3,358 matches
-
om al proiectelor urmărite cu îndărătnicie și strictețe. Febra îmbarcării pentru o călătorie (de orice fel) mă poate îndepărta multă vreme de la masă de scris. Iată cauza pentru care, în lanțuri chiar, am preferat să rămân viu, adică indiferent față de neajunsul de a nu-mi pune în ordine Jurnalul, de a nu-mi publică poeziile, de a amână și a lasă la urmă, dacă vrei, tot ce e mai bun... Ca scriitor, important ar fi să poți orice. Dar cine poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
suedez, orientalistica și, mai precis, iranistica, disciplină care, cu excepția câtorva intervenții modeste, mai modeste decât cele indologice, a dispărut treptat din orizontul nostru de interes sau așteptare. În paginile studiului care urmează am încercat să atenuăm o parte a acestui neajuns, insistând asupra câtorva istorii (atât europeană, cât și autohtonă) și încrengături care ni s-au părut relevante pentru faptul destul de precis că Eliade revine în contextul cultural românesc prin intermediul unui document inedit legat de un orientalist și, nu întâmplător, credem
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
orientaliștilor europeni. Vezi supra, scrisoarea II: „Problema «originilor» tehnicilor yoghine nu este decât o ipoteză de lucru, și în plus o ipoteză destul de fragilă!...”. Despre aceste „păcate ale tinereții” Eliade nu s-a ferit să vorbească în prefața ediției franceze: „Neajunsurile datorate tinereții și lipsei de experiență erau agravate de supărătoare erori de interpretare datorate dublei traduceri” - cf. Yoga (1954), în introducere. Pentru o comparație între teza din 1936 și ediția occidentală, ca și pentru o mai bună înțelegere a naturii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
achiziționarea cărții lui Schwab*** (saude orice altă carte mai bună despre acest subiect, dacă există) în engleză. Cred că aici multă lume ar fi interesată de o asemenea carte, dar îmi dau seama că nu am nici o idee precisă despre neajunsurile științifice ale acestei cărți. Înțeleg de la dvs. că sunt considerable, și încă mă întreb dacă merită traducerea cărții așa cum este, poate cu note de subsol pentru aducerea la zi? Când îi voi scrie data următoare editorului meu, Indiana University Press
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
să luptăm împotriva mulțumirii de sine și a amețelii de pe urma succeselor, să luptăm hotărît împotriva încercărilor de gîtuire a criticii, fără a ține seama de persoane. Nu avem dreptul să ascundem o stare de lucruri nesatisfăcătoare, să privim cu nepăsare neajunsurile și lipsurile. Să nu tolerăm tăinuirea sau denaturarea adevărului. Am citat fragmentar și, cu cîteva excepții care privesc exclusiv pe membrii de partid îndatoririle unui comunist, deci și ale unui scriitor comunist, așa cum reiese din Statutul partidului nostru". Nici Mihu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
E.L." și, sub influența acestora, comentează negativ politica partidului și statului nostru, la unii oameni de artă și cultură, îndeosebi în rîndul scriitorilor din Capitală, accentuîndu-se tendința de a se manifesta necorespunzător, chiar și în public". Își recunosc și unele neajunsuri, nu totul este controlat informativ integral, mai sînt încă breșe... În ultimul Raport pentru analiza rețelei informative din problema "artă-cultură"; "presă-tipografie", din 02.04.1987, inserat în Noi și Securitatea, sînt prezentate acribios-sintetic cîteva date statistice: "La începutul anului 1987
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de Încredere pe care-l primiseră, „vot”, aport și solidaritate largă cu care, În acea vreme, s-ar fi putut „face multe”, s-ar fi putut eradica cu un ceas și chiar cu un deceniu mai devreme multe și apăsătoare neajunsuri ale economiei și administrației. Nemaivorbind de cultură, sănătate și Învățământ, cele trei zone vitregite de toate guvernele de după revoluție, baza biologică și formativă, lucidă, a națiunii. Astfel, Ana Blandiana a Învățat „pe pielea ei” și a propriei ei organizații că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
absențe”, ei sunt produsul ceaușismului și al politicii sale, și, cât timp România nu va avea nu numai o solidă, substanțială, clasă de mijloc!, dar și o clară, obiectivă, rece privire asupra trecutului politic și social apropiat, aceste „rele și neajunsuri”, de care ne acuză Bruxelles-ul și opinia mondială, nu au cum să fie În profunzime eradicate. 9 Adaptare - dezadaptare - readaptare! Când vorbim despre „revenirea la normalitate”, ne lovim Încă o dată de acea temă pe care am citat-o mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și nici de indiferența sau trădarea „jenată” a prietenilor, de sărăcie sau de ridicolul pe care-l stârnește demnitatea noastră, regăsită și afirmată cu cât chin și eroism intern. Naiv fiind și plângându-mă odată amicului meu Marin Sorescu de neajunsurile prin care treceam, de asprimea „forurilor”, de indiferența colegilor etc., Marin, cu aerul său hagard, cu acea „absență” În care-și ascundea luciditatea, mi-a spus simplu și franc: - Ce mai vrei! Ai noroc că nu ți-au rupt vreo
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
s-o bănuiască... Mama mea, sfânta mea Mamă care m-a iubit „neostenit” până În ultima ei clipă - s-a stins, de curând, În Domnul, la vîrsta de 92 de ani! -, nu a fost, În ultimii ei ani cînd nu puține neajunsuri fizice o Încercau, nici o clipă bătrînă cu adevărat, adică a dezvoltat, până În ultimele ceasuri, ceea ce cred eu că dă măsura umanului: capacitatea de a ieși din sine, forța de a dărui căldură, umanitate celor din jur, interes pentru problemele și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a dovedit generoasă la extrem, forța mea de creație s-a redeșteptat cu o fervoare și o prolificitate care mi se par marele cadou al senectuții și o „confirmare” a „sensului vieții”! Așa cum, după ieșirea mea, cu „scandal” și multe neajunsuri și umilințe, din structurile administrative și culturale, În ’71, la Întoarcerea mea În țară În aprilie ’72, deși marginalizat de toată lumea, „geniul meu creator” a trăit o bucurie a „eliberării morale” formidabilă, ce s-a dovedit iute Înalt creatoare și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
regimuri autoritare, din nou ocupații străine și, În final, anii cei mai sumbri ai comunismului... Poate că În viitor România Își va găsi un echilibru durabil. Deocamdată, singura perioadă cu adevărat echilibrată din istoria ei — oricare i-ar fi fost neajunsurile — rămân cei 48 de ani ai lui Carol I. Primul Război Mondial și crearea României Mari Așa cum se Întâmplă Îndeobște cu evenimentele istorice, participarea României la Primul Război Mondial a căpătat În memoria românilor contururi mult mai simple decât a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dar îi datoram lui Jayne favoarea asta (plus că sâmbetele nu-mi mai aparțineau). Sentimentul de vinovăție care continua să sporească de când mă mutasem aici în iulie se definea tot mai limpede și mai articulat: eu eram cel vinovat de neajunsurile lui Robby, deși Jayne încerca să comprime distanța dintre mine și el. Ea era cea care îngenunchea, implorând, ceea ce îmi reaminti de ce eram cu ea. - V-ați pus centurile? am întrebat cu voioșie în timp ce ieșeam din curte. - Mami nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și e foarte primitor. Ne pare rău că Împrejurările nu-ți dau posibilitatea să profitați. Să sperăm că anul acesta tot ne veți face plăcerea. Soției și dvs. vă dorim multă sănătate, mulțumire și o stare de indiferență față de toate neajunsurile. Ea e cel mai recomandabil tratament! Distinse salutări de la mine și soțul meu și de la fam. Ciuntu (care citește totdeauna scrisoarea dvs.) (...). Marie Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”11 februarie 1975”> Mult stimate Domnule Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
multora, dar și în ai mei, adesea - de care a dat dovadă acel „tinerel”. Oare „realizarea”, „cariera” - în sensul ei exemplar! - să aibă nevoie de acest „tip de calități” care se arată, se „prezintă” în primii timpi ca defecte, ca neajunsuri grave în fireasca, „recomandabila” adaptare la normele și valorile (mediiă ale societății?! Oare hazardul, norocul, atât de disprețuit de tânărul care am fost, să joace totuși un rol cu mult mai mare decât credem noi ce suntem convinși a fi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a două milenii „modul nostru de a fi”, Zestrea noastră specifică. De care unii se leapădă teatral și „isteric”, precum Cioran, paradoxal un reprezentant de esență tocmai al „vaerului național” (ca și consăteanul său, Goga!Ă, un exponent sublim al „neajunsului de a fi român”, sublimat, potențat în „neajunsul de a te naște”, dar și suferind, ca un copil etern, de acea tentation d’exister! Nevrotic, ca orice hipersensibil, posedând o colosală forță de a „nu” se adapta niciunde, singularizându-se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Zestrea noastră specifică. De care unii se leapădă teatral și „isteric”, precum Cioran, paradoxal un reprezentant de esență tocmai al „vaerului național” (ca și consăteanul său, Goga!Ă, un exponent sublim al „neajunsului de a fi român”, sublimat, potențat în „neajunsul de a te naște”, dar și suferind, ca un copil etern, de acea tentation d’exister! Nevrotic, ca orice hipersensibil, posedând o colosală forță de a „nu” se adapta niciunde, singularizându-se astfel teatral, cum o spuneam, și dramatic. Dacă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Îți trebuie curaj pentru a recunoaște așa ceva, dar oare este într-adevăr o alegere? La urma urmei, ce poate cortexul contra hipotalamusului? Această atracție fatală e umbra mancenilierului* sub soarele Luminilor. Nutream vaga speranță că o judecată ponderată, departajând clar neajunsurile și meritele, ar putea elimina ireconciliabilul dintre Israel și Ismael. Un miraj. Ceea ce e visceral nu se discută. Nici sacrul. Schimburile sunt imposibil de efectuat. Se recomandă tăcerea. Am înțeles tacit acest lucru, și G.W. și eu, și am
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vor crește copiii în religia creștină). "Acela care-și ia soție din altă comunitate e sortit să moară în necazuri și în sărăcie". Sunt triste țările în care trebuie să te căsătorești cu o familie și să suporți apoi toate neajunsurile care decurg din aceasta. Grad de periculozitate pentru vecin? Religii universale, islamul și creștinismul au o vocație expansionistă și, prin definiție, nesățioasă; cum orice om răspunde unei chemări, pastorala nu poate fi socotită ca încheiată atâta timp cât vreun nătărău rămâne în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Bonfinius laudă vitejia arătată de rege și nu există nici o îndoială că Matei era un viteaz, dar el a fost lovit de o săgeată „getică”, cu două colțuri, nu departe de șira spinării („acolo a răbdat-o, nu fără mare neajuns, vreme de patru ani, odată ce fierul, după scoaterea lemnului, rămăsese înfipt mai adânc. Și de vreme ce obrintindu-i rana, tot își dădea drumul, mai apoi, natura respingându-l, a fost scos cu încetul”). Ștefan și oamenii săi au căutat să-l atace
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mențineau în limitele strictului necesar. Intervalul bugetar 1902-1906 părea mai generos. Generos în condițiile austerității ! S-au alocat sume care, cumulate, nu depășeau 2 000 000 de lei, cu toate că necesarul preconizat se ridica undeva la 9 000 000. În ciuda acestor neajunsuri, la 1 aprilie 1905, Atelierele din Iași își începeau producția. La interval de aproape un an, se deschideau și cele din București. Primele secții care au început să producă, în 1905, au fost rotăria, turnătoria, montajul, strungăria, ajustajul, fierăria și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lat din URSS), 30 au fost refuzate de către inginerul părții sovietice, delegat cu recepția produselor, ca fiind rău executate. Se pare că practica acoperirii cu vopsea și livrării ca produse noi nu a putut înșela ochiul vigilent al comisarului sovietic. Neajunsurile nu împiedicau însă viața să urmeze cursul firesc al acelor timpuri, o desfășurare anostă între ședințele celulelor de partid, în plină reorganizare, și lipsurile de tot felul, interfața unor ani de refacere după distrugerile provocate de război. Cu deosebire, alimentele
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
frate, ce să-i, ce să-i spun?! Și am fost. Deci, eu îmi luam foarte greu concediu, ca să-l iau întreg. Dar, pân’ la urmă, mă zbăteam și-l luam. Am fost la mare, am fost...da...”. Cu toate neajunsurile anilor ’80, în cadrul uzinei apăruse un program de modernizare, care acoperea intervalul 1986-1990. Structurat în 8 capitole, proiectul ar fi trebuit să rentabilizeze întreprinderea. Din păcate, pe câteva zeci de pagini se întind doar chestiuni - mai degrabă de reorganizare internă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
nu... n-am participat, chiar nu participam. I. A.: - Ce facilități aveau angajații Nicolinei ? G. M.: - Facilități ? Ce activități, facilități ? Păi la fiecare, greutățile fiecărui angajat: unii voiau butelie. Nu erau. Unii voiau case... unii voiau... fel de fel de neajunsuri. Nu erau... I. A.: - Care era relația angajaților cu elevii Liceului Industrial Nicolina ? G. M.: - Daaa..., se coopera foarte mult cu liceul, cu școala, aici se pregăteau, aici... de aici plecau meseriași, de la școală, plecau în uzina. Era o colaborare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
asupra unor lipsuri cu care se confrunta administrația orașului Huși. Prefectul dezaproba numărul prea mare de funcționari comunali. Curățenia orașului era neglijată. Drumurile și podurile se aflau în starea cea mai proastă. Prin micșorarea numărului felinarelor, s-au semnalat unele neajunsuri în ceea ce privește iluminatul. Orașul nu avea canalizare: vechile conducte de olane, instalate în timpul domniei lui Grigore Ghica Vodă, se deterioraseră. Plătiți cu întârzieri de 5-6 luni și folosind îmbrăcăminte și încălțăminte uzate, pompierii și sergenții de oraș erau într-o stare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]