1,358,563 matches
-
refugiat politic, în 1948, dreptul - și accesul direct la elita politică românească - refugiată în Franța și în America (Grigore Gafencu, Alexandru Cretzianu, Constantin Vișoianu, Brutus Coste, Radu Plessia (Pleșia), George Anastasiu, Emil Ciurea, Aristide Burileanu etc.). El intră în legătură cu Comitetul Național Român, condus de generalul Rădescu, și asistă la toate „laborioasele negocieri dintre partidele politice în exil". La 10 mai 1949 Comitetul Național Român „intră în funcțiune" la New York sub auspiciile unui Free Europe Commitee (p. 35). Sub președinția ultimului prim-
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Constantin Vișoianu, Brutus Coste, Radu Plessia (Pleșia), George Anastasiu, Emil Ciurea, Aristide Burileanu etc.). El intră în legătură cu Comitetul Național Român, condus de generalul Rădescu, și asistă la toate „laborioasele negocieri dintre partidele politice în exil". La 10 mai 1949 Comitetul Național Român „intră în funcțiune" la New York sub auspiciile unui Free Europe Commitee (p. 35). Sub președinția ultimului prim-ministru numit de Rege, generalul Rădescu, sînt menționate numele componenților - politicieni și independenți - acestei „umbre de guvern în exil" (cu un Rege
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
în nici un partid politic", nici nu a fost „implicat" în lupte politice. Desigur, ne putem întreba de ce nu a dorit să se implice politic: dorința de a fi util țării sale a luat alte căi. Bineînțeles, pentru a ajuta „cauza națională" era necesară și altă activitate. Neagu Djuvara se asociază, la Paris, cu Nicolae Caranfil și cu alți colaboratori (o mențiune specială are „domnișoara Nussbaum", despre care scrie că „devotamentul pentru cauza noastră a fost extraordinar" (p. 42) și înființează, cu
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
ai noștri!", românitatea-i se găsea „în tainică suferință" (p. 48): „se dădea uitării, se arunca în neant ceea ce era specificitatea mea" (ibid.). Iar cînd, întîmplător, asculta Poema română a lui George Enescu și îi răsunau, în auz, acordurile imnului nostru național Trăiască Regele!, „am lăsat coșul la pămînt, am luat instinctiv poziția de drepți în fața aparatului" și „am ascultat nemișcat pînă la urmă, cu gîndul departe"; „mi-am ascuns fața în palme și am plîns cu hohote, în ascuns" (p. 44-45
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Djuvara retrăiesc însemnate - azi, ignorate - persoane din primul - și, poate, cel mai de elită - exil românesc, la Paris: Cristina Tuduri, „fosta bibliotecară a Regelui", Cristina Sturdza, Alexandru Ghika, Ciotori, fost „diplomat din umbră" al lui Titulescu (ulterior cooptat în Comitetul Național Român), Gheorghe Bumbești, Emil Ghilezan, Citta Davila, Ion Pangal, „mare maestru al francmasoneriei românești", Viorel Tilea etc. Precum și unele persoane din România: Victor Rădulescu Pogoneanu, Dinu Hiotti ș.a. (Un indice de nume ar fi fost foarte util cititorilor acestei lucrări
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
o prezență atît de complexă - și „valaho-românească", și franțuzească, și internațional experimentată în diplomație, precum era dl Neagu Djuvara? Poate că anii în care i s-a făcut „neprevăzuta propunere" de a conduce o „celulă de informații" sub egida Comitetului Național Român, în legătură cu serviciile speciale „ale marilor puteri occidentale" - vor fi fost „anii cei mai grei din viață" (p. 76 urm.) - dar... Cît de bine, cît ajutor a putut da - în această calitate - luptei Românilor împotriva ocupației comuniste a Sovieticilor! Patru
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
p. 106-107 și urm., o prezentare a colaboratorilor de atunci ai Europei libere : Preda Bunescu, Horia Rădulescu, Octavian Vuia, Ion (Jean) Haralamb, Aristide Burileanu, George Ciorănescu, Cismărescu, Mihai Negulescu și alții. Dar mai ales Ghiță Ionescu, secretar general al Comitetului Național Român (ulterior, profesor universitar în Marea Britanie) - sub „bagheta" căruia dl Djuvara nu a stat prea multă vreme: în 1958-1959 se mută, din nou, la Paris. De astă dată ca secretar general al Fundației Regale Carol I (președinte, profesorul Virgil Veniamin
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
măcelului, indicau propunerea lui drept cea mai înțeleaptă. Vocea teribilă plină de autoritate a bătrînului Petre Carp, îl susținu și ea pînă la capăt. Cu toate acestea, împotrivirea celorlalți și în primul rînd a lui Ioan I.C.Brătianu birui. Interesele naționale dictau altă atitudine. Nu era vorba nicidecum ca onoarea României să fie pătată. Tratatul secret consfințea o alianță defensivă or tocmai Puterile Centrale procedaseră, și de data asta, la cea mai sfruntată agresiune. Cu o majoritate zdrobitoare, sfatul adoptă neutralitatea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
de Miniștri, semnată de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Adică un guvern de semianalfabeți (vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri în 1953 erau Chivu Stoica și Al. Moghioroș) este mai competent să legifereze în materie de scriere (care, neîndoielnic, e o componentă a culturii naționale) decât forul care-i cuprinde pe cei mai distinși savanți și oameni de cultură ai țării? (Aici, fie-mi permisă o paranteză. S-a tot spus că specialiștii s-au opus, în bloc, acestei măsuri. Nu-i adevărat. Chiar în
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
Cornelia Pillat În anul 1941, cu ocazia decernării premiului național de poezie 1) poetului V. Voiculescu, Ion Pillat recunoștea în acesta pe unul din cei mai mari și autentici poeți ai neamului românesc al cărui stil poetic propriu dă versului voiculescian o fizionomie în care recunoaștem cu emoție trăsăturile cele
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
Suezului și, în sfîrșit, fraternizarea puterilor garanțe sub baghetă miraculoasă a zeiței Pax-Concordia... Excelsior!" (Gazeta poporului, 1895, nr. 228) Am zăbovit asupra acestui text în I. L. caragiale față cu kitschul, identificînd în el nucleul spectacolului 100 de ani. Revista istorică națională a secolului XIX, în 10 ilustrațiuni, reprezentat la 1 februarie 1899 pe scena Teatrului Național din București, după un scenariu întocmit de Caragiale. Similitudinile cu baletul Excelsior se fac observate încă din Tabloul I, care ne înfățișează Moldova și Muntenia
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
poporului, 1895, nr. 228) Am zăbovit asupra acestui text în I. L. caragiale față cu kitschul, identificînd în el nucleul spectacolului 100 de ani. Revista istorică națională a secolului XIX, în 10 ilustrațiuni, reprezentat la 1 februarie 1899 pe scena Teatrului Național din București, după un scenariu întocmit de Caragiale. Similitudinile cu baletul Excelsior se fac observate încă din Tabloul I, care ne înfățișează Moldova și Muntenia sub chipul unor femei cernite și legate în lanțuri. În mijlocul scenei, un demon înalt și
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
un drum la Bibliotecă Academiei depășește momentan zelul meu științific. Îl pun înapoi în raft pe Jules Lemaître, mulțumindu-i cordial pentru că m-a scos din eroare. O nouă montare a baletului Excelsior pe scena Operei Române... pardon! a Operei Naționale, după instalarea statuii lui nenea Iancu pe un magnific mușuroi de ciment în fața Teatrului Național din București, ar încununa "în adevăr mirific" deliciile Anului Caragiale.
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
pe Jules Lemaître, mulțumindu-i cordial pentru că m-a scos din eroare. O nouă montare a baletului Excelsior pe scena Operei Române... pardon! a Operei Naționale, după instalarea statuii lui nenea Iancu pe un magnific mușuroi de ciment în fața Teatrului Național din București, ar încununa "în adevăr mirific" deliciile Anului Caragiale.
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
cît de des aveam s-o invoc cu diferite prilejuri; practic, de cîte ori mă izbea paralelismul dintre evoluția ideilor societății și aceea a microcosmului personal. Pe plan istoric, de pildă, valorile individualismului au fost instituționalizate după acelea colective, etnice, naționale; am trecut printr-un proces asemănător pe plan personal, ca urmare a lecturilor și experienței. Uneori am impresia însă că noi cei din Israel trăim de fapt în atmosfera și mentalitatea anului românesc 1848, atît de prevalentă continuă să fie
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
di cîntat opera și operetî, ca să fii foarti clar cari dintri noi două este mai talentați și mai plurivalenți. Apropo, să nu ți puni dracu să ți orientezi cătri gimnastică de performanți, că m-am băgat deja eu în lotul național. O să fiu number one, mai tari chiar și diecît Nadia! Să vezi ce-o să ți oftici, mîți mediocri ci ești! (Acest text este un pamflet)
Andreea Marin către Mihaela Rădulescu: O sî ti oftici, mîţî mediocrî ci eşti! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21203_a_22528]
-
serviciul cu pricina, precum și să mi se scadă din factură suma strecurată acolo abuziv. Mi s-a zis că nu prea se poate, trebuie s-o plătesc. Am înnebunit și mai tare. Primul impuls a fost să iau calea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. Al doilea, mai pașnic, a fost să găsesc pe cineva din interior, care să dispună rezolvarea problemei. Un PR Manager ar fi fost perfect. M-am apucat să îl caut. Mister total. Nimeni nu avea idee de
Da, companiile vor să ne fure! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21272_a_22597]
-
pe locul 4 și pe locul 7 în topul influenței în Parlamentul European. Dar nimic nu face mai bine diferența între politicienii ecologiști de ocazie și ecologiștii autentici că un proiect în care mediul este călcat în picioare în numele interesului național, ca, de exemplu, la Roșia Montană. Daciana nu s-a ferit să-și formeze propria opinie și s-a opus cu fermitate proiectului cu mult înainte că social-democrații să-și dea seama că-l pot folosi împotriva lui Traian Băsescu
Decența Dacianei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82369_a_83694]
-
din România. Nu doar mânia l-a ajutat pe doctorul Arafat să depășească absolut toate obstacolele care i-au fost puse în cale de partizanii stării de fapt și să transforme în două decenii un experiment local într-un sistem național copiat de alte țări și dat exemplu de urgentiștii americani. Ceea ce l-a făcut de neoprit a fost, cum bine observa Vlad Mixich, fanatismul lui, obsesia lui, fandacsia lui, dacă vreți, cu sistemul național de urgență. Probabil sunt multe alte
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
un experiment local într-un sistem național copiat de alte țări și dat exemplu de urgentiștii americani. Ceea ce l-a făcut de neoprit a fost, cum bine observa Vlad Mixich, fanatismul lui, obsesia lui, fandacsia lui, dacă vreți, cu sistemul național de urgență. Probabil sunt multe alte lucruri care-l supără pe doctorul Arafat în România. Dar și-a ales una dintre aceste supărări, pe cea mai mare, și de mai bine de două decenii face ceva în legătură cu ea. Sigur, nu
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
ani de zile în speranța unor schimbări punctuale, cum ar fi accesul la tratament al bolnavilor de cancer, sau desființarea orfelinatelor dintr-un întreg județ, sau educația copiilor sau a tinerilor dintr-o zonă defavorizată economic, sau înființarea unui parc național, sau a unui centru de tratament paleativ al pacienților cu boli terminale lângă București. Ce legătură au toate astea cu tragedia petrecută luni seară? S-a adunat foarte multă furie în sufletele noastre. Sublocotenentul Aurelia Ion și pilotul Adrian Iovan
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
la consultații. Dar și-a dorit să lucreze alături de cei mai buni medici pentru a învăța cum să devină, la rândul ei, un medic extraordinar. Nu a așteptat ca cineva să reformeze sistemul medical din România sau să doteze Agenția Națională de Transplant cu un avion mai bun sau să le crească salariile medicilor. Nu doar ca militar, ci și ca simplu membru al comunității, Aurelia Ion a murit la datorie. Așa cum a înțeles ea datoria față de semenii ei, față de noi
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
în ziua când ar trebui să se retragă în cazărmi și să tacă. Pe 22 decembrie merg de mai mulți ani cu sora mea și cu câțiva prieteni la Universitate și aprind o lumânare la troițe. De obicei în fața Teatrului Național concertează niște fete stridente sau niște băieți oxigenați. Acum cativa ani mi se părea că e lipsit de pioșenie că Primăria să dea aviz pentru așa ceva. Astăzi sunt mai îngăduitor: fraierii au murit și pentru asta. Când îi spun unui
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82371_a_83696]
-
moștenitorului lui Băsescu este toată România - cu toate astea în prima săptămână de proteste zilnice, posturile TV erau ticsite cu știri despre rochia Elenei Băsescu, despre culoarea pampers-ului purtat de nou-născut și alte chestiuni deosebit de importante la nivelul politico-economico-social-cultural național. @Paul eram în mare de acord cu tine, dar m-ai pierdut la faza cu “și premii iau toate televiziunile”. E ca si cum eu ți-aș spune că Mungiu a luat Palme d’Or-ul și tu mi-ai spune că
Uniți, simplificăm și arătăm cu degetul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82385_a_83710]
-
Dragoș Bucurenci Aniversez un an de când s-a nascut programul național de educație pentru acordarea primului ajutor Lecția de prim ajutor. Un an în care am dovedit cât de important este că oamenii obișnuiți să cunoască măsurile elementare de prim ajutor, care pot salva viața cuiva în minutele critice care trec
Un an împlinit cu Lecția de Prim Ajutor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82399_a_83724]