3,398 matches
-
s-a părut. — Și vi se mai pare? — Și... mi se mai pare, răspunse prințul continuând s-o privească pe Aglaia cu același zâmbet blând și chiar sfios, însă imediat izbucni iarăși în râs și o privi cu veselie. Câtă modestie! spuse Aglaia, aproape iritată. — Iar dumneavoastră sunteți foarte curajoasă, râdeți, însă pe mine povestirea lui m-a impresionat atât de mult, încât pe urmă am visat-o, chiar aceste cinci minute le-am visat. Le măsură încă o dată pe ascultătoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiul lui Pavlișcev“ păreau surprinși de ceva; și nepotul lui Lebedev era evident nemulțumit. Numai boxerul stătea absolut calm, răsucindu-și mustățile, dându-și importanță; avea privirea puțin aplecată în jos, dar nu din jenă, ci, dimpotrivă, parcă îndemnat de modestia lui onestă și de triumful său prea evident. Se vedea clar că articolul îi plăcuse nespus de mult. Naiba știe ce-o mai fi și asta, bombăni Ivan Feodorovici cu jumătate de voce. Parcă s-au adunat cincizeci de lachei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și că „asta nu-i bine deloc“. Dându-i parcă în treacăt această veste (care pentru prinț era extrem de importantă), fratele și sora se retraseră. Despre afacerea cu „fiul lui Pavlișcev“, Ganea nu suflase o vorbă, poate dintr-o falsă modestie, poate „ca să nu lezeze sentimentele prințului“, dar prințul îi mulțumi totuși încă o dată pentru zelul depus în elucidarea problemei. Prințul era bucuros că fusese lăsat, în sfârșit, singur; coborî de pe terasă, traversă strada și intră în parc; voia să plănuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de capacitate și de inteligență, să, vedem aceeași partidă negăsind altă personalitate de pus în capul ei decât pe d. Lascar Catargiu. Pasajul e destul de clar, deci omenia omenie cere și cinstea cinste. și 'nainte cu câteva zile " Romînul" avusese modestia de-a zice că, daca d. Costinescu (cel cu patru clase primare și cursul de violoncel) nu merită a fi director de bancă, desigur nici d. Catargiu nu merită a fi șef de partid. La aceasta nu avem de observat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate de grase. Așadar, pentru măsura trecutului nu întrunește nici o condiție pentru a sta unde stă. Din punctul de vedere al învățăturii testimoniul celor patru clase primare nu-i dă dreptul la nici o aspirație... Așadar cum rămînem? Desigur că nu modestie așteptăm de la confrații noștri. Ilustrul Sihleanu e un om prea cuminte pentru a-i putea pretinde să recunoască contrariul, ilustrul Costinescu prea învățat pentru ca să aibe bunul simț de-a nu se compara cu generația de oameni care s-au născut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici mai puțin decât (lăsînd milioanele și sutimile de mii la o parte) 214 lei cheltuieli și 214 lei la venit; adică nici un leu mai mult, nici mai puțin decât 4. Putem încă exprima d-lui Brătianu gratitudinea noastră pentru modestia sa. Odată intrat pe calea potrivelelor de cifre, apoi de ce nu ar fi mers mai departe, de ce nu ar fi creat chiar un mic excedent? Ce merit ar fi fost pentru d-sa să ne arate că venitul este de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asemenea reforme ar trebui să cunoască În detaliu ideile marelui om. În egală masură, cine ar dori să reformeze din temelii Învățământul medical românesc, ar trebui să pornească de la principiile și prioritățile cuprinse În această carte, pe care autorii, cu modestia și decența caracteristică personalităților de marcă, o intitulează simplu, doar ca Elemente de Pedagogie Medicală. Publicat În revista „Pagini medicale bârlădene”, 2009. PARTEA a II-a Interferențe medico-sociale Alimentația și arta de a trăi sănătos la români „Alimentul este cel
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sufletului, care de fapt Înseamnă puterea minții și a voinței din care avea să rezulte trăirea Înaltă a sfinților. Din aceste feciorii se va naște omul frumos și despătimit, a cărui Înfățișare va lua forma chipului angelic, ca produs al modestiei, smereniei, bunei cuviințe, răbdării și iubirii lăuntrice și chipul harismatic care se prezintă semenilor prin aceea că este impunător, atrage atenția și stârnește interes și apreciere, are priză la public, impresionează și convinge prin vorbă și faptă, toate ca podoabă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
frumos și sfințenie. S-a trecut astfel la o viață lâncedă, În plăceri și senzualitate, care nu mai are nimic de a face cu omul frumos. Așa că omul frumos nu mai este astăzi eroul, sfântul, omul aoreolat de nimbul cinstei, modestiei, smereniei, credinței, devotamentului și iubirii aproapelui. Locul lui este luat de staruri făcute peste noapte, politicieni semidocți și agramați, vedete de televiziune, ca produse ale massmediei americanizante pe care Paulescu le critica În perioada interbelică prin celebra sa formulare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
muzicale cu foarte puține constrângeri formale. Primul album, apărut în 1960, a ocazionat reacții diverse, unii considerând că vocea ei cristalină e mult prea nice sau pretty, alții apreciind armonia interpretării și prezența scenică plăcută, combinație de implicare militantă și modestie sinceră a unei tinere atrăgătoare. Implicarea în tulburătorul deceniu șase al contraculturii, al mișcării drepturilor civile și al contestării Războiului din Vietnam au dus-o, pe lângă participarea la unele concerte de protest, la gesturi de nesupunere civilă chiar mai grave
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și profitori TV. Televanghelist a ajuns, datorită unora dintre aceștia, dar fără Graham, un cuvânt și cu conotații mai puțin plăcute în cultura americană de după anii optzeci. Graham a rămas, de-a lungul unei lungi vieți, un om recunoscut pentru modestia și integritatea sa. GRAND OLE OPRY Grand Ole Opry este mai mult decât un concert săptămânal de country, gospel, bluegrass sau folk organizat cu regularitate la Nashville, Tennessee, începând din 1925. Pe lângă o importantă atracție turistică a capitalei muzicii country
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Or, condiția minimală a ființei creștine este amurgul idolatrizării, moartea idolilor păgâni. Iisus este singura "zeitate" care nu se mai vrea zeitate, adică divinizată, de vreme ce a coborât pe pământ la modul kenotic, "micșorându-se", adică, în cea mai modestă dintre modestii, în condiția de om născut nu într-un palat, dar tocmai de aceea spre a-l înălța pe om în libertatea lui. Toate umilințele îndurate de om în numele creștinismului (care n-au lipsit deloc în istoria creștinismului), toate crimele care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lecturi, 202-207; Liviu Petrescu, „Radu Stanca. Poezie și teatru”, ST, 1979, 5; Dan C. Mihăilescu, Critica - spectacol interior, TR, 1980, 24; Culcer, Serii, 86-88; Grigurcu, Critici, 514-517; Vasile Popovici, „Modelul și oglinda”, O, 1982, 45; Grigurcu, Între critici, 306-310; Cristea, Modestie, 92-95, 105; Manea, Contur, 146-153; Dan C. Mihăilescu, „Mantaua” lui Don Quijote, RL, 1988, 8; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1988, 94-97; George, Sfârșitul, IV, 48-59; Negoițescu, Scriitori contemporani, 454-456; Dan C. Mihăilescu, „Ibsen și «teatrul» invizibil”, LAI, 1995
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
informații de cultură generală și despre civilizația universală. Literatura propriu-zisă, ca și studiile, ar trebui să reflecte caracteristicile sufletului basarabean, care, în opinia lui Pan Halippa, ar fi „cumințenia pilduitoare, bunătatea îngăduitoare, omenia neafișată și neoțărâtă, răbdarea tăcută și creștină, modestia sinceră și netrâmbițată”. Nu se propune o imagine nediferențiat luminoasă, pozitivă, ci se afirmă că țăranul basarabean, asemenea celor care muncesc pământul în sud-estul european, poartă „pecetea primitivității”; dincolo de nivelul etnografic, Basarabia contribuie la portretul românității și cu personalități ca
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
lui C. Alessandrescu. Continuând „Armonia” și „Unirea”, gazetele efemere mai vechi ale lui Alessandrescu, V. se adresează cu precădere intelectualilor rurali, învățătorilor și preoților, de la care se primeau și cereri stăruitoare de transformare a ei într-o revistă literară. Cu modestie, redactorul recunoaște că lucrul nu îi stă în putință. S-a mulțumit să tipărească, pe lângă articole politice, știri locale, varietăți distractive, și versuri de Al. Vlahuță. Apărute în fiecare număr, poeziile (Banul, Armida ș.a.), ca și scrierile în proză (O
VIITORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290567_a_291896]
-
Ioan Vintilă Fintiș, F, 1982, 8; Cleopatra Lorințiu, Decor cu primăvară, SLAST, 1983, 17; Dan Ciachir, Marțea la drum, SLAST, 1983, 17; Radu Felix, Spații concentrice, SLAST, 1983, 17; Vasile Spiridon, Ioan Vintilă Fintiș, PSS, 1992, 4-5; Romulus Bucur, Orgoliul & modestia singurătății, „Arca” (Arad), 1992, 6; Nicolae Oprea, „Singurătatea supremă”, „Calende” (Pitești), 1992, 8-9; Iulian Boldea, „Singurătatea supremă”, VTRA, 1992, 10; Mircea Bârsilă, Între pietate și insurgență, „Calende”, 1994, 4; Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
d’a cu fiară/Și-mprejur lumie și țară”). Chiar dacă versul nu este îndeajuns finisat, la V.-D. există certe calități de observator fin al vieții, de bun cunoscător al psihologiei țăranului. Umorul, istețimea ascunsă uneori de o naivitate simulată, modestia sunt trăsăturile „personajelor” sale. Există aici un nucleu epic și o tendință de evitare a lirismului prin povestire și umor, care îl apropie de George Coșbuc: Bianca din Carce in deparce își destăinuie iubirea precum fata din Dușmancele lui Coșbuc
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
mai ales dacă o comparăm cu aserțiunile peremptorii, ritoase, ale istoriografiei tradiționale, de genul „să cunoaștem istoria așa cum a fost ea cu adevărat”. Ce poate fi Însă mai caracteristic pentru un demers intelectual care vizează aflarea adevărului decât prudența, măsura, modestia epistemică, adică tocmai conduita care ne ajută să nu cădem În eroare? Înțelegerea faptului că produsele istoriografice sunt construite de oameni și sunt tributare subiectivității acestora a dus la interesul manifestat față de deconstruirea subiectelor istorice. Este ceea ce face, de exemplu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ales pe alte meleaguri: a fost republicat de trei ori, În română, engleză și maghiară, este citat În zeci de publicații de specialitate, s-au scris articole speciale de comentarii pe marginea ideilor sale. După cum mai spuneam, fără nici o falsă modestie, ținând cont de conținutul său destul de banal, nu merita nici pe departe o asemenea primire. A avut, probabil, șansa de a veni la momentul potrivit, de a exprima un punct de vedere pe care lumea Îl aștepta În dezbaterea respectivă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Înrădăcinate În felul lor de a fi, În mod „natural”, nedreptatea și un orgoliu național nemăsurat. La fel după cum (arată el În alte locuri, construind o schemă antitetică de virtuți și de vicii „originare”) românii au ca „trăsături caracteristice” omenia, modestia sau spiritul de dreptate. Fără Îndoială, revoluția de la 1848, cu tot cortegiul ei de crime și de violențe reciproce, concrete, a fost cea care a exacerbat imaginea negativă a românilor cu privire la maghiari; chiar dacă naționalismul teoretic, de tip herderian, poate fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ofteze des și adânc, apoi brusc s a ridicat ca și cum un zgomot ar fi trezit-o la realitate. [...]Este absolut extraordinară[...] Aproape toate acțiunile sale sunt cumva extravagante [...] sub nici o formă nu seamănă cu o femeie, și nu are nici măcar modestia necesară. Pare dură, grăbită [...] și libertină în orice spune.” (trad. n.) Din nou, Georgina Masson ne dă un exemplu despre comportamentul insolit al Cristinei „ Nu a durat mult până când Papa Alexandru al XVII-a a înțeles că cea mai specială
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe care nu și-o putea controla, Mazarin a pariat toate câștigurile pe ultima mână și a câștigat. Punând acest noroc pe seama prezenței Reginei, Mazarin i-a oferit drept mulțumire cincizeci de mii de écus. Regina a refuzat cu o modestie afectată, Mazarin a insistat și până la urma ea a acceptat. Câteva zile mai târziu, Mazarin a primit mult mai mult decât oferise. Astfel a fost recunoscut ca fiind favorit al Regelui, al curții și, mai presus de orice al Anei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să credem că autor, cel puțin al unora dintre ele, nu era altul decât profesorul Celesti Fabio, la care, cum am presupus, apela și familia Șaraga, și care și-a etalat talentul, cu certitudine în anul 1904, dar care, din modestie sau pentru că așa cereau rigorile relațiilor pe care le avea cu firmele care-l solicitau, a rămas în anonimat. Din enumerarea realizărilor medalistice care poartă semnătura N Sternberg Jassy și din contemplarea imaginilor, se poate observa că, bună parte dintre
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din spate”. Scena este regiunea din față, regiunea din spate reprezintă culisele În care oamenii fac gesturi pe care publicul nu le vede. A face bune impresii presupune a te conforma normelor particulare pretinse de anumite situații (petreceri, Înmormântări, laudă, modestie) (P. Iluț, 2001, 70). Promovarea de sine este cvasisinonimă cu prezentarea de sine și managementul impresiilor. După S. Taylor, L.A. Peplan și D.O. Sears (1994), transmiterea către ceilalți a informațiilor pozitive despre sine presupune: a spune lucruri bune despre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lui alde, foarte vie și azi (chiar în expansiune, în textele scrise), este cel mai greu de definit și de explicat. Ea a fost totuși descrisă în DA într-un mod surprinzător de modern: "Poporul român circumscrie cu predilecție, din modestie și din precauțiune, cele ce are de spus, fie că întrebuințează expresiuni cu conținut cât mai larg, fie că adaugă în vorbire particule care slăbesc preciziunea frazei [s.n.]. Deși țăranul are bunăoară intenția să meargă la jude, întrebat fiind unde
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]