Și „îmi sfârâie
Ion Zimbru şi-a făcut timp… / Prozoversuri care dor frumos () [Corola-blog/BlogPost/339978_a_341307]
-
subțiază - coborând-o în infinită tristețe - coloana ființei duse a cetății venete, vestită sibilin din înecuri unde pădurile nu-și mai trimit simboluri. Începutul prin cuvinte se încheie prin parfumuri, care cântă dintr-o parte, paradisiacă, răspunde în reducția bizantino-venetă: “Miresei dulci i-ar da suflarea vieții”; nu-s și n-au fost parcă acei “vivantes pilliers”, nici omul, ci Okeanos, și nici templul, surpat acum, ci preotul, care a fost templul, sau numele templului supraviețuind să anunțe reîntoarcerea morții sau
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
bărbatului“noroc”, un concept suculent ca semnificație, însemnând fericirea hărăzită pământenilor, căci în existența lor trecătoare “Norocul vă petrece” cum se preciza concluziv în Luceafărul. Nu putea lipsi din spectrul domeniilor explorate de Eminescu nici basmul folclorului românesc, în care mireasa este simbolul frumuseții feminine:”O, vis ferice de iubire,/ Mireasă blândă din povești,/ Nu mai zâmbi! A ta zâmbire/ Mi-arată cât de dulce ești,” Idealul eminescian de frumusețe feminină este Ileana Cosânzeana hărăzită a fi mireasa lui Făt Frumos
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
pământenilor, căci în existența lor trecătoare “Norocul vă petrece” cum se preciza concluziv în Luceafărul. Nu putea lipsi din spectrul domeniilor explorate de Eminescu nici basmul folclorului românesc, în care mireasa este simbolul frumuseții feminine:”O, vis ferice de iubire,/ Mireasă blândă din povești,/ Nu mai zâmbi! A ta zâmbire/ Mi-arată cât de dulce ești,” Idealul eminescian de frumusețe feminină este Ileana Cosânzeana hărăzită a fi mireasa lui Făt Frumos, erou pe care poetul îl invocă în balade ca Făt
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
românesc, în care mireasa este simbolul frumuseții feminine:”O, vis ferice de iubire,/ Mireasă blândă din povești,/ Nu mai zâmbi! A ta zâmbire/ Mi-arată cât de dulce ești,” Idealul eminescian de frumusețe feminină este Ileana Cosânzeana hărăzită a fi mireasa lui Făt Frumos, erou pe care poetul îl invocă în balade ca Făt Frumos din tei. Metaforic, fata adorată este “Mireasa sufletului meu!”, ea învăluindu-l cu farmecul seducător, ”Cu-a gurii tale calde șoapte, /Cu-mbrățișări de brațe reci
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
ta zâmbire/ Mi-arată cât de dulce ești,” Idealul eminescian de frumusețe feminină este Ileana Cosânzeana hărăzită a fi mireasa lui Făt Frumos, erou pe care poetul îl invocă în balade ca Făt Frumos din tei. Metaforic, fata adorată este “Mireasa sufletului meu!”, ea învăluindu-l cu farmecul seducător, ”Cu-a gurii tale calde șoapte, /Cu-mbrățișări de brațe reci.” Antiteza între cele două epitete “calde/reci” produce un efect emoțional puternic. Portretizarea culminează cu invocarea sacralizantă a Fecioarei:” Și-o să
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
Liviu Ciulei, iar traducerea din engleză a textului tragediei shakespeariene o făcuse Florian Nicolau. Pe Desdemona o interpreta actrița Emilia Hodiș Croitoru. Surpriza mea aniversară de astăzi este cadoul cu cele 10 afișe: Hangița, cu premiera din 24 nov. 1953, Mireasa desculță din stagiunea 1951-52 la care Radu avea ca asistent pe Ion Hândoreanu, (1m/.75m), Cetatea de foc, 1951-52, ca a 4-a premieră, Lupii, cu spectacolul din 29 ianuarie 1953, asistent de regie același Ion Hândoreanu, Citadela sfărâmată, Suflete
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și s-au cununat mirele Dumitru sin MARIN MOROMETE, locuitor în satul Bucovul (vecin cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin Pistol.” Numele de Moromete era deci răspândit pe aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
extaz de Dan Ionescu este scris într-o manieră aparte, abundă figuri de stil subtile care ne introduc și ne creează imaginea lumii în care trăiește eroul : „părul blond în stare mobilă, ca în fugă pe miriști vara, al unei mirese”, „fire de timp”, „pictură în tonuri de toamnă de pe suprafața memoriei se dilua în sentimente precum acuarela de pe icoane incomplete”, „celule își atingeau prematur limita și crăpau în mine, eliberând în sânge inutilitatea sfârșitului ca pe o substanță neclară”, „mă
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
străzii, mișcarea lor nu e sacadată, făcută din pași mari și decisivi. Dimpotrivă, ele par să plutească, legănându-se ușor. Am avut șansa să vedem și o nuntă tradiționala. Mirii erau intr-o caleașcă, o trișcă trasă de un om. Mireasa era imaginea frumuseții desăvârșite, avea o față albă impecabilă, cu un ruj roșu aprins, un chimonou alb, o pieptanatură sofisticată, apretată, cu fundițe galbene în păr. Părea ireală. Fuji-san Proverb japonez: „De la un pom strâmb nu poți avea decât o
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
habitat: „o, câtă speranță în dâra de aer pe care o urmează!”. Speranță are și animalul și pădurea care se simte ușor dezintegrată. O șansă i-o poate crea Nora, prin solidaritate. Personajul feminin are un dor de a deveni mireasă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Mircea Nedelciu: Nora sau Balada zânei de la Bâlea-Lac. Antiteza dintre libertate și captivitate, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339525_a_340854]
-
de o frumusețe copleșitoare: “Ți-aduc în dar boabe de rouă, / Cățuia zorilor de zi, / În templul vechi, suflarea nouă / În giuvaer de păpădii - // Ți-aduc în dar tăpșanuri ude, / Cu gălbenele-n verzi icoane - / În dans de stele paparude / Mirese de livezi, Sioane -// Ți-aduc în dar măslini de roade, / Umbrar de râuri în pustie, / Și mirodenii de noroade / Să ți se-nchine, Sihăstrie - // Ți-aduc în dar aroma pâinii, / Mireasma lutului de preț, / Litania gândului și-a mâinii / Să
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Fiindcă luna nu pasă fără-n vise să-mi țeasă Pe frumoasă mea Annabel Lee, Și nici stele se-aprind fără ochii sclipind Ai frumoasei Annabel Lee. Astfel oricît de lungă noaptea stau lîngă Draga mea - draga mea - viața-mi, mireasa, în sepulcrul de lîngă al marilor grind, în mormîntul la marea vuind.
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
și expediez în câteva citate. Citindu-le, mi-au fost mai aproape de suflet decât sfârșitul lui Jean Valjean, din Mizerabilii lui Victor Hugo. Tata nu a fost un Iisus, dar s-a dus cu capul sus, pe crucea personală. În Mireasă pentru Iisus, este rândul mătușii Melaniei să trăiască prin cuvintele autoarei, și să moară. Se numea Maria, acasă, și Marta, la Mănăstirea de la Blaj, de unde, după trecerea Bisericii Greco-catolice la cea Ortodoxă,a fost expediată în civilie fără să i
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
deloc ușor. Curios din fire, am întrebat care e reputația lor ca țară, cu toate problemele descrise mai sus. - Suntem vestiți pentru corupția la toate nivelurile, pentru politicienii noștri care se bat cu pumnii și picioarele în Parlament și pentru miresele de export! Avem femei frumoase. Sunt primele care iau drumul țărilor occidentale sau ajung în America. Sunt femei care vor să-și întemeieze o familie și sunt crescute cu valori creștine, iar asta le ajută mult! Asemenea cuvinte nu le
Am fost într-o țară europeană mai coruptă chiar decât România () [Corola-blog/BlogPost/339109_a_340438]
-
Evdokia Olelkovici de Kiev[1]. Căsătoria domnului Moldovei Ștefan cu Evdokia de Kiev a avut loc la Suceava, la 5 iulie 1463, în fața înaltelor fețe bisericești ale Moldovei și ale curții domnești. Ștefan avea atunci cam 25 de ani, iar mireasa era o tânără blondă, se pare foarte frumoasă, aproape o copilă. Evdokia[2]era rusoaică sau lituaniancă rusificată. După nume era ortodoxă. Bunicul său Vladimir[3], mare cneaz de Kiev, era descendentul marilor duci ai Lituaniei, din care s-a
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
ajunsese consensual și translativ de proprietate. Norme cutumiare românești privind obligațiile. Obligațiile reciproce se nășteau, între membrii obștii, cu ocazia unor evenimente importante, cum ar fi: nunta, botezul etc., când se schimbau daruri și contra-daruri. Chiar zestrea care se dădea miresei, cu ocazia nunții, se pare că a avut, la început, rolul de dar care îi obliga pe socrii mari la un contra-dar. De asemenea, în obștile sătești, era obișnuită și întrajutorarea, atunci când se strângea recolta, când un membru al obștii
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
pe-un rug încins? dar, mai ales, stejarul răzvrătit pe-un rug încins? o! cred că-l voi iubi etern pe cel dintậi învins o! cred că-lvoi iubi etern pe cel dintậi învins și primul pas, prin roua dimineții, al miresei - și primul pas, prin roua dimineții, al miresei - cật pot iubi o candela vibrậnd lậng-o icoana, cật pot iubi o candela vibrậnd lậng-o icoana, dar, mai ales, un spin atật de crud înfipt în talpă? dar, mai ales, un spin
ELOGIU NISIPULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340772_a_342101]
-
răzvrătit pe-un rug încins? o! cred că-l voi iubi etern pe cel dintậi învins o! cred că-lvoi iubi etern pe cel dintậi învins și primul pas, prin roua dimineții, al miresei - și primul pas, prin roua dimineții, al miresei - cật pot iubi o candela vibrậnd lậng-o icoana, cật pot iubi o candela vibrậnd lậng-o icoana, dar, mai ales, un spin atật de crud înfipt în talpă? dar, mai ales, un spin atật de crud înfipt în talpă? o! sper
ELOGIU NISIPULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340772_a_342101]
-
vilei Negulici, ridicată pe urmele unor ruini de palaturi domnești. Iată o descriere superbă a muzeului făcută de pana profesorului Gicu Boșcănici : Prima încăpere cucerește interesul vizitatorilor cu frumoasele costume populare specifice zonei, din care nu lipsesc costumul alb de mireasă, dar și cel pe fond albastru care de atâtea ori a încântat privirile celor ce ascultau corul din Domnești. Tradiționala ladă de zestre, multicolor înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
pasăre măiastră! Pământul este plin de viață, Ce-i viu din el, încă, purcede; O noapte naște-o dimineață, Iar fiul, tatei îi succede. Râzi acum, te știi frumoasă, Dar timpul curge, nu stă-n loc; Azi la nuntă ești mireasă, Dar, mâine ... îți urez noroc! Referință Bibliografică: Pământul este plin de iarbă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 586, Anul II, 08 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PĂMÂNTUL ESTE PLIN DE IARBĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340854_a_342183]