10,211 matches
-
povestit într-un limbaj care este tipic pentru NARATORUL ficțional (în opoziție cu AUTORUL) și e așezat ferm într-un cadru de comunicare. Maniera de a povesti (trăsătura distinctivă și specificitatea vorbirii naratorului) este tot atît de importantă pentru efectul narațiunii ca și situațiile și evenimentele povestite. Huckleberry Finn ar fi un exemplu de povestire directă la persoana întîi, în timp ce Robinson Crusoe și David Coperfield n-ar fi astfel. ¶Bakhtin 1984 [1970]; Banfield 1982; Lemon, Reis 1965; Titunik 1963; Vinogradov 1980
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Aussage]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, în accepția lui Hamburger, opus la ceea ce se numește POVESTIRE FICȚIONALĂ (fiktionale Erzählen). Povestirea factuală constă din aserțiuni de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA PERSOANA A TREIA. Ea se caracterizează prin absența unui eu-origine
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA PERSOANA A TREIA. Ea se caracterizează prin absența unui eu-origine (personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectele rostirilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate) și are capacitatea unică de a portretiza subiectivitatea acestor personaje la persoana a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, după Hamburger, care o opune la ceea ce s-ar numi POVESTIRE FACTUALĂ (Aussage). Povestirea ficțională constă dintr-o NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală se pot lega de un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa, în povestirea ficțională personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectul enunțurilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
între povestirea ficțională și povestirea factuală este analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire în ramă. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire minimală [minimal story]. O narațiune care reflectă numai două STĂRI și un singur EVENIMENT, în așa fel încît (1) o stare precede evenimentul în timp, iar evenimentul precede cealaltă stare în timp
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire în ramă. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire minimală [minimal story]. O narațiune care reflectă numai două STĂRI și un singur EVENIMENT, în așa fel încît (1) o stare precede evenimentul în timp, iar evenimentul precede cealaltă stare în timp (și o cauzează); (2) a doua
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire în ramă. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire minimală [minimal story]. O narațiune care reflectă numai două STĂRI și un singur EVENIMENT, în așa fel încît (1) o stare precede evenimentul în timp, iar evenimentul precede cealaltă stare în timp (și o cauzează); (2) a doua stare constituie inversul (sau modificarea, inclusiv modificarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
timp (și o cauzează); (2) a doua stare constituie inversul (sau modificarea, inclusiv modificarea "zero") celei dintîi. "Ion era fericit, apoi l-a văzut pe Petru, apoi, ca o consecință, fu nefericit" este o povestire minimală. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, NARAȚIUNE MINIMALĂ, PROCES, POVESTIRE. povestire moleculară [molecular story]. O povestire care constă din două sau mai multe POVESTIRI ATOMICE; o POVESTIRE COMPUSĂ. Vezi și MODALITATE. povestirea evenimentelor. Vezi REPREZENTARE. povestirea vorbelor. Vezi RELATARE. poziție [stance]. Relația între NARATOR și NARAT. Împreună cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se spune că primul eveniment îl prefigurează pe al doilea. ¶Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Souvage 1965. Vezi și PREAVIZARE, SUSPANS. prescurtare [foreshortening]. Vezi REZUMAT. ¶Brooks, Warren 1959; H. James 1972. preterit epic [epic preterite/epische praeteritum]. Preteritul caracteristic pentru narațiunea epică sau ficțională. După Käte Hamburger, acest așa-numit preterit epic (epische praeteritum) este o trăsătură distinctă a ficțiunii, în opoziție cu non-ficțiunea (tot așa cum POVESTIREA FICȚIONALĂ se află în opoziție cu POVESTIREA FACTUALĂ): el le desemnează ca fictive (trecutul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și circumstanțialele DEICTICE (temporale) care ar fi inacceptabile în aserțiuni despre realitate: iată, de exemplu: " El a văzut-o, și acum se simțea rău", în care o formă adverbială desemnînd un prezent se combină cu un preterit. Unii cercetători ai narațiunii (Bronzwaer, Chatman) argumentează în sensul că pretenția lui Hamburger este excesivă și, mai exact, că co-apariția formelor preterice și a circumstanțialelor deictice (temporale) nu definește ficționalitatea. Alții argumentează totuși nu foarte diferit de Hamburger că, în ficțiune, preteritul constituie un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu două stări constituie un proces simplu sau minimal (și este analog POVESTIRII MINIMALE). Un proces al stării n (unde n > 2) constituie un proces complex. ¶Genot 1979. program narativ [narrative program]. O SINTAGMĂ la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, reprezentînd o schimbare de stare efectuată de un ACTOR și afectînd un alt actor sau pe același actor. Programele narative pot fi simple (cînd nu cer realizarea unui alt program narativ pentru efectuarea lor) sau complexe (cînd cer așa ceva). ¶Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
realizarea unui alt program narativ pentru efectuarea lor) sau complexe (cînd cer așa ceva). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și ACT, PARCURS NARATIV. proiecție în viitor [flashforward]. O PROLEPSĂ; o ANTICIPARE. Termenul se folosește frecvent în legătură cu narațiunea cinematică (Și caii se împușcă, nu-i așa?). ¶Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ANACRONIE, ORDINE. prolepsă [prolepsis]. O ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau a mai multor evenimente care vor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
păru să observe ceva. Totuși, în ziua următoare, avea să se gîndească ore întregi la amănuntul acela", prolepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte a acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
opoziție cu DISCURSUL-INDIRECT INCIDENT), propozițiile incidente nu însoțesc enunțul sau gîndirea. ¶Chatman 1978; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, FORMULĂ INQUIT, VERBUM DICENDI. propoziție independentă [free clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE este egal cu întreaga narațiune; o propoziție care nu-i afectată de JUNCTURA TEMPORALĂ și deci poate fi înlocuită fără a rezulta modificări în interpretarea semantică. În "Păsările cîntau fără contenire. Ion era fericit; apoi se gîndi la Maria", "Păsările cîntau fără contenire" e o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
femeia a început să zîmbească. Ion trase concluzia că sînt oameni simpatici", atît "Ion a ieșit să-i salute pe cei doi" cît și "Ion a ajuns la concluzia că sînt oameni simpatici" sînt propoziții narative. Propozițiile narative constituie scheletul narațiunii și, în opoziție cu PROPOZIȚIILE INDEPENDENTE și PROPOZIȚIILE RESTRÎNSE, ele sînt închise într-o anumită poziție în secvența narativă. Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚII COORDONATE, SET DE DISLOCARE. propoziție narativă circumstanțializată [narrative sentence]. O propoziție care se referă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se referă atît la un eveniment care a avut loc în 1769, cît și la o situație valabilă în 1804 și 1815 (cînd Napoleon era împărat), dar o descrie numai pe prima. Propozițiile narative circumstanțializate sînt semne importante ale finalității narațiunii. ¶Danto 1965. Vezi și SFÎRȘIT. propoziție narativă simplă [narrative proposition]. Vezi PROPOZIȚIE SIMPLĂ. propoziție restrînsă [restricted clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE e mai mare decît acela al unei PROPOZIȚII NARATIVE, dar mai mic decît acela al unei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
propoziție restrînsă [restricted clause]. O propoziție al cărei SET DE DISLOCARE e mai mare decît acela al unei PROPOZIȚII NARATIVE, dar mai mic decît acela al unei PROPOZIȚII INDEPENDENTE. O propoziție restrînsă poate fi deplasată pe o mare parte a narațiunii fără a rezulta schimbări în interpretarea semantică, dar nu se poate deplasa peste întreaga narațiune: în "Era ora cinci. Păsările au început să cînte. La cinci și zece, Maria s-a sculat", "Era ora cinci" este o propoziție restrînsă. ¶Labov
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acela al unei PROPOZIȚII NARATIVE, dar mai mic decît acela al unei PROPOZIȚII INDEPENDENTE. O propoziție restrînsă poate fi deplasată pe o mare parte a narațiunii fără a rezulta schimbări în interpretarea semantică, dar nu se poate deplasa peste întreaga narațiune: în "Era ora cinci. Păsările au început să cînte. La cinci și zece, Maria s-a sculat", "Era ora cinci" este o propoziție restrînsă. ¶Labov 1972; Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚII COORDONATE. propoziție simplă [proposition]. O unitate elementară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și PROPOZIȚIE INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. prosceniu. Vezi PRIM-PLAN. prospecție [prospection]. O ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROLEPSĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. protagonist [protagonist]. PERSONAJUL principal; personajul care constituie punctul de interes principal. O narațiune articulată în termenii unui CONFLICT interpersonal presupune două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și ANTAGONISTUL. ¶N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ANTIEROU, SUBIECT. psihonarație [psychonarration]. Un DISCURS NARATIVIZAT care reprezintă gîndurile unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și ANTAGONISTUL. ¶N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ANTIEROU, SUBIECT. psihonarație [psychonarration]. Un DISCURS NARATIVIZAT care reprezintă gîndurile unui personaj (în opoziție cu enunțurile), în contextul NARAȚIUNII LA PERSOANA A TREIA; ANALIZĂ INTERNĂ. ¶Cohn delimitează trei tehnici de bază pentru redarea conștiinței: psihonarația (cea mai indirectă), MONOLOGUL NARAT și MONOLOGUL CITAT (cea mai directă). ¶Cohn 1966, 1978. Vezi și AUTONARAȚIE. punct culminant [climax]. Punctul celei mai înalte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tipurile de tratament favorizate (DRAMA sau PANORAMA) și TIPURILE DE DISCURS adoptate. Mai general, se consideră că el izvorăște din relațiile dintre narator și NARARE, narator și NARATAR, narator și NARAT (Lanser). S-au propus mai multe descrieri tipologice ale narațiunii pornind de la punctul de vedere (într-un sens mai larg, și nu mai restrîns). Astfel, Brooks și Warren (care folosesc termenul de CENTRU AL NARAȚIEI) oferă o clasificare cvadripartită bazată pe două distincții: între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI și NARAȚIUNEA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai multe descrieri tipologice ale narațiunii pornind de la punctul de vedere (într-un sens mai larg, și nu mai restrîns). Astfel, Brooks și Warren (care folosesc termenul de CENTRU AL NARAȚIEI) oferă o clasificare cvadripartită bazată pe două distincții: între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI și NARAȚIUNEA LA PERSOANA A TREIA, și între descrierea internă și observarea din exterior a evenimentelor: (1) persoana întîi (NARAȚIUNEA AUTODIEGETICĂ: Marile speranțe); (2) observator la persoana întîi (naratorul este personaj principal în povestirea relatată: Marele Gatsby
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiunii pornind de la punctul de vedere (într-un sens mai larg, și nu mai restrîns). Astfel, Brooks și Warren (care folosesc termenul de CENTRU AL NARAȚIEI) oferă o clasificare cvadripartită bazată pe două distincții: între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI și NARAȚIUNEA LA PERSOANA A TREIA, și între descrierea internă și observarea din exterior a evenimentelor: (1) persoana întîi (NARAȚIUNEA AUTODIEGETICĂ: Marile speranțe); (2) observator la persoana întîi (naratorul este personaj principal în povestirea relatată: Marele Gatsby); (3) autor-observator (punct de vedere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Warren (care folosesc termenul de CENTRU AL NARAȚIEI) oferă o clasificare cvadripartită bazată pe două distincții: între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI și NARAȚIUNEA LA PERSOANA A TREIA, și între descrierea internă și observarea din exterior a evenimentelor: (1) persoana întîi (NARAȚIUNEA AUTODIEGETICĂ: Marile speranțe); (2) observator la persoana întîi (naratorul este personaj principal în povestirea relatată: Marele Gatsby); (3) autor-observator (punct de vedere exterior: Dealuri ca elefanți albi); (4) autor omniscient (Tess D'Urberville). ¶Grimes, care vorbește despre viewpoint, identifică, de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]