3,942 matches
-
le venea să creadă, erau fericiți. În seara aceea au renunțat să mai confecționeze manifeste: nu se puteau dezlipi de lângă radio. Și în serile următoare, la fel. La Budapesta, evenimentele se succedau uluitor: Imre Nagy abolește sistemul partidului unic, cere neutralitate pentru Ungaria și, peste vreo două săptămâni, la 1 noiembrie, retrage țara din Pactul de la Varșovia. Asta umple paharul pentru ruși, care invadează cu trupele lor Ungaria și ocupă Budapesta, Imre Nagy se refugiază la ambasada Iugoslaviei și în locul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
profund clasic, e și el un personaj baroc. Zburînd, el a spart cercul. Apropiindu-mă de țărm, regăsesc pescărușii țipînd În aer după ritualul cunoscut. O fată Înaltă și osoasă, cu atitudini cam băiețești și ochii verzi-apoși, de o ciudată neutralitate, pe care am mai văzut-o pe aici, stă sprijinită de o stîncă și desenează. Prietenul ei pescuiește alături. Încolo nu e nimeni În golf. În curînd, ploaia Îi va alunga, probabil, și pe ei. Îmi aduc aminte de cel
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
relația organică dintre fond și formă, în care influențele devin mai degrabă o cârcoteală critică. Mai mult, trecerea de la comic la melancolic (melancomicăria, cu alte cuvinte) este rezolvată neted tocmai pentru că regizorul va fi păstrat de-a lungul filmului aceeași neutralitate empatică, în care scurtul accident (filmarea din mână) servește drept delimitare stilistică. A fost sau n-a fost ? nu este doar cel mai entuziasmant debut în filmul românesc de după 89, ci și unul dintre acele filme românești (extrem de puține : Reconstituirea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o fugă care nu poate sfârși decât în sufocare, dar nu încape îndoială că <<eu>>am scris hârtiile astea.” Lipsa coerentei și a coeziunii fac textul asemănător celor suprarealiste în care se folosea dicteul automat, desi scrierea ar presupune și neutralitatea artistului, consemnarea obiectivă. Actul creației este resimțit că similar celui opus sacralizării, drumul spre cititor stând sub pecetea întunericului:,,(...) spuse de mai mulți, auzite de mine, împrăștiate de necuratul.” Cuvântul este resimțit că un gunoi, forma de pedepsire a greșelilor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de 6 septembrie 1939, regele Carol al II-lea a întrunit Consiliul de Coroană, pentru a discuta poziția României în noul context internațional. S-a adoptat Comunicatul în care, se arata: „Consiliul, în unanimitate, a hotărât observarea strictă a regulilor neutralității stabilite prin convențiile 356 Carol al II-lea. După introducerea făcută de rege și expunerea lui Gafencu, toți membri Consiliului au aprobat politica dusă de guvern. În privința liniei de urmat, s-a exprimat în unanimitate dorința ca România să păstreze
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stabilite prin convențiile 356 Carol al II-lea. După introducerea făcută de rege și expunerea lui Gafencu, toți membri Consiliului au aprobat politica dusă de guvern. În privința liniei de urmat, s-a exprimat în unanimitate dorința ca România să păstreze neutralitatea. Însă, neutralitatea României față de izbucnirea celui de-al doilea război mondial a avut un caracter activ, în esență favorabilă aliaților anglo-francezi și victimelor agresiunii. Guvernul și poporul român au acordat un larg sprijin oficialităților și poporului polonez. Acest fapt a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
convențiile 356 Carol al II-lea. După introducerea făcută de rege și expunerea lui Gafencu, toți membri Consiliului au aprobat politica dusă de guvern. În privința liniei de urmat, s-a exprimat în unanimitate dorința ca România să păstreze neutralitatea. Însă, neutralitatea României față de izbucnirea celui de-al doilea război mondial a avut un caracter activ, în esență favorabilă aliaților anglo-francezi și victimelor agresiunii. Guvernul și poporul român au acordat un larg sprijin oficialităților și poporului polonez. Acest fapt a nemulțumit profund
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
armatei...vizitez atelierul central de confecții al armatei. O impresie de jale...mașini vechi, murdărie, lipsă totală de organizare. La 28 mai 1940 a avut loc un Consiliu de Coroană care a decis ca România să renunțe la politica de neutralitate și să se orienteze spre Germania. În aceeași zi, Gh.Tătărescu i-a înmânat lui Fabricius, ministrul Germaniei la București, declarația solemnă a guvernului român privind intenția sa de a adera la Axă, în cazul în care va primi din partea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Sturzu care a avut o atitudine înțeleaptă și o luare de poziție care mi-a fost favorabilă, scoțîndu-l din pepeni pe ștefanache). Am zis: „Aștept de la Cronica, de la cei care-mi sînt amici sau zic că îmi sînt amici, numai neutralitate. Victima poate răspunde în Iașul literar. Dacă se dă ceva contra mea întrerup orice colaborare cu Cronica care ar da dovadă de o lipsă totală de loialitate și iau măsuri în consecință.” Geniul de Andriescu (a mărturisit că are „42
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ion Iliescu), tatăl acestuia - Alexandru Iliescu - s-a născut în 1901. Așadar, în cel mai bun caz, acesta ar fi trebuit să aibă doar cincisprezece ani în momentul intrării României în primul război mondial (1916, după cei doi ani de neutralitate), fiind de aceea imposibil să fie primit ca voluntar pe front. Să observăm însă cum - dintr-un foc - deși susține că nu-și mai amintește mare lucru despre bunicul său, Iliescu îl plasează totuși, strategic, între soldații romani căzuți prizonieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
la cel olfactiv, singurul neîntrebuințat fiind cel al gustului. Simțurile sunt cele care decid în ceea ce privește relatarea, ele constituie filtrul prin care evenimentele intră în câmpul nostru de observație, iar naratorul anunță o dereglare sistematică a lor. Tonul relatării păstrează o neutralitate aproape clinică, ceea ce conferă acea siguranță mimetică prozei realiste. Considerațiile accentuează înainte de toate rolul de observator lucid al naratorului, chiar și atunci când gradul său de contrariere este maxim. Putem spune că naratorul chiar înregistrează ceea ce se află în cuprinsul câmpului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
război britanice și, după o bătălie crâncenă, silit să se refugieze în portul Montevideo pentru a-i îngropa pe cei 36 de morți, spitaliza pe cei 57 răniți și a efectua unele reparații. Conform uzanțelor internaționale, Guvernul uruguayan, respectându-și neutralitatea, a acordat navei 72 de ore pentru părăsirea portului. Știind că este așteptat de navele de război britanice, comandantul Hans Langsdorff a cerut instrucțiuni la Berlin, precizându-i-se că este "liber să decidă", fără însă a permite capturarea de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ființă Banca Națională a României și scoate moneda LEUL. Se deschid în țară, inclusiv în Galați, Bacău, Iași și Botoșani, peste 200 bănci cu capital străin fapt ce a contribuit la ridicarea nivelului de trai în tânărul stat independent. După trecerea perioadei de neutralitate, România intră în Primul Război Mondial și, după mici succese la început, este învinsă și ocupate cam trei pătrimi din suprafață, iar capitala țării se mută la Iași împreună cu guvernul și casa regală. Populația dintre aceste două râuri a dus
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ființă Banca Națională a României și scoate moneda LEUL. Se deschid în țară, inclusiv în Galați, Bacău, Iași și Botoșani, peste 200 bănci cu capital străin fapt ce a contribuit la ridicarea nivelului de trai în tânărul stat independent. După trecerea perioadei de neutralitate, România intră în Primul Război Mondial și, după mici succese la început, este învinsă și ocupate cam trei pătrimi din suprafață, iar capitala țării se mută la Iași împreună cu guvernul și casa regală. Populația dintre aceste două râuri a dus
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1870 - cu două zile Înainte ca Germania să declare război Franței - În legătură cu poziția pe care o va lua guvernul În cazul conflictului, Carp a răspuns prompt că, dacă România nu va fi provocată, ea se va mărgini la neutralitate, Încheind „acolo unde sunt gințile latine, acolo va fi și inima României”, pentru ca la 7/19 iulie să-și Întărească spusele declarând „acolo unde flutură drapelele Franței sunt interesele noastre și simpatiile noastre”. Din rațiuni politice, la 20 martie 1871
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
1909, Carp insista pentru realizarea și menținerea unei strânse prietenii cu Imperiul Austro-Ungar declarând că politica externă a României „nu poate decât să fie Îndreptată către Tripla Alianță”, spunând că „guvernul actual și toate guvernele următoare trebuie să păstreze o neutralitate absolută față de ceea ce se petrece Între maghiari și români”, declarație care, În ochii adversarilor, echivala cu abandonarea oficială a idealului național. Cu aceeași ocazie spunea „am fost Întotdeauna de părere că o politică externă serioasă, bine cugetată, nu poate fi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
o răsunătoare interpelare a lui Nicolae Blaremberg care declara „orice altă politică decât o politică franceză, ar fi contrară sentimentelor națiunii și aspirațiilor seculare ale românilor și că ar Întâmpina În țară o rezistență de neînvins”. Răspunzând interpelării, guvernul proclama neutralitatea statului, primul ministru Epureanu declarând că națiunea română nu uita ceea ce datora Franței. Cu toate acestea, prințul Carol nu se Îndoia nici o clipă de rezultatul războiului, fiind convins că: „În două luni Napoleon al III-lea va fi bătut
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că spera ca România să nu se mărginească la rolul de spectatoare nepăsătoare, deoarece ambele țări au același interes - de a se elibera de sub suzeranitatea Porții, anunț față de care prințul Carol a păstrat o oarecare rezervă. Pentru a-și asigura neutralitatea Austriei, țarul Alexandru al II-lea s-a Întâlnit cu Împăratul Franz-Iosif la Reichstadt (8 iulie 1876) convenind ca, În cazul izbucnirii războiului ruso-turc, Austria să ocupe Bosnia și Herțegovina, care urmau să-i rămână și după terminarea războiului (convenind
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În toată această perioadă, România a păstrat o atitudine pasivă, acest lucru datorându-se faptului că țara era Împărțită În două tabere: Împotriva războiului era toată lumea politică: conservatori, liberali și independenți (M. Kogălniceanu, I.C. Brătianu, Dumitru Sturdza, etc. erau pentru neutralitate), iar pentru război era o singură persoană - prințul Carol, care avea tot de câștigat și foarte puțin de pierdut, avea de câștigat independența și coroana de rege, și n- avea de pierdut decât un tron Într-o țară, care până
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pronunțau Împotriva acesteia. Alături de Ghica și Sturdza Împotrivă a fost și Carp, neîmpăcatul dușman al Rusiei, cel care toată viața a trăit cu grija și oroarea Colosului de la Nord, cel care, fiind la Început de partea tuturor, când toți cereau neutralitate, a rămas aproape singur când toată lumea s-a schimbat, fiindcă el nu se schimba niciodată. Iar de aceasta dată avea un motiv mai puternic decât oricând de a rămâne credincios convingerilor sale, mai ales că la 11 aprilie, când armatele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Europene până la 1883 și Întinderea competenței sale până la Porțile de Fier, eu unul aș consimți cu bucurie să Încredințeze Europei chiar aplicarea regulamentelor, căci În schimbul sacrificării unei mici părți a suveranității noastre, ne-am pune sub scutul unei declarațiuni de neutralitate”. Prin declarația sa, Carp și-a atras, fără Îndoială, aprecierea lui I.C. Brătianu care, din considerente politice, bazându-se pe patriotismul și inteligența omului politic, a hotărât numirea lui, În noiembrie 1882, În postul de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
parțial și foarte timid. Concluziile Expunerii de Motive din 1924 n-au făcut decât să confirme, după 30 de ani, dreptatea lui Carp. Capitolul VI Petre P. Carp În timpul primului război mondial 1. Atitudinea față de participarea României la război. Perioada neutralității (1914-1916) Anul 1914 a marcat un moment important În istoria omenirii, dar și a României, datorită declanșării primului război mondial. Asasinarea la Sarajevo a prințului moștenitor al Austro- Ungariei a pus În alertă toate cancelariile europene. Pentru diplomația Vienei, era
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
slavismului”, pledând pentru o acțiune alături de Germania, care ne-ar aduce Basarabia, răpită În 1812, mărirea și Întărirea țării, căci „pozițiunea cea mai puțin profitabilă și din care nu ar putea rezulta decât micșorarea țării, ar fi inacțiunea, nehotărârea și neutralitatea expectativă”. În aceste condiții a fost convocat Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie / 3 august 1914), la care au participat, alături de regele Carol I și prințul moștenitor Ferdinand, I.I.C. Brătianu, Mihail Pherekyde, Theodor Rosetti, Petre P. Carp, Al. Marghiloman
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Centrale. Între oamenii politici, cei care trebuiau să hotărască soarta țării s-a putut observa cu ușurință lipsa de coeziune. În timp ce conservatorii Maiorescu și Marghiloman se pronunțau pentru menținerea unor relații bune cu Austro- Ungaria și Germania, dar erau pentru neutralitate, Nicolae Filipescu și Ștefănescu Delavrancea militau pentru intrarea imediată În război Împotriva Puterilor Centrale. Take Ionescu și-a expus fățiș poziția antantofilă, după ce În ultima parte a secolului XIX se manifestase ca un partizan al politicii de cooperare cu Tripla
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
tăios, sigur de el și de părerile lui, mai lapidar ca oricând, de o elocință a cărei amintire o voi păstra Întotdeauna vie.... Nu era un răspuns la o chinuitoare Întrebare, era o fanfară de triumf”. S-a pronunțat Împotriva neutralității, declarând "nu putem rămâne neutri nici din punct de vedere moral, nici din punct de vedere material. Din punct de vedere moral, fiindcă avem angajamente externe și trebuie să le respectăm, dacă vrem să ne mai putem enumera printre statele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]