36,388 matches
-
61 de ori, deși spectacolele n-au fost consecutive. Secretul acestei popularități are o dublă natură; pe de o parte, ea reprezintă cea mai timpurie mostră de ballad opera - al cărei specific îl constituie cântecele, de obicei populare, și interludiile muzicale împrăștiate printre replicile personajelor. Acest tip de "operă", strâns înrudită cu singspielul german și cu opera comique franceză, apare ca o reacție împotriva operei italiene care inundase Londra la acea vreme. De altfel, și alte elemente sunt menite a deruta
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
Duda, o dramă a începutului de veac literar reciclată la sfârșitul acestuia. Speranța vindecării i-o reaprinde în suflet eroului fidela și răbdătoarea Cora, propunându-i drept "cale de tratament" să asculte muzică, ceea ce bolnavul și face, trecând la audiții muzicale care, într-adevăr, par să-i mijlocească, de la un moment dat, "revenirea pe lume". Ar fi vorba, așadar, de o rezolvare estetică (prin estetic) a complicatului caz de nevroză, dar va fi ea și una de durată? Nu se va
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
a cam rămas datoare anul acesta. Pe de altă parte, este drept că "Nunta lui Figaro" nu poate lipsi de pe afișul nici unui teatru de repertoriu. Interesul readucerii în actualitate a vechiului spectacol a stat în debuturile anunțate și în conducerea muzicală. La pupitru, Camil Marinescu a antrenat orchestra Operei în aventura găsirii sonorităților transparente, a ritmului vertiginos într-un autentic spirit mozartian. Direcțiunea a avut curajul, demn de stimă, să distribuie în rolurile principale tineri care fac primii pași pe scenă
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
o Contesă mozartiană credibilă; doar o oarecare rigiditate în jocul de scenă, explicabilă, se va atenua probabil cu timpul. Suzana Mihaelei Stanciu lansează cu ușurință vocalize, volute aeriene, doar gravele sunt aruncate cam neglijent, întinând finețea dantelată a rostirii ei muzicale. Mobilă, grațioasă, vivace fără ostentație, ea își stăpânește rolul cu siguranță. Linia sensibilă a momentelor lirice (aria rozelor, duetul scrisorii) a dezvăluit și cealaltă față a personajului, dar mai mult în cânt decât în jocul care accentuează doar latura "subretă
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
întruchipat personajul cu brio. Dar cântul îngrijit, muzicalitatea nu îl susțin îndeajuns pentru a convinge că țesătura de bas îi convine: asta se aude în culoarea vocii și în lipsa gravelor. Mihaela Agachi, ca întotdeauna, în Cherubino a făcut dovada inteligenței muzicale, a culturii stilistice și a capacității de a contura prob datele sonore și actoricești ale rolului. Alături de un Bartolo fin schițat de Pompei Hărășteanu, Gabriela Drăgușin - pusă în situația de a face din Marcellina o caricatură groasă - nu s-a
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
de teme comune, dar o face cu virtuozitate, descriind volute ample, complexe și abrupte, nesfiindu-se să atingă deopotrivă sublimul și kitschul. Astfel superba coregrafie ultrastilizată este brusc înlocuită de fruste grosplanuri ale unor nuntași rurali care enunță pe note muzicale "morala" filmului. Știut fiind atît gustul pentru contraste violente cît și simbioza cîntec - dans - poezie. În cazul de față, pentru cinefilul versat "poezia" constă în sugerarea unei coperți de vis - flash-back ori flash-forward?! - căci protagonista pare a se trezi dintr-
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
și riscuri, unele majore: cel mai bun critic de poezie ar fi... criticul de muzică. Primul pas al studiului constă în analiza textelor folclorice unde sincretismul este ușor perceptibil. Însă, demonstrația este extrem de precisă, în ciuda atîtor evidențe. Autoarea inventariază procedeele muzicale din cîntecele populare - cititorul va descoperi printre rîndurile argumentației portative, asocierea unor silabe cu note muzicale: așezarea în pagină este ea însăși convingătoare. Gîndirea muzicală, timpul muzicii și al poeziei, fiecare dintre aceste subiecte este tratat în capitole speciale, bibliografia
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
pas al studiului constă în analiza textelor folclorice unde sincretismul este ușor perceptibil. Însă, demonstrația este extrem de precisă, în ciuda atîtor evidențe. Autoarea inventariază procedeele muzicale din cîntecele populare - cititorul va descoperi printre rîndurile argumentației portative, asocierea unor silabe cu note muzicale: așezarea în pagină este ea însăși convingătoare. Gîndirea muzicală, timpul muzicii și al poeziei, fiecare dintre aceste subiecte este tratat în capitole speciale, bibliografia cuprinzînd nume dintre cele mai diverse: Igor Stravinski, Ion Barbu sau Matila Ghyka. Concepte muzicale sau
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
sincretismul este ușor perceptibil. Însă, demonstrația este extrem de precisă, în ciuda atîtor evidențe. Autoarea inventariază procedeele muzicale din cîntecele populare - cititorul va descoperi printre rîndurile argumentației portative, asocierea unor silabe cu note muzicale: așezarea în pagină este ea însăși convingătoare. Gîndirea muzicală, timpul muzicii și al poeziei, fiecare dintre aceste subiecte este tratat în capitole speciale, bibliografia cuprinzînd nume dintre cele mai diverse: Igor Stravinski, Ion Barbu sau Matila Ghyka. Concepte muzicale sau literare precum "timbru","tramă", "tempo", "elan" beneficiază de prezentări
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
note muzicale: așezarea în pagină este ea însăși convingătoare. Gîndirea muzicală, timpul muzicii și al poeziei, fiecare dintre aceste subiecte este tratat în capitole speciale, bibliografia cuprinzînd nume dintre cele mai diverse: Igor Stravinski, Ion Barbu sau Matila Ghyka. Concepte muzicale sau literare precum "timbru","tramă", "tempo", "elan" beneficiază de prezentări precise și imparțiale. Un lung șir de anexe continuă indirect demonstrația: sînt amintite diverse teorii și perspective asupra muzicalității textului poetic (Schopenhauer, structuraliștii G. Saint-Guirons și Nicolae Moutard, teoria Tohăneanu-Funeriu
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
între volume, refacerea unui portret și a unei viziuni a celui studiat din cioburile poemelor (cu rare, totuși, inserții biografice), identificarea, normal, a temelor și a esteticii în care se înscrie combinîndu-se cu prinderea alunecărilor spre rigoarea clasică, spre puritatea muzicală a versului, aversiunea pentru suprarealism (de așteptat de la un apărător al rigorii clasice și al "inteligenței poetice"), din care salvează doar libertatea asociativă. Un loc aparte îl ocupă vechii membri ai "Cercului literar" și cei formați în atmosfera Sibiului anilor
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
s-au "închinat" intuindu-i valențele de schimbare a paradigmei estetice proprie secolului XX. Cu alte cuvinte, asistăm prin MEMO la o foarte izbutită încercare de "transfer" în timp datorată savantei utilizări a deja clasicului efect "sons et lumières". Ilustrația muzicală e semnată de Mona Chirilă și Miriam Cuibus, iar luminile și coloana sonoră sunt realizate de Tudor Chirilă. Miriam Cuibus se află la apogeul artei sale interpretative. Neuitata Charlotte Corday pe care am admirat-o în Marat-Sade de Peter Weiss
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
esențiale care transmit mesajul fondului aparțin, prin rost, lumii formelor), paradox încorporat în poetica romanului ("mitopoetică a maternității absorbante și reenergizatoare") și în modelul său cosmologic (caracterizat prin "simultaneitatea în nemurire a tuturor operelor de artă, fie ele oameni, note muzicale sau pagini scrise). Inventarul acestor eseuri (divizate în funcție de temă) nu le poate neglija nici pe cele ce urmăresc conflicte arhetipale (paricidul sublimat Freud - Jung), nici pe cele ce schițează lecturi în cheie hermetică (acela dedicat romanului lui Ken Kesey ori
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
Șovu) cu Victor Colceag, viitor inginer și handbalist talentat, idilă care se sfârșește odată cu intrarea în scenă a mamei Irinei, femeie ambițioasă și autoritară, care o convinge să întrerupă sarcina dobândită în urma relației cu Victor și să-și urmeze cariera muzicală... Al doilea flux epic, pentru care primul funcționează ca o oglindă proiectivă, dezvoltă intriga așa-zis polițistă. Stabilită în Elveția, la Zürich, după o experiență artistică eșuată în America, Irina este angajată, cu ajutorul unei prietene - un fel de funcționar al
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
trei debuturi. Un Wagner de tinerețe care conține în germene filozofia, estetica și limbajul sonor al compozitorului, un prim pas pe drumul către Tetralogie și Tristan. "Olandezul" se află la intersecția dintre genuri și stiluri, între opera romantică și drama muzicală, între povestea fantastică și cadrul realist, între îndrăznețe proiecții muzicale ale viitorului ca "Balada" Sentei și tonul de opéra comique al intervențiilor lui Daland, între un fel de folclor marinăresc inventat și un simfonism somptuos. Această pluralitate de straturi unificate
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
filozofia, estetica și limbajul sonor al compozitorului, un prim pas pe drumul către Tetralogie și Tristan. "Olandezul" se află la intersecția dintre genuri și stiluri, între opera romantică și drama muzicală, între povestea fantastică și cadrul realist, între îndrăznețe proiecții muzicale ale viitorului ca "Balada" Sentei și tonul de opéra comique al intervențiilor lui Daland, între un fel de folclor marinăresc inventat și un simfonism somptuos. Această pluralitate de straturi unificate prin viziunea dramatică genială a lui Wagner ridică în fața punerii
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
doar că Institutul, înființat în 1920, se bazează pe o tradiție creată de personalități marcante ale disciplinei noastre, îndeosebi în domeniul analizei și stilisticii muzicii vechi; treptat s-a impus și o direcționare spre alte domenii mai noi ca iconografia muzicală (volumele editate în condiții grafice de excepție sunt cvasi-unicate în domeniu) istoria dansului, etnomuzicologie (cu aplecare spre patrimoniul regional al Tirolului), sociologie etc. Institutul a fost gazda întâlnirii internaționale a "Grupului de studiu pentru izvoarele istorice ale muzicilor tradiționale" de sub
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
Innsbruck a fost a 13-a și a întrunit muzicologi din 12 țări. Din România au fost prezenți cercetătorul clujean István Almási și cu mine. Chiar dacă Grupul, în principiu și-a lărgit sfera de cuprindere deschizându-se și către culturile muzicale extraeuropene cu întregul lor complex de forme (muzici de cult, de curte etc.) deocamdată - așa cum am putut constata - preocupările au rămas centrate totuși pe Europa, mai ales pe zona centrală și sud-est europeană unde materialul muzical de sorginte etnică este
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
-se și către culturile muzicale extraeuropene cu întregul lor complex de forme (muzici de cult, de curte etc.) deocamdată - așa cum am putut constata - preocupările au rămas centrate totuși pe Europa, mai ales pe zona centrală și sud-est europeană unde materialul muzical de sorginte etnică este încă vital. Cele două teme propuse spre discuție au avut ca idee centrală transformările stilistice ale repertoriului și interpretării, privite într-o optică diacronică și întrebările pe care acest fenomen le ridică: mecanismele producerii lui? cine
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
au referit la repertoriul funebru și la evoluția lui în raport cu atitudinile și modalitățile de viață noi. Altele au adus elemente inedite despre supraviețuirea unor forme vechi ca dansurile de curte baroce în folclorul scandinav și dimpotrivă despre erodarea unui patrimoniu muzical într-o enclavă - o comunitate germană din Brazilia. Cum e și firesc, m-a interesat în mod deosebit referatul despre muzica instrumentală a românilor din Serbia, prezentat de colegul Nice Fracile (Novi Sad) el însuși român. Discuțiile animate, într-o
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
și novitala care era, atunci, cinematograful, frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum se știe, făcea muzică (vioară), nefiind nici compozitor, nici instrumentist virtuos, ci un improvizator care "potrivea" melodii textelor știute. Dar educația sa muzicală, știe dl. Const. Călin, se limita la ceea ce deprinsese la școală, pe vremea corurilor patriotice și din cîntecele de mai subliniată popularitate. "Melosensibil, afirmă autorul nostru, el nu e totuși un meloman, un abonat, un "stîlp" al sălilor de concert
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
lor a unor personaje capabile - în tradiția "ficțională" pomenită mai sus - să coaguleze materialul filmelor (iată-l spre exemplu pe Mihai Dolgan, conducatorul formației "Noroc", povestind însuflețit, într-un emoționant - adesea comic - prezent al memoriei afective, despre un nemaivăzut succes muzical - citește "dezgheț temporar": "Dintr-o dată, lumea umblă ca nebună ca să facă rost de un bilet, se urcă prin copaci ca să-i asculte..." ( aici, despre turneul unic al "Mondial"-ului în Moldova). Cei trei regizori plus operatorul (același pentru toate filmele
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
de tăgadă, la nivelul manifestărilor similare situate pe meridianele europene importante ale muzicii. Am trăit decenii în șir cu nostalgia organizării la noi a unei importante manifestări dedicate muzicii contemporane. Am admirat, am privit cu jind la marele festival "Toamna muzicală varșoviană". Ne amintim, acesta a apărut cu decenii în urmă atunci când - în anii '60 - expansiunea școlii componistice poloneze devenea spectaculoasă pe firmamentul muzicii europene postbelice. La sfârșitul anilor '60, și în deceniul următor, mai mulți creatori din România - mă gândesc
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
susținerii financiare, al convenția nefuncțională stabilită între Uniunea Compozitorilor și Ministerul Culturii și - nu în ultimul rând! - la mediul autohton cultural bucureștean, la gustul publicului de concert, cu preferințe strict orientate spre muzica clasicoromantică a secolului trecut, la lipsurile educației muzicale etalate la nivelele cele mai înalte ale intelectualității noastre. Privind retroactiv, la cele zece ediții, se poate afirma că "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi" este un bun de preț în contextul actual, un bun câștigat "cu sudoare, cu lacrimi, cu
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
momentele cele mai dificile, recenta ediție a festivalului muzicii noi... nu a dispus de un director artistic. Mai permisive din punctul de vedere al selecției stilistice, concertele s-au ținut departe de posibilele limitări subiective. Este o formulă. Implicarea formațiilor muzicale ale Societății Române de Radiodifuziune a fost majoră. Unul dintre cele mai spectaculoase concerte a fost, desigur, cel susținut de Orchestra Națională condusă de dirijorul Corneliu Dumbrăveanu; este muzicianul salvator al situațiilor imposibile aduse, totuși, al limita posibilului, grație unei
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]