9,847 matches
-
cu care vin în contact (interstițial sau intracavitar), care în unele cazuri reflectă nemijlocit modificări de la nivel sanguin. Cei mai importanți chemoreceptori centrali implicați în controlul permanent al ventilației sunt cei situați lângă suprafața ventrală a bulbului, în vecinătatea ieșirii nervilor IX și X. Chemoreceptorii centrali răspund la modificări ale concentrației H+ din lichidul extracelular; creșterea concentrației H+ stimulează ventilația, pe când scăderea sa o inhibă. Compoziția lichidului extracelular din jurul receptorului este influențată de lichidul cefalo-rahidian (LCR), fluxul sanguin local și metabolismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a determinat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a determinat de fapt activarea inițială
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de întindere se găsesc la nivelul musculaturii netede a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul este umplut cu aer (prezintă o adaptare redusă). Impulsurile merg pe calea nervului vag prin fibre groase mielinizate. Principalul efect reflex al stimulării acestor receptori este reducerea frecvenței respiratorii ca urmare a unei creșteri a duratei expirului (reflexul Hering-Breuer, fig. 77). Umplerea cu aer a plămânului are tendința de a inhiba activitatea mușchilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determinarea frecvenței și profunzimii respirației. Aceasta se poate realiza prin utilizarea informației de la acești receptori de întindere și modularea mecanismului “închis-deschis” din bulb. Se pare că acest reflex este mai important la nounăscut decât la adult. Blocarea tranzitorie bilaterală a nervilor vagi prin anestezie locală la pacienții conștienți nu determină modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nervilor vagi prin anestezie locală la pacienții conștienți nu determină modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efortului. 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene Receptorii de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mușchilor inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de benzi de mușchi întrețesute într-un ansamblu muscular numit detrusor (fig. 118). Inervația corpului vezicii este diferită față de cea a colului. Corpul prezintă o multitudine de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre musculare sunt α-adrenergici, iar stimularea lor, la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului la care se adaugă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern și nervii motori somatici ce inervează sfincterul extern. La fel, micțiunea poate fi inițiată, chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina este un hormon glicoproteic ce controlează eritopoeza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Se reproduce acum comportamentul real al animalelor: tigrul nu așteaptă să-i apară antilopa sub nas, ci pleacă la vânătoare, pășește contra vântului etc. Progrese s-au obținut și în Rusia. Un fiziolog a secționat în creierul unui câine doi nervi motori care aveau funcții diferite: unul comanda mișcările unui picior, celălalt, ajungând în faringe, declanșa tusea. Sudând invers cei doi nervi („anastomoză încrucișată”), câinele înțepat în picior începea să tușească, și invers! Surpriza a fost că animalul abandona reacțiile greșite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
contra vântului etc. Progrese s-au obținut și în Rusia. Un fiziolog a secționat în creierul unui câine doi nervi motori care aveau funcții diferite: unul comanda mișcările unui picior, celălalt, ajungând în faringe, declanșa tusea. Sudând invers cei doi nervi („anastomoză încrucișată”), câinele înțepat în picior începea să tușească, și invers! Surpriza a fost că animalul abandona reacțiile greșite, încerca altele, până când se restabileau reacțiile adecvate inițiale. P.K. Anohin a dovedit astfel existența unui organ în sistemul nervos central care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
procesului de învățare dezvoltat de receptor. Spre exemplu, constatarea lipsei cretei și buretelui în momentul transcrierii la tablă a textului tocmai citit, îi prilejuiește profesorului o paranteză-remarcă la sistemul eficient al retroproiectorului, care l-ar fi scutit pe el de nervi și de blam pe elevul de serviciu. Comunicarea subiectivă are drept caracteristică faptul că exprimă direct (verbal, paraverbal sau nonverbal) starea afectivă a locutorului din necesitatea descărcării și reechilibrării, în urma acumulării unei tensiuni psihice (pozitive sau negative). Rămânând în context
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1971), „The validity of tests of creative thinking in seven-year-old children”, Gifted Child Quarterly, 4, pp. 273-278. Rubenson, D.L. (1990), „The accidental economist”, Creativity Research Journal, 3, pp. 125-129. Rubenson, D.L., Runco, M.A. (1992), „The psychoeconomic approach to creativity”, Nerv Ideas in Psychology, 10, pp. 131-147. Runco, M.A. (1984), „Teachers’ judgments of creativity and social validation of divergent thinking tests”, Perceptual and Motor Skills, 59, pp. 711-717. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ani, cu experiență în disciplină sportivă de cel putin 5 ani. PEȘ s-au obținut prin stimularea (stimuli electrici cu o intensitate superioară cu 3-4 mĂ pragului motor, o durată de 0,2 ms și o frecvență de 3 Hz) nervului median la nivelul articulației radiocarpiene, bilateral, succesiv și au fost înregistrate utilizând electrozii de culegere C3´, C4´ și referință Fz plasați pe scalp; au fost măsurate latentele undelor PEȘ (P14, N20, P22-25, N25-30, P35, N40, P45) și intervalele dintre undele
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
procese plastice funcționale, induse prin antrenamentul de performanță. Introducere Potențialul evocat (PE), manifestare bioelectrica, reprezintă modificarea activității electrice permanente, spontane cerebrale, corelata în timp cu acțiunea unui stimul aplicat. Potențialele evocate somestezice (PEȘ) reprezintă răspunsul bioelectric generat de stimularea unui nerv periferic: nervul median, nervul tibial, fiind astfel, o metodă de investigație electrofiziologică a sistemului nervos, cu aplicabilitate în fiziologia efortului fizic, neurologie. Testarea paraclinica prin potențiale evocate și-a câștigat un binemeritat loc în patologia umană, atât prin participarea la
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
funcționale, induse prin antrenamentul de performanță. Introducere Potențialul evocat (PE), manifestare bioelectrica, reprezintă modificarea activității electrice permanente, spontane cerebrale, corelata în timp cu acțiunea unui stimul aplicat. Potențialele evocate somestezice (PEȘ) reprezintă răspunsul bioelectric generat de stimularea unui nerv periferic: nervul median, nervul tibial, fiind astfel, o metodă de investigație electrofiziologică a sistemului nervos, cu aplicabilitate în fiziologia efortului fizic, neurologie. Testarea paraclinica prin potențiale evocate și-a câștigat un binemeritat loc în patologia umană, atât prin participarea la stabilirea diagnosticului
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
prin antrenamentul de performanță. Introducere Potențialul evocat (PE), manifestare bioelectrica, reprezintă modificarea activității electrice permanente, spontane cerebrale, corelata în timp cu acțiunea unui stimul aplicat. Potențialele evocate somestezice (PEȘ) reprezintă răspunsul bioelectric generat de stimularea unui nerv periferic: nervul median, nervul tibial, fiind astfel, o metodă de investigație electrofiziologică a sistemului nervos, cu aplicabilitate în fiziologia efortului fizic, neurologie. Testarea paraclinica prin potențiale evocate și-a câștigat un binemeritat loc în patologia umană, atât prin participarea la stabilirea diagnosticului, cât și
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]