4,723 matches
-
suge de gât. Gibbsey, ia arată-le ăstora sub acoperire ce ți-a făcut garderobiera aia de la Blue Room de Crăciun”. Gibbs chicoti dar continuă să noteze; Danny se ridică în picioare, supărat că era ridiculizat de un subaltern. Cadavrul mut reușise să-l expună ironiei; își simțea picioarele ca de gumă, iar stomacul îl sâcâia. Îndreptă fasciculul lanternei spre pământ și își dădu seama că terenul din jurul mortului fusese tocat de cizmele din dotare ale polițiștilor, iar mașinile poliției șterseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în formă pentru lecția noastră”. „Da. Vrei să vorbești cu Mutti?” „Nu. La revedere, Stefan”. „La revedere, t-t-tata”. Mal puse receptorul în furcă. Mâinile îi tremurau și ochii i se acoperiră o peliculă de lacrimi. *** Centrul din Los Angeles era mut, de parcă ar fi dormit puternic după o beție. Singurii cetățeni vizibili erau câțiva vagabonzi stând la coadă pentru gogoși și cafea în față la Union Rescue Mission; mașinile erau parcate aiurea - boturi în aripi bușite - în fața hotelurilor cu pături calde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Schimbă în viteza a doua și surprinse perfect tabloul luminat al unei ferestre: Doi bărbați ciopârțeau cu topoarele o blondă blocată în cadrul ușii. Un fulger de o jumătate de secundă: un braț retezat. Gura larg deschisă, mânjită cu ruj, țipând mut. Visul se acceleră. Ajunse la Bakersfield. Livră La Salle-ul și își primi plata. Înapoi la San Berdoo, ora de biologie la colegiu, coșmaruri cu brațul și gura. Pearl Harbor, inapt pentru serviciul militar din cauza unui timpan spart. Nici studiile intense
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
surorii pariorului, așa încât omul nu-l putea da în gât, dar el reușise să-l facă să scuipe cele șase bătrâne șparlite - adică exact suma delapidată de Audrey de la Mick. Al doilea telefon fusese pentru Petey Skouras, unul dintre cărăuși, mut ca un pește. Insul a acceptat să joace rolul nebunului îndrăgostit, care s-a împăcat în cele din urmă cu șeful lui pentru o mie de dolari, bani peșin (deși Buzz știa că Johnny Stompanato va veni să-l tragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ochiul. Țeasta îi zvâcnea. Ted, marele gagicar. Claire porni proiectorul și stinse luminile. Se întoarse pe canapea și se cuibări la loc. Pe ecran începu al doilea film al serii. Fără muzică, fără generic, fără subtitrări, ca în vechile filme mute: doar întuneric și niște picățele gri - singura indicație că filmul rula. Întunecimea se rupse la colțurile ecranului, o formă începu să prindă contur și în imagine apăru capul unui câine: un pitbull cu mască. Câinele se repezi la aparatul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
i-au furat Reynolds și Claire dosarele lui Upshaw? Ca să vă protejeze pe toți în fața marelui juriu? — Nu. — Din cauza fratelui mai mic al lui Reynolds? Fiul lui? Erau interesați mai mult de cazul de crimă al lui Upshaw? Minear rămase mut. Mal îi făcu semn lui Stompanato să dispară în altă cameră. — Chaz, ai spus-o deja. Acum trebuie să mi-o spui și mie. Nici un răspuns. — Chaz, vreau să închei un târg cu tine. O să fac în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și Turciei, era fiică de moșieri, avea o soră fugită în străinătate... Au venit s-o ridice noaptea, era prin 1952, iar mama, după arestarea lui Suzanne, a făcut un șoc și și-a pierdut vocea. O lună a stat mută. Iar pe Suzanne au chinuit-o în fel și chip să nu poată 56 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE închide ochii, pe tot timpul detenției. După ce a ieșit din închisoare, când era în lume, în vizită, adormea vorbind, așa
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Avuși de adversariu pe om și-atît ajunge. Te iartă că-i faci răul; iar binele, nici mort!" Apoi, mai departe: " Dă-i adevăr, dreptate, calumnia ți-e parte, E orb și-i dai lumină:, el vede câte n-ai, E mut și-l faci cu limbă, te mușcă ca vipera, Dă-i viitor, viață, că-ți ia el și trecutul, Renalță-l pîn' la ceruri, de viu te-afundă-n iad!" Aci se opri o clipă și spuse: ― Când a scris aceste versuri, Heliade
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Apus și de la miazăzi. În ținuturile Vrancei și În jurul Focșanilor, satele Începuseră să ardă. Focurile urcau, zi după zi, spre Vaslui. Curierii domnești Întorși la Cetatea de Scaun povesteau despre țăranii și răzeșii care Își aprindeau casele și apoi rămâneau, muți și Îngenuncheați, privind cum tot ce agonisiseră dispărea În flăcări. Despre plânsul copiilor, despre ochii stinși ai femeilor care porneau În bejenie spre nord, știind că bărbații lor și feciorii care au trecut de șaisprezece ani nu puteau decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și nici o tortură. Spahii care ne-au Însoțit până aici au plecat deja spre Istanbul. Marele luptător mongol Amir Baian a poruncit tuturor Cuceritorilor să-l găsească pe tatăl lui Ștefan Oană. Iată că l-au găsit. Cosmin Oană rămase mut. Nu era cu putință. Poate era un basm, sau un vis, poate cineva Își bătea joc de el. Cineva care Îi știa cele mai ascunse și mai nebunești speranțe. Și totuși, chipul lui Ali nu era nici răutăcios, nici ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de urs, de lup sau de jder, brânză, miere, mâncare, cai buni de călărie. Smulgeau din case fetele și femeile tinere pentru haremuri și spintecau cu iataganele bărbații, dacă Încercau să se opună. Țara de Sus era, toată, un vaier mut. Voievodul văzuse totul, iar Alexandru nu-l Întrebase nimic, prinzând doar, cu coada ochiului, fragmente dintr-un portret al mâniei. Maxilarele Încleștate, ochii aproape ieșiți din orbite, obrazul alb, fără sânge, mâna dreaptă strângând convulsiv mânerul sabiei. Erau amândoi flămânzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de el la galop, cu iataganele scoase. Era limpede. Nu putuse fi prins viu, trebuia ucis. Și atunci fu străbătut de un gând care nu era gând, era mult mai mult de atât, era o prezență intensă, ca un țipăt mut, ca o revărsare de forță, ca o voce pe care n-o auzise niciodată dar o așteptase dintotdeauna. Și atunci mă vei vedea... . Umbra zbură din nou, venind de nicăieri, și ajunse Între el și spahii. Văzu doar un fâlfâit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se scoborâse în ea însăși. Distrată de vreun gând plăcut, Mini nu-și amintea acum de doctorul Rim, pentru a-1 chema la socoteli, de care nu era în stare sa dea gestiune. Nu-1 întreba cum se formează din undele mute ale simțirei un sunet corespunzător și cum pe acele valori nenumărate aie sunetelor informe, oamenii pun semnele convenționale ale cuvintelor felurite. Nu-1 cerceta care diferențe oare schimbă la națiile numeroase acele semne corespunzătoare ale vorbelor! Dacă există vreo octavă primitivă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
privire așa de ștearsă din ochii decolorați că părea orb. Un chip străin și ciudat, un fel de ebauche, sau, dimpotrivă, ultima stampă a unei încercări omenești. O caricatură istovită a tipului saxon! O dihanie în orice fel, care, ciocnind mut oase dizlocate, ascunse subt o jachetă lungă, neagră, urca spre mine; un oberchelner de noapte! încă plecată peste balustradă ca pe un reazăm al beției care mă înfășură, îl lăsam să urce, când simții ceva atingîndu-mi marginea rochiei. Mă uitai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
un chip cioplit, pe care-l cioplește lucrătorul? La ce ar putea folosi un chip turnat care învață pe oameni minciuni, pentru ca lucrătorul care l-a făcut să-și pună încrederea în el, pe cînd el făurește numai niște idoli muți? 19. Vai de cel ce zice lemnului: "Scoală-te!" și unei pietre mute: "Trezește-te!" Poate ea să dea învățătură? Iată că este împodobită cu aur și argint, dar în ea nu este un duh care s-o însuflețească. 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
un chip turnat care învață pe oameni minciuni, pentru ca lucrătorul care l-a făcut să-și pună încrederea în el, pe cînd el făurește numai niște idoli muți? 19. Vai de cel ce zice lemnului: "Scoală-te!" și unei pietre mute: "Trezește-te!" Poate ea să dea învățătură? Iată că este împodobită cu aur și argint, dar în ea nu este un duh care s-o însuflețească. 20. Domnul, însă, este în Templul Lui cel sfînt. Tot pămîntul să tacă înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
tânăr, trecuse timp de zece ani prin cele mai mari încercări, străbătând luni întregi jungla de răsărit, trăind printre sălbaticii care preamăreau puterea diavolului și-și atârnau tigvele pictate ale copiilor pe pereții exteriori ai colibelor ca decorații. Ignorând prezența mută, dar plină de adorație a lui Malcolm, Elspeth asculta vrăjită poveștirile despre acei bieți oameni care se închinau idolilor, care erau înșelați de preoții locali, și se îndrăgosti. Pe măsură ce-și depăna povestea, ochii pastorului ardeau cu asemenea pasiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Etnografii pornesc în căutarea conducătorilor, intrând cu grijă în toată acea confuzie, cu pistoalele și puștile pregătite să tragă. Imediat se adună oamenii în jurul lor și deși nu le sunt ostili pe moment, clipa are o anume încordare, o persistență mută care pe Jonathan îl sperie. Ceilalți simt la fel, strâng armele și privesc repede în toate părțile. Se pare că nu există nici o ordine aici, nici un semn că puterea civilă are situația sub control. Când erau pe punctul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și Turciei, era fiică de moșieri, avea o soră fugită în străinătate... Au venit s-o ridice noaptea, era prin 1952, iar mama, după arestarea lui Suzanne, a făcut un șoc și și-a pierdut vocea. O lună a stat mută. Iar pe Suzanne au chinuit-o în fel și chip să nu poată închide ochii, pe tot timpul detenției. După ce a ieșit din închisoare, când era în lume, în vizită, adormea vorbind, așa era de lipsită de somn. — Când a
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
tu, lumină... Ochii focoși, palme ațâțate de dor Mistuindu-ne în vrăji tăinuite, Rătăcind pe poteci, năluci în amor Dezleagă-mă de uitare, iubite.... Alb de iarnă Cad fulgi peste codrii arămii, Sunt lacrimile iernii tăcute Se-agață de crengile mute înfiorând cu steluțele-i mii... Cu inima ei înghețată Trece agale și-n urmă rămâne Natura, o frumoasă minune în hlamidă albă-mbrăcată.. Tremură zarea, un vuiet se-aude Se-ntunecă cerul, ziua abdică Vântul spre-nalt zăpada ridică Cântecul iernii
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-l crunt pe Diogene Ce în butoiul prea știut Dormea visând la Melpomene Să vezi că vinul l-a băut! Sau l-o fi tras în damigene?! Gândea Socrate abătut Privindu-l crunt pe Diogene. Cum ca un pește este mut Și e-n poziții cam obscene, Cred nesimțitul c-a băut Nutrind speranțe ambigene! Gândea Socrate abătut ... Rondelul Perseidelor Priveam în noapte Perseide Punându-ne dorințe-n gând... Eu către coapsele-ți splendide, Iar tu, să te măriți curând ... Te
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
minciună Mi-ai spus cândva, c-un gând ce nu mai este, Că mă iubești. în ochii tăi fierbinți Descopeream o lume de poveste Și nu gândeam atunci că știi să minți. Sclipiri de aur căpăta nisipul Și marea era mută când vorbeai Și ce senin și pur îți era chipul Când mă priveai în ochi ... și mă mințeai ... Și mâna ta, pierdută-n a mea mână îmi dăruia fiori, ca într-un vis Și-n dorul meu de patimă nebună
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
prin gerul crunt Și zile-au fost...și zile nu mai sunt... Și că s-au dus nici nu mai știu ce nseamnă. De-mbrățișări de vis îmi amintești Când mi-era cald și parcă mi-era frig Și-s mut de dor și nu-ndrăznesc să strig; Și nu te chem, căci nu știu cine ești! Zori pierduți Mi-e dor de ea, de ochii ei de stele, De ziua ce ncepea cu-al ei sărut; îl simt și-acum, sau doar
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în casa sufletului meu. Tăcere Mă ninge o tristețe de dincolo de timp, Troiene înghețate pe-obraz mi-au amuțit, A mai murit o clipă, mai plânge-un anotimp, în noapte uragane tăcere’a asmuțit. în dans absurd, cuvinte în spirale mute Ar vrea să fie arabescuri de lumină, Dar vise-mi pribegesc pe drumuri neștiute Și sub povara renunțării se înclină. Doar ochii-mi ard de doruri încă neînfrânte, Pe trupul meu sculptate sunt buzele tale... Mă răzvrătesc, rup orizontu’-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
un amurg de gând Am rătăcit un vis, Aud stele plângând... Mi-e sufletul proscris. Tăcute rime dorm Sub măști de carnaval Cu zâmbet slut, diform, Visând plutiri pe val. în infinite zări Se risipesc trohei, Se tânguiesc chemări, Dar muți sunt ochii mei. Lira am îngropat în veșnice tăceri. Cândva, de-mi va fi dat Vor fi și primăveri. Trecutul apus Urlă sinistru în urechi tăcerea Și geru’-mi stinge flacăra din suflet, Mă-ntorc în mine căutând plăcerea Acelor
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]