4,920 matches
-
respectiv 8,05, (media pe întreaga Cameră este de 4,51). Pentru legislatura 2008-2012, PDL este formațiunea cu cele mai multe inițiative legislative: 22,9. PSD are un număr ridicat de întrebări și interpelări: 20,88, iar PNL un număr ridicat de moțiuni: 9,4 (media pe întreaga Cameră este de 2,88). Tabelul 6: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Propuneri Legislative Întrebări
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
22,9. PSD are un număr ridicat de întrebări și interpelări: 20,88, iar PNL un număr ridicat de moțiuni: 9,4 (media pe întreaga Cameră este de 2,88). Tabelul 6: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Independenți 34,53 81 1,69 17,16 10,83 3,5
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
media pe întreaga Cameră este de 2,88). Tabelul 6: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Independenți 34,53 81 1,69 17,16 10,83 3,5 Minorități 17,16 5,11 0,27 16,27 5,83 1,11 PC 34,69 39,78 2,36 PD 21
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2,88). Tabelul 6: Mediile activității parlamentare (propuneri legislative, întrebări și interpelări, moțiuni) a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 Activitate / Legislatură Grup parlamentar 2004-2008 2008-2012 Propuneri Legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Propuneri legislative Întrebări și interpelări Moțiuni Independenți 34,53 81 1,69 17,16 10,83 3,5 Minorități 17,16 5,11 0,27 16,27 5,83 1,11 PC 34,69 39,78 2,36 PD 21,21 28,26 6,21 PDL
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
www.cdep.ro. Notă: cifrele reprezintă medii pornind de la numărul de inițiative ale unui grup parlamentar și numărul de membri. Pentru legislatura 2004 mediile generale pentru toată Camera Deputaților sunt următoarele: propuneri legislative: 24,4, întrebări și interpelări: 29,39, moțiuni: 4,51. Pentru legislatura 2008 mediile generale până în septembrie 2010 sunt următoarele: propuneri legislative: 18,82, întrebări și interpelări:16,32, moțiuni: 2,88. Numărul mare de moțiuni care caracterizează grupul parlamentar al PDL în legislatura care începe în 2004
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2004 mediile generale pentru toată Camera Deputaților sunt următoarele: propuneri legislative: 24,4, întrebări și interpelări: 29,39, moțiuni: 4,51. Pentru legislatura 2008 mediile generale până în septembrie 2010 sunt următoarele: propuneri legislative: 18,82, întrebări și interpelări:16,32, moțiuni: 2,88. Numărul mare de moțiuni care caracterizează grupul parlamentar al PDL în legislatura care începe în 2004, se explică, cel mai probabil, prin perioada în care partidul s-a aflat în opoziție. Scăderea drastică a acestora în perioada de după
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Deputaților sunt următoarele: propuneri legislative: 24,4, întrebări și interpelări: 29,39, moțiuni: 4,51. Pentru legislatura 2008 mediile generale până în septembrie 2010 sunt următoarele: propuneri legislative: 18,82, întrebări și interpelări:16,32, moțiuni: 2,88. Numărul mare de moțiuni care caracterizează grupul parlamentar al PDL în legislatura care începe în 2004, se explică, cel mai probabil, prin perioada în care partidul s-a aflat în opoziție. Scăderea drastică a acestora în perioada de după 2008 pare și ea a sugera
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2004, se explică, cel mai probabil, prin perioada în care partidul s-a aflat în opoziție. Scăderea drastică a acestora în perioada de după 2008 pare și ea a sugera că, în general, opoziția este cea care ridică nivelul mediu al moțiunilor. Și cazul PSD din legislatura 2004-2008 este sugestiv în acest sens, cum la fel de sugestiv, pare a fi cazul PNL în legislatura 2008-2012. Dar, așa cum afirmam și mai sus, grupurile parlamentare par a avea profiluri destul de distincte. UDMR de exemplu se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parlamentare și în Senat. Desigur, există și excepții. În lipsa unei perspective calitative ne mărginim doar să le afirmăm, lăsând loc viitoarelor studii pentru concluziile lor. O altă constatare este aceea că grupurile parlamentare din opoziție sunt mai active la capitolul moțiuni și întrebări și interpelări decât cele aflate la putere. Nu putem însă afirma că există un comportament unitar în acest sens. Fiecare grup parlamentar se caracteizează printr-o dinamică a sa care, de cele mai multe ori, nu este similară cu dinamica
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
respectiv, cel al Senatului, ne-a preocupat pentru a înțelege dacă există diferențe între grupurile parlamentare în ceea ce privește activitatea parlamentară. Cu accente preponderent descriptive, axându-ne pe indicatori cantitativi (numărul de inițiative legislative, întrebări și interpelări, declarații politice, luări de cuvânt, moțiuni), prezentul capitol s-a centrat pe "radiografierea" structurii parlamentare, tratând în mod distinct grupurile parlamentare constituite la nivelul Camerei Deputaților și Senatului. Unele grupuri parlamentare sunt mai active decât altele. PSD s-a remarcat prin hiperactivitate la capitolul moțiuni în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cuvânt, moțiuni), prezentul capitol s-a centrat pe "radiografierea" structurii parlamentare, tratând în mod distinct grupurile parlamentare constituite la nivelul Camerei Deputaților și Senatului. Unele grupuri parlamentare sunt mai active decât altele. PSD s-a remarcat prin hiperactivitate la capitolul moțiuni în perioada când era în opoziție, în legislatura 2004-2008. Desigur, astfel de constatări trebuie privite și cu o doză de scepticism, atâta vreme cât nu avem o evidență a momentului diferitelor activități, coroborat cu momentul în care partidul respectiv era la guvernare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
neînscrisă inițial în tratate dar exercitată de Parlament încă din anii 1980 până la consacrarea sa în Tratatul de la Maastricht, nu este o simplă formalitate. Parlamentul își exercită puterea de control asupra instituției nu numai prin posibilitatea de a adopta o moțiune de cenzură, dar și prin participarea sa activă la desemnarea membrilor Comisiei Europene. Toate aceste evenimente importante pentru viața politică a Uniunii Europene marcau în același timp sfârșitul unui proces de reformă instituțională care a început cu aproape zece ani
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
confereau nici putere legislativă, nici putere în domeniul bugetar. Instituția deținea o simplă putere de control, și aceasta limitată. De exemplu, Tratatul prevedea că Adunarea parlamentară poate discuta raportul anual prezentat de Înalta Autoritate și poate, de asemenea, adopta o moțiune de cenzură împotriva membrilor acesteia, dar numai în anumite condiții. Deși Tratatul de la Roma reprezintă un pas important în procesul de integrare europenă, marcând începutul unei integrări de ansamblu, acesta nu schimbă decât foarte puțin rolul inițial conferit Adunării parlamentare
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Europene și de cea de a face recurs la Curtea de Justiție. Parlamentul European dispune de mai multe mijloace de control asupra Comisiei: dreptul de a adresa întrebări, dreptul de învestitură a membrilor Comisie și posibilitatea de a adopta o moțiune de cenzură. Interpelarea face parte din puterile clasice ale unei adunări parlamentare. Deputații europeni au posibilitatea de a formula întrebări scrise și orale la adresa Comisie (și/sau a Consiliului). Aceste întrebări pot asigura mai multe funcții: de informare (asupra situației
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
defectoasă 40. Astfel de comisii au fost create recent în cadul Parlamentului pentru a examina problema zborurilor CIA în spațiul aerian al unor state membre sau în contextul crizei "vacii nebune". În plus, Parlamentul are posibilitatea de a adopta o moțiune de cenzură împotriva Comisiei. Nu poate fi cerută demisia unui singur comisar, ci a întregului colegiu. Trebuie specificat că, până în prezent, nu a fost adoptată nicio astfel de moțiune, însă aceast tip de procedură a fost însă folosită ca amenințare
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
vacii nebune". În plus, Parlamentul are posibilitatea de a adopta o moțiune de cenzură împotriva Comisiei. Nu poate fi cerută demisia unui singur comisar, ci a întregului colegiu. Trebuie specificat că, până în prezent, nu a fost adoptată nicio astfel de moțiune, însă aceast tip de procedură a fost însă folosită ca amenințare credibilă împortiva Comisiei prezidate de Jacques Santer. Acuzată de nepotism, fraudă și de proastă gestionare a fondurilor, amenințată cu votul unei moțiuni de cenzură, Comisia a demisionat în bloc
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nu a fost adoptată nicio astfel de moțiune, însă aceast tip de procedură a fost însă folosită ca amenințare credibilă împortiva Comisiei prezidate de Jacques Santer. Acuzată de nepotism, fraudă și de proastă gestionare a fondurilor, amenințată cu votul unei moțiuni de cenzură, Comisia a demisionat în bloc în martie 1999. În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Președintele Comisiei poate demite un singur comisar, cu excepția Înaltului Reprezentant care este și vice-președinte al Comisiei. De asemenea, Parlamentul este asociat în
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
la 4 ianuarie 1914, regele Carol I considera că era nevoie de încă “doi-trei ani de liniște absolută”, iar Constituția actuală putea fi menținută “încă 3 ani”. La 20 octombrie 1913 s-a desfășurat Congresul liberal. A fost adoptată o moțiune în care se menționau necesitatea aplicării programului de reforme și revizuirea Constituției. Cu această ocazie, coordonatele în cadrul cărora urmau să fie puse în practică reformele au căpătat contururi mai clare. Pentru a împrăștia neliniștea creată de spectru unei exproprieri, au
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
fi regăsit, de-a lungul secolelor și pînă în contemporaneitatea imediată, în formularea sa esențială, prin afirmarea principiilor celor mai simple, în același discurs protestatar, diversificat ca expresie, dar în continuă dezvoltare. Întreținînd respectul sau cultul pentru omul "necivilizat", opunîndu-se moțiunii în general admise în Europa secolului nostru de către o ierarhie culturală, moțiune privind drepturile și îndatoririle popoarelor "superioare" față de cele "inferioare", acest discurs va asigura în mod constant legitimitatea apărării societăților așa-zis primitive împotriva dominației Occidentului, împotriva pătrunderii hegemonice
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
formularea sa esențială, prin afirmarea principiilor celor mai simple, în același discurs protestatar, diversificat ca expresie, dar în continuă dezvoltare. Întreținînd respectul sau cultul pentru omul "necivilizat", opunîndu-se moțiunii în general admise în Europa secolului nostru de către o ierarhie culturală, moțiune privind drepturile și îndatoririle popoarelor "superioare" față de cele "inferioare", acest discurs va asigura în mod constant legitimitatea apărării societăților așa-zis primitive împotriva dominației Occidentului, împotriva pătrunderii hegemonice a modului său de a trăi și de a gîndi. Același sistem
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
complexe, unul parlamentar, celălalt prezidențial, care au provocat regrupări spectaculoase de forțe politice: era imposibil să păstrez aidoma unele considerații analitice formulate imediat după alegerile din 2004 scriind în timpul sau imediat după guvernarea marii coaliții PSD-PDL din 2009 sau a moțiunii de cenzură din toamna aceluiași an. Drept care am intervenit pe alocuri în paginile finale ale capitolelor pe care le-am redactat și tradus eu însămi, atâta cât acestea să nu sune neverosimil cititorului de azi. Nu pot încheia aceste rânduri
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
față de consecințele propriilor decizii și de numărul mare de acte normative recunoscute drept neconstituționale de Curtea Constituțională, atât în cele nouă luni de colaborare între PD-L și PSD, cât și după aceea, au dus în ultimă instanță la prima moțiune de cenzură victorioasă din istoria postdecembristă a României, votată la 13 octombrie 2009. Consecințele acestei moțiuni și ale foarte inspiratei soluții propuse de liderul PNL Crin Antonescu, care convinge PSD și UDMR să se unească într-o nouă majoritate parlamentară
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Constituțională, atât în cele nouă luni de colaborare între PD-L și PSD, cât și după aceea, au dus în ultimă instanță la prima moțiune de cenzură victorioasă din istoria postdecembristă a României, votată la 13 octombrie 2009. Consecințele acestei moțiuni și ale foarte inspiratei soluții propuse de liderul PNL Crin Antonescu, care convinge PSD și UDMR să se unească într-o nouă majoritate parlamentară, în jurul proiectului unui guvern politic de coaliție, condus însă de un independent, în persoana lui Klaus
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dintre vechile nume dragi țării, reprezentând partidul liberal. Pentru a pune capăt acestor dezbateri, un deputat liberal, dl Boerescu, urcă la tribună și făcu apel la bună înțelegere și ceru adoptarea alesului Moldovei. Venerabilul domn Arsaki, deputat conservator, sprijini această moțiune: "Unirea personală, spuse el, e cea mai bună avansare spre unirea politică". Adunarea, antrenată de tânărul orator, convinsă de bătrânul experimentat, îl alese în unanimitate pe domnitorul Cuza pe 24 ianuarie/5 februarie 1859. Aceasta este relatarea unei alegeri care
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
bătea joc și de Nașu’ lu’ copola, zicea că au uitat occidentalii să aducă ploconul pe platourile de filmare! Sandu ronțăie din bucata de pastramă și strânge paharul Între degete. Ăia de la pedele s-au retras din sală când cu moțiunea de cenzură, se cred pe tarlaua lor, au căpătat curaj. Ceilați, opozabilii, se mănâncă Între ei, se sfâșie, nu se coalizează, nu se Încheagă, ca să zic așa, Își dau la gioale și strigă că Băselu’ este pericolul suprem. O fi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]