5,723 matches
-
de iluminare. Interpretarea lor, cu un puternic impact emoțional-afectiv asupra bolnavilor, le construiește convingerea că acestea sunt niște „semne divine”. Mulți dintre ei vor dezvolta atitudini, conduite și convingeri mistice, care se pot organiza în final într-o structură delirantă mistică. Crizele paroxistice de derealizare, sunt interpretate ca momente în care sunt „transportați într-o altă realitate”. Ei sunt vizionari, sau persoane alese pentru misiuni salvatoare. Epilepsia și stările secunde isterice pot schimba complet modul de existență al unei persoane. Ei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei persoane. Ei vor trăi și exprima imaginea beatitudinii dată de aceste experiențe extatice. Prin aceasta ei pot crea adepți dintre persoanele sugestibile și cu o constituție emoțională impresionabilă. Acești indivizi adoptă atitudini, vestimentație și un limbaj în conformitate cu experiența lor mistică, identificându-se cu aceasta. 6) Existența dubitativă Acest mod de viață este caracteristic persoanelor hiperexacte, care sunt frământate și dominate de îndoială, de frica de a nu greși, de a nu strica, de a nu rata, de a nu deranja
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nebunia impusă, nebunia simultană și nebunia comunicată. Se insistă în mod deosebit asupra procesului de contagiune psihică în geneza psihozelor colective (Régis, Vigouroux și Juquelier, Schoenfeldt, Halberstadt, Régent). Un interes particular îl prezintă, în cadrul acestui grup de tulburări psihice, psihozele mistice studiate de numeroși specialiști (Ball, Ville, Babcock, Taguet, Woods). Marie și Bagenoff fac o trecere în revistă a „psihozelor mistice” cunoscute în istoria Europei începând cu secolul al XV-lea și pe care le consideră adevărate epidemii psihotice. Ele au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
colective (Régis, Vigouroux și Juquelier, Schoenfeldt, Halberstadt, Régent). Un interes particular îl prezintă, în cadrul acestui grup de tulburări psihice, psihozele mistice studiate de numeroși specialiști (Ball, Ville, Babcock, Taguet, Woods). Marie și Bagenoff fac o trecere în revistă a „psihozelor mistice” cunoscute în istoria Europei începând cu secolul al XV-lea și pe care le consideră adevărate epidemii psihotice. Ele au caracterul menționat mai sus, al demonopatiilor, al epidemiilor convulsionare, stări de posesiune colectivă sau de profetism, histerodemonopatii etc. Un rol
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește însă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puțin adevărat că gândirea postmodernistă s-a exprimat adesea în manieră „nondirectivistă” și mulți au confundat-o cu neorousseauismul și nondirectivismul de la începutul secolului XX. Dar gândirea lui Habermans, Foucault și Derrida nu au nimic de-a face cu pledoaria mistică și naivă a lui Hellen Kay în favoarea „sfântului Copil”; iar sugestiile de proiectare curriculară postmodernă ale unor cercetători precum David Solomon nu conțin nimic similar principiilor nondirectiviste promovate de A.S. Neill la școala lui de „copii fericiți” de la Summerhill. Plezirismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de curriculum cutumiar și curriculum out-of-school. Viața sedentară în ginte matriarhale a favorizat crearea unui pantheon feminin dominat de o mater genitrix, reprezentată prin statuete (Venus Steatopyga) care sugerează fecunditatea, matriarhatul și productivitatea agricolă. Întreaga practică agricolă a fost asimilată mistic cu procesul de procreație și creație a vieții ale cărei taine erau deținute exclusiv de o mater întemeietoare a ginții (gens) și care domina comunitatea prin femei. În aceste condiții, s-au constituit numeroase rituri legate de procreație, căsătorie, creșterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cenzură. Participanții se considerau păstrători ai învățăturii primite de la Demetra. Învățătura era însă ereditară și, prin urmare, risipirea ei prin dezvăluire era strict interzisă. „Experimentele de învățare” și „conținutul” curriculumului ezoteric eleusin erau mult mai complicate. Rigoarea și coerența lor mistică era însă totală. Supunerea la regulile stricte ale confreriei era asigurată prin chiar angajamentul solemn al inițiaților. Aceștia deveneau imediat preoți ai Demetrei, căpătând accesul la viață fericită post-mortem în împărăția lui Hades. Ceremoniile și ritualurile se constituiau în pregătire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
certă preocuparea acestuia pentru athanasie și metempsihoză, pe care fie i-a transmis-o lui Pitagora, fie și-a însușit-o de la el. Este mai probabil că sirianul Pherekides, venit din Ciclade, l-a convertit pe Pitagora la acest ideal mistic și educațional pe care mai apoi el l-a impus discipolilor crotonieni. După Diogene Laerțiu, Pherekides ar fi fost primul înțelept care a scris despre legătura inextricabilă dintre Natură și Zei34. Se pare că era vorba de o teogonie sui-generis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înțelept care a scris despre legătura inextricabilă dintre Natură și Zei34. Se pare că era vorba de o teogonie sui-generis care începea cu afirmația „La început Zeus și Timpul și Pământul erau una”35, ceea ce ar fi putut constitui fundamentul mistic al teoriei pitagoreice. Dar se pare că Pitagora a abandonat de tânăr Asia Mică pentru a studia cu milesianul Thales și, poate îndemnat de acesta, a întreprins călătorii de studii în Fenicia și Egipt. După Diogene Laerțiu, el ajunsese, la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un doctrinar revoluționar, de talia lui Moise și Buddha. Pitagorismul n-a rezistat, ca religie paideutică, decât vreo câteva secole și nu s-a răspândit precum creștinismul. Dar întemeietorul și doctrina sa dispuneau de virtuțile necesare unei elevații științifice și mistice poate chiar superioare celor menționate. Pitagora a fost, într-adevăr, asemănat cu Iisus de către biografii târzii. Era un bărbat cuceritor și misterios care uimea laicii prin hlamida albă de lână, vegetarianismul sever, enciclopedism și maiestatea pe care o impunea celor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
experiențele culminante” (peak experiences). Reținem aici că Maslow însuși susține că teoria sa a fost derivată din faptele psihologice pe care Socrate și Platon le denumeau generic „cunoașterea ființei”. Așa-numitele peak experiences sunt, după Maslow, „drumuri diferite către experiențe mistice care relevă esența ființei”, către „cunoașterea ființei”, către perceperea acelor Platonic essences (op. cit., p. 143). 11. Întâlnirea dintre Eukleides și Socrate nu este verosimilă. Dacă ea a avut loc la sfârșitul așa-zisului „război al Corintului” (369 î.Hr.), Socrate (născut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu pe ruinele ei mărețe? Ce legături de continuitate putem regăsi între enkyklios paideia și diferitele regula monastice? Avem de-a face cu o ambiguitate curriculară care a pendulat, de-a lungul veacurilor, când în favoarea elementului pedagogic, când în favoarea elementului mistic. Ce se întâmpla cu adevărat în mănăstiri din punct de vedere educațional? Este pe de-a întregul adevărat că rosturile acelor Regulae erau educative și că Imitatio Christi se află în continuitate cu Paideia elină? După Pierre Riché, în secolul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
găzduiau mulți asemenea asceți creștini; în Capraria, Gorgona, Palmaria, Galinaria și Hyare își mortificau trupurile prin asceză severă, recitând psalmi, meditând la textele sacre numeroși creștini care aspirau la soteriologie prin imitatio Christi. Era o experiență totală, o peak experience mistică, profundă. La Lérins se crease deja o ceată, o „sectă” de cenobiți 10. Dar nu-i includea pe toți creștinii insulei. Cei care se simțeau suficient de puternici pentru viața anahoretică își făceau chilii izolate în afara mănăstirii. Era un model
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mormânt fusese găsit „un altar rotund acoperit în bronz” pe care stătea scris, cu litere săpate: A.C.R.C. Hoc universi compendium vivus mihi sepulchrum feci6. A existat cu adevărat un Christian Rosenkreutz? Desigur, nu! Era doar numele unei mișcări, personificarea mistică a unei doctrine. În germană, „Christian Rosenkreutz” înseamnă „Creștina Cruce cu Trandafiri”. Celălalt document ne dovedește că avem de-a face nu cu o mistică revelatio, ci cu un program îndrăzneț și doar aparent lipsit de pragmatism. Confessio nu este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Stoian (român stabilit în Elveția) făcea propagandă unei metode de relaxare cu acest nume. Ministerul Educației și Învățământului însărcinează membrii fostului Institut de Psihologie să o studieze (în 1981). Aici se elaborează un referat negativ, din cauza unui ritual cu caracter mistic ce însoțește tentativa de relaxare. Dar, deodată, revista Pentru patrie (editată de Ministerul de Interne) insinuează că prin aplicarea acestei metode se realizează o propagandă subversivă. Urmează o anchetă, un scandal întreg, referatul institutului nu se mai găsește, institutul e
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de studenți și de muncitori, fără însă ca ele să dobândească amploare. Au fost arestați mulți tineri foști legionari sau care au colaborat cu armata germană. Apoi s-au înmulțit criteriile de condamnare: ascultarea postului Europa Liberă, manifestări de ordin mistic, aservirea față de Occident (cosmopolitism), ascunderea originii sociale (de chiabur); se condamnau moravurile ușoare și chiar ținuta vestimentară excentrică (împotriva „malagambismului”). Abaterile erau discutate în adunări interminabile, în care se făceau critici exagerate și răuvoitoare, încheiate cu exmatriculări sau alte sancțiuni
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am înregimentat, fără a produce altceva, cu unele excepții, decât bancuri și mecanisme de apărare. Toată suflarea românească a fost curprinsă la un moment dat - în anii ’80 - de o febră, fără temperatură, corpul social luând forma unui stup, solidar, mistic și organic atașat partidului, antrenat în psihoza triumfalismului naționalist. Valul a pornit de sus în jos, ajungând la vârste fragede, prin inventarea - probabil, ideea unui culturnic creativ - a celei mai ridicole categorii de actori sociali: șoimii patriei. Exista o producție
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ele n-au adus nimic în favoarea reclamanților. Sentința primei instanțe: „Faptele reținute sunt dovedite inclusiv cu recunoașterea contestatorilor (de care nimeni dintre cei prezenți nu au auzit). Participarea la experimentul MT s-a produs în pofida propriilor opinii profesionale privind caracterul mistic, antiștiințific, mercantil al așa-zisului procedeu de relaxare, participarea personală dincolo de cadrul oficial, cum s-a pretins la ședințele de inițiere, întreprinse, neinformarea unității cu privire la aceste din urmă manifestări la care au participat”. Totul era dirijat de sus, căci instanțele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tipografii. S-a elaborat o informare - document de uz intern care s-a prelucrat în toate instituțiile de stat, cu incriminarea cercetătorilor pentru spionaj, trădare de țară, aderare la o sectă periculoasă, menționându-se detalii fanteziste asupra unor pretinse practici mistice; nu era vorba numai despre exagerări, ci și despre pure invenții, urmărind denigrarea, blamarea, batjocorirea oamenilor de știință în fața întregii țări. Într-o asemenea situație, mai mulți cercetători au avut cutezanța de a se adresa justiției: mare a fost deznădejdea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am constatat abia când am vrut să o prezentăm completului de judecată în timpul procesului pe care vreo 12 psihologi l-au intentat Ministerului Educației pentru desfacerea contractelor de muncă. Motivul desfacerii contractelor de muncă era clar: aderarea la o sectă mistică. Dar în Codul muncii acest motiv nu figura. După conferințe a urmat faimosul ritual de inițiere în sectă despre care s-a vorbit. Un ceremonial banal, dar exotic pentru cultura noastră, devenea moment inițiatic în acuzele ce au urmat. Flori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
majusculă), axis mundi, simbol al divinului, loc în care transcendentul coboară. P. nu apelează niciodată direct la retorica religioasă, dar spațiul cântat este sacralizat, totul pare străluminat de semnele grației, așa cum simțea Sfântul Augustin. Nu e vorba de o lirică mistică în înțelesul comun, ci de o poetică mistică. Cealaltă carte, Aurea saecula, conține în titlu o superbă ironie cu țintă politică, dar are, ca miză de profunzime, un conținut existențial cu totul străin de istoricitate. Se produce acum o „întoarcere
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
printre zdrențe, RL, 1995, 4; Nicolae Prelipceanu, Valeriu Mircea Popa. Poezia în 200 de exemplare, RMB, 1995, 1603; Constantin Abăluță, Analiza critică a unui poet, CNP, 1997, 2-3; Nora Iuga, Poezia metalică, LCF, 1997, 19; Aurelian Titu Dumitrescu, Un suprarealist mistic, VR, 1998, 4-5; Gheorghe Grigurcu, Sociabilitate și solitudine, RL, 2000, 25; Aura Christi, Războinicul și jobenul galben, CNT, 2000, 44; Constantin Abăluță, Moartea și înălțarea la cer a hamsterului, „Ziarul de duminică”, 2002, 7; Octavian Soviany, Viața ca un miracol
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Lecturile, trimiterile livrești sunt puse mereu, din plin, la contribuție. În descrierea ambianței sau a personajelor (visătorul conte, însetat de absolut, baronul de Brinville, juisor cinic și amoral, nefericita actriță Aurélie, un „înger căzut”, încercată, ca și contele, de ardoare mistică pentru sublimități), scriitorul se folosește de foarte multe referințe, îndeosebi din domeniul picturii și al sculpturii. De altfel, în „Trompeta Carpaților” (1865), publică un studiu despre Theodor Aman, P. fiind unul dintre premergătorii criticii plastice românești. El s-a încumetat
PREDESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
l-am văzut pe Oedip, tulburătoru-i chip”; „Să-nceapă ploaia / E inutilă arca / Eu voi rămâne singurul aici”; „Rămân pe veci păstorul umbrei mele / îmbogățit de frunzele din jur / căzând atât cât drumul către stele / îmbracă forma cântecului pur”. Discursul mistic, sensibil acoperă o revenire la matcă și o coborâre în lume, cu chinurile și plăcerile ei: „Cam ce să mă mai doară ca să pot / rosti apocaliptic - ca profeții / că voi rămâne-același sacerdot / slujind mereu prin grajdurile vieții”. P. se dovedește
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]