57,196 matches
-
adus prin vremeviața...când am realizat că am trupîn gândul nins de un sărut.... XXVII. VĂGĂUNI DE LUT, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. Mă doare inima, în fericirea ta, driadă pe culmi de munți adun și spun mica baladă. Închis în văgăuni de lut, stingher am ascuns luna în mister și cerul am ascuns în depărtare să nu zăresc nimic din căutare, și verdele de câmp a fost ascuns în curbura dintre munți, apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
de munți adun și spun mica baladă. Închis în văgăuni de lut, stingher am ascuns luna în mister și cerul am ascuns în depărtare să nu zăresc nimic din căutare, și verdele de câmp a fost ascuns în curbura dintre munți, apoi am privit peste întinderi vii tăcerea frunzelor ce-s mii. Să fug, să fug, și să sărut prin văgăuni de purpură și lut sălbatic printre mici pantere luciul răsărit din vrere înconjurat de zânele stelare peste întinderea de depărtare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
de zânele stelare peste întinderea de depărtare. O, voi minunate gânduri terne tinerețea s-a pierdut în vreme pe drumul acesta, pe-aci, prin vâgâuni de lut, copii. Citește mai mult Mă doare inima, în fericirea ta, driadăpe culmi de munți adun și spun mica baladă. Închis în văgăuni de lut, stingheram ascuns luna în misterși cerul am ascuns în depărtaresă nu zăresc nimic din căutare,și verdele de câmp a fost ascunsîn curbura dintre munți,apoi am privit peste întinderi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
fericirea ta, driadăpe culmi de munți adun și spun mica baladă. Închis în văgăuni de lut, stingheram ascuns luna în misterși cerul am ascuns în depărtaresă nu zăresc nimic din căutare,și verdele de câmp a fost ascunsîn curbura dintre munți,apoi am privit peste întinderi viităcerea frunzelor ce-s mii.Să fug, să fug, și să sărutprin văgăuni de purpură și lutsălbatic printre mici pantereluciul răsărit din vrereînconjurat de zânele stelarepeste întinderea de depărtare.O, voi minunate gânduri ternetinerețea s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
23 mai 2017. ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ȚĂRII Motto: „Din lumea noastră fără cer Așa e viața de miner” (Imnul minerilor) Nu este om mai îndrăgostit de viață, de soare, de flori, de iarbă, de pădure și de munți decât minerul. Și tocmai pentru că traiul său numai ușor nu se poate numi, minerul este predestinat să aibă o altă măsură a ierarhiei valorilor. Cine a ajuns în viață să guste măcar puțin din pâinea cu gust de pământ și
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
al țării”. Citește mai mult ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ȚĂRIIMotto: „Din lumea noastră fără cerAșa e viața de miner”(Imnul minerilor) Nu este om mai îndrăgostit de viață, de soare, de flori, de iarbă, de pădure și de munți decât minerul. Și tocmai pentru că traiul său numai ușor nu se poate numi, minerul este predestinat să aibă o altă măsură a ierarhiei valorilor. Cine a ajuns în viață să guste măcar puțin din pâinea cu gust de pământ și
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
la somn, că n-ar fi poveste mai frumoasă și mai vrednică de lipit pleoapele cum este cea a poienii păsării de aur. Nu se pot lăuda mulți că știu această poveste! Ca să meriți să o asculți trebuie să iubești munții, pădurile, izvoarele, florile și mai ales păsările. Dacă îndrăznești să tragi cu urechea deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
tragi cu urechea deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să asculți povestea aceasta minunată? Iată! Într-un sat de la poalele munților trăia un fecior sărac pe numele lui Ionică. Harnic era, nu-i vorbă, doar că nu-i era lui gândul la ziua de mâine ca să pună ceva agoniseală deoparte. Muncea în stânga și-n dreapta pe la oricine avea nevoie și ... Citește
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
la somn, că n-ar fi poveste mai frumoasă și mai vrednică de lipit pleoapele cum este cea a poienii păsării de aur. Nu se pot lăuda mulți că știu această poveste! Ca să meriți să o asculți trebuie să iubești munții, pădurile, izvoarele, florile și mai ales păsările. Dacă îndrăznești să tragi cu urechea deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
tragi cu urechea deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să asculți povestea aceasta minunată?Iată! Într-un sat de la poalele munților trăia un fecior sărac pe numele lui Ionică. Harnic era, nu-i vorbă, doar că nu-i era lui gândul la ziua de mâine ca să pună ceva agoniseală deoparte. Muncea în stânga și-n dreapta pe la oricine avea nevoie și ... X
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
se constitui într-o reală sursă de inspirație pentru creația cultă. Unul dintre cei mai reprezentativi culegători de folclor românesc, devenit pe parcursul activității sale profesor al majorității specialiștilor români în folclor este, fără îndoială, Ovidiu Bârlea, fiu de țăran din Munții Apuseni, născut la data de 13 august 1917 la Mogoș (jud.Alba) și trecut în lumea îngerilor la data de 07.01.1990 la Cluj-Napoca. Un cadru mai potrivit decât Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care să fie
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
se constitui într-o reală sursă de inspirație pentru creația cultă. Unul dintre cei mai reprezentativi culegători de folclor românesc, devenit pe parcursul activității sale profesor al majorității specialiștilor români în folclor este, fără îndoială, Ovidiu Bârlea, fiu de țăran din Munții Apuseni, născut la data de 13 august 1917 la Mogoș (jud.Alba) și trecut în lumea îngerilor la data de 07.01.1990 la Cluj-Napoca.Un cadru mai potrivit decât Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care să fie
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
au prins să jefuiască în stânga și-n dreapta, iar în urma lor rămânea numai prăpăd.... XVII. SĂNDRUȚU ȘI VÂLVA BĂII, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017. Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
de trufaș era acest flăcău. Multe fete se străduiau să îi iasă în cale dar nici una nu reușea să îi intre în voie. - Săndruțu tatii, îi zicea bătrânul miner care numai sănătos nu era după o viață întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu la casa ta, ... Citește mai mult Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
Săndruțu tatii, îi zicea bătrânul miner care numai sănătos nu era după o viață întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu la casa ta, ... Citește mai mult Trăia odată într-un sătuc culcușit în brațele munților, un fecior de miner atât de frumos, că se opreau izvoarele din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
de trufaș era acest flăcău. Multe fete se străduiau să îi iasă în cale dar nici una nu reușea să îi intre în voie.- Săndruțu tatii, îi zicea bătrânul miner care numai sănătos nu era după o viață întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu la casa ta, ... XVIII. TURBARE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Îmi vine...așa... să mușc din viață ca un lup hămesit și turbat, să
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam ... Citește mai mult „Chiar despre-ntâmplarea lorCum o fost și o
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam ... XXI. REGULAMENTUL CONCURSULUI DE CREAȚIE ARTISTICĂ PENTRU COPII ' ARIPI DE PRIMĂVARĂ
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
1936 în SUA „într-o familie catolică din Marea Britanie”. Fost călugăr, a predat în școlile catolice din SUA și Brazilia. Misionar la școlile din Calcutta. În anul 1970 convertit în ortodoxie, a trăit 8 ani la Schitul Sf. Ilie din Muntele Athos. Întors la New York, a întemeiat mănăstirea „Maria Egipteanca”, primit în componența „parohiilor Patriarhale din SUA” (Patriarhatul Moscovei).... Vorbeam de studiu, fără să spun că e o carte care nu trebuie doar citită fără a fi și studiată. Așadar, în
SĂ SUFERI FĂRĂ SĂ PIERZI NĂDEJDEA. ORTODOX AMERICAN, MISIONAR ÎN RUSIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381713_a_383042]
-
aruncă, precum într-o cascadă cu șuvoi benefic, în „Vindecare”: „M-am vindecat de tine, degeaba mă mai cauți,/ Căci rănile din suflet mi s-au închis, pe rând!/ În inima-mi, vulcanul azi nu mai clocotește,/ Nu mai simt munți de lavă, doar resturi fumegând./ De clipele suspină, nu le mai bag în seamă,/ Mi-e murmurul tăcerii un cântec de alint,/ Refugiată-n vise, aștept o primăvară/ Cu raze de speranță și iz de mărgărint.// Îngenunchiată-n umbră, mi-e
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PRIVESC MUNȚII Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Privesc munții Privesc munții cu crestele-n nori, ca niște vulturi suri sprijiniți pe gheare, gata să-și ia zborul. Pot să-i pipăi cu
PRIVESC MUNŢII de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381794_a_383123]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PRIVESC MUNȚII Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Privesc munții Privesc munții cu crestele-n nori, ca niște vulturi suri sprijiniți pe gheare, gata să-și ia zborul. Pot să-i pipăi cu privirea mea lacomă. Sub ghearele lor, bătrânul făurar meșterește inele care mă strâng. Referință Bibliografică: Privesc munții
PRIVESC MUNŢII de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381794_a_383123]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PRIVESC MUNȚII Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Privesc munții Privesc munții cu crestele-n nori, ca niște vulturi suri sprijiniți pe gheare, gata să-și ia zborul. Pot să-i pipăi cu privirea mea lacomă. Sub ghearele lor, bătrânul făurar meșterește inele care mă strâng. Referință Bibliografică: Privesc munții / Cristina Crețu
PRIVESC MUNŢII de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381794_a_383123]
-
munții Privesc munții cu crestele-n nori, ca niște vulturi suri sprijiniți pe gheare, gata să-și ia zborul. Pot să-i pipăi cu privirea mea lacomă. Sub ghearele lor, bătrânul făurar meșterește inele care mă strâng. Referință Bibliografică: Privesc munții / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI, 03 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRIVESC MUNŢII de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381794_a_383123]
-
frământarea,dorind s-o dezlegam! Atunci când ești mai sigur,ca-ncepi să te cunoști,atunci în gânduri întrebarea,mereu își face loc.Cand punctul tău de sprijin îl cauți,nu-l găsești!Sperantele-s blocate.Ce altceva-ti dorești?... IV. MUNTELE(VOL.1-TREPTE SPRE CER), de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017. Muntele Muntele este acel sentiment rar, pe care-l simțim în Noaptea Învierii. Un sentiment cald și plăcut, care-ți inspiră ființă, redandu
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]