KorAP: Find »[drukola/base=nord & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...102 103 104 ...1903 >

47,563 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

siluetă se contură pe retina lui Bull. Stătea peste drum, în fața centrului alimentar Budgen Freezer Food, privind întrebător spre apartamentul lui Bull, ca și cum îl știa de undeva, numai că nu-și amintea de unde. Era Alan Margoulies. Alan o luase spre nord de la Archway Tower, trecuse de Whittington apoi spre Highway Village. Avusese intenția clară de a merge să dreneze chistul domnului Gaston. Acesta, un profesor de franceză pensionat, locuia într-o casă cât o cutie de pantofi din Village. Zi după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

600.000 km2, fiind cea mai mare țară din Asia ca suprafață și a treia din lume, după Rusia și Canada. China continentală are aproximativ 5.200 km de la est la vest și aproape 5.500 km de la sud la nord și cuprinde o latitudine de 50 de grade și o longitudine de peste 60 de grade. Cel mai nordic punct este cel prin care principalul curs al fluviului Heilongjiang intră în China, la nord de Mohe, în provincia Heilongjiang. Cel mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
aproape 5.500 km de la sud la nord și cuprinde o latitudine de 50 de grade și o longitudine de peste 60 de grade. Cel mai nordic punct este cel prin care principalul curs al fluviului Heilongjiang intră în China, la nord de Mohe, în provincia Heilongjiang. Cel mai sudic punct este reprezentat de reciful Zengmu din Arhipelagul Nansha, suprafața Chinei acoperind 50 de grade latitudine de la nord la sud. Capătul estic este locul unde se întâlnesc fluviile Heilongjiang și Wusuli, iar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
punct este cel prin care principalul curs al fluviului Heilongjiang intră în China, la nord de Mohe, în provincia Heilongjiang. Cel mai sudic punct este reprezentat de reciful Zengmu din Arhipelagul Nansha, suprafața Chinei acoperind 50 de grade latitudine de la nord la sud. Capătul estic este locul unde se întâlnesc fluviile Heilongjiang și Wusuli, iar cel vestic este reprezentat de Podișul Pamir, în total China acoperind peste 60 de grade longitudine de la est la vest. Lungimea frontierelor Chinei însumează 22.800

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Heilongjiang și Wusuli, iar cel vestic este reprezentat de Podișul Pamir, în total China acoperind peste 60 de grade longitudine de la est la vest. Lungimea frontierelor Chinei însumează 22.800 km. China se învecinează la est, cu R.P.D. Coreeană, la nord cu Mongolia, la nord-est cu Rusia, la nord-vest cu Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, la vest și sud-vest cu Afghanistan, Pakistan, India, Nepal și Bhutan, la sud cu Myanmar, Laos și Vietnam, iar la est și sud-est, marea o desparte de R.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
adoptat un amendament al Constituției care consfințea "Marșul Armatei Voluntare" ca imnul de stat al R.P.Chineze. Capitala Capitala R.P. Chineze este Beijing. Ape teritoriale și insule Lungimea coastelor maritime ale Chinei este de aproximativ 18.000 km, pornind din nordul țării, de la gura fluviului Yalu din provincia Liaoning până la gura râului Beilun din Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang în sud, cu țărmuri plate și multe golfuri. Majoritatea acestor golfuri nu îngheață. Apele teritoriale ale Chinei cuprind: Marea Bohai (mare interioară), Marea Galbenă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Tarim, Depresiunile Junggar și Sichuan, cu o înălțime medie cuprinsă între 1.000-2.000 m deasupra nivelului mării. De la Munții Marele Xing'an, Taihang, Wushan și Xuefeng, aflați la marginea acestei trepte, spre est, până la malul Pacificului, sunt așezate din nord spre sud Câmpia de Nord-Est, Câmpia Chinei de Nord, Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al fluviului Yangtze, separate de coline și dealuri. Altitudinea de aici coboară până la 500-1.000 m, reprezentând a treia treaptă. De aici, spre est, se întind

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
cuprinsă între 1.000-2.000 m deasupra nivelului mării. De la Munții Marele Xing'an, Taihang, Wushan și Xuefeng, aflați la marginea acestei trepte, spre est, până la malul Pacificului, sunt așezate din nord spre sud Câmpia de Nord-Est, Câmpia Chinei de Nord, Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al fluviului Yangtze, separate de coline și dealuri. Altitudinea de aici coboară până la 500-1.000 m, reprezentând a treia treaptă. De aici, spre est, se întind platforma continentală și marea epicontinentală, formând ultima treaptă a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Gansu și se întind spre vestul provinciei Henan și au o altitudine medie de 2.000-3.000 m. Principalul vârf Taibai are o înălțime de 3.767 m deasupra nivelului mării. Este o importantă linie geografică ce împarte China în nord și sud. Munții Marele Xing'an pornesc de la nord, din apropierea ținutului Mohe, provincia Heilongjiang și se întind spre sud până la cursul superior al fluviului Laoha, pe o distanță de 1.000 km. Are o altitudine medie de 1.500 m.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
au o altitudine medie de 2.000-3.000 m. Principalul vârf Taibai are o înălțime de 3.767 m deasupra nivelului mării. Este o importantă linie geografică ce împarte China în nord și sud. Munții Marele Xing'an pornesc de la nord, din apropierea ținutului Mohe, provincia Heilongjiang și se întind spre sud până la cursul superior al fluviului Laoha, pe o distanță de 1.000 km. Are o altitudine medie de 1.500 m. Principalul vârf Huanggangliang are o înălțime de 2.029

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
sud până la cursul superior al fluviului Laoha, pe o distanță de 1.000 km. Are o altitudine medie de 1.500 m. Principalul vârf Huanggangliang are o înălțime de 2.029 m deasupra nivelului mării. Munții Taihang se întind, de la nord la sud, pe marginea de est a Podișului Loess, pe o distanță de peste 400 km. Altitudinea medie este între 1.500 și 2.000 m. Principalul vârf Micul Wutai are o înălțime de 2.882 m deasupra nivelului mării. Munții

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-se în Oceanul Indian. Pe cursul acestui fluviu se află cea mai mare vale din lume Marele Canion Yarlung Tsangpo, cu o lungime de 504,6 km și o adâncime de 6.009 m. Fluviul Irtysh din Regiunea Xinjiang-Uigură curge spre nord și, trecând granița țării, se varsă în Oceanul Arctic. Suprafața bazinelor apelor interioare care se varsă în lacuri continentale sau se pierd în deșerturi și mlaștini sărate ocupă 36% din suprafața totală a părții continentale a Chinei. Yangtze este cel mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
China, cu o lungime totală de 5.500 km. Bazinul Fluviului Galben este bogat în pășuni și zăcăminte, fiind unul dintre locurile de obârșie a civilizației chineze antice. Fluviul Galben (Foto: Yang Ying) Fluviul Heilongjiang este un mare fluviu din nordul Chinei, cu o lungime totală de 4.350 km, dintre care 3.420 km se află pe teritoriul Chinei. Fluviul Perlelor este un mare fluviu din sudul Chinei, cu o lungime de 2.210 km. Râul Tarim din sudul Regiunii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Tarim din sudul Regiunii Autonome Xinjiang-Uigură este cel mai lung râu interior din China, având o lungime de 2.137 km. În afară de apele naturale, în China mai există un renumit curs artificial de apă Marele Canal care traversează China din nord până în sud. Săparea acestuia a început în secolul al V-lea î.e.n. Marele Canal pornește din nord, din Beijing, și se termină în sud, la Hangzhou, reședința provinciei Zhejiang, legând cele cinci mari rețele hidrografice ale fluviilor Haihe, Galben, Huaihe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
de 2.137 km. În afară de apele naturale, în China mai există un renumit curs artificial de apă Marele Canal care traversează China din nord până în sud. Săparea acestuia a început în secolul al V-lea î.e.n. Marele Canal pornește din nord, din Beijing, și se termină în sud, la Hangzhou, reședința provinciei Zhejiang, legând cele cinci mari rețele hidrografice ale fluviilor Haihe, Galben, Huaihe, Yangtze și Qiantang. Are o lungime totală de 1.801 km, fiind cel mai vechi și cel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
de provincii, patru municipii cu subordonare centrală, cinci regiuni autonome și două regiuni administrative speciale. Cele patru municipii cu subordonare centrală sunt: Beijing Beijing este capitala Republicii Populare Chineze, denumirea prescurtată fiind Jing. Se află în nord-vestul Câmpiei Chinei de Nord. Denumirea inițială a fost Ji. În Perioada Primăverii și Toamnei (770-476 î.e.n) și în cea a Statelor Combatante (476-221 î.e.n), zona unde se află Beijingul de astăzi a fost capitala Statului Yan. Ulterior, a fost a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
este una dintre marile metropole ale lumii, fiind totodată cel mai mare oraș industrial, centru comercial, financiar și tehnico-științific al Chinei. Municipiul Shanghai (Foto: Wang Zhi) Tianjin Denumirea prescurtată a Tianjinului este Jin. Se află în nord-estul Câmpiei Chinei de Nord. Este zona de confluență a celor cinci mari afluenți ai fluviului Haihe, după care acesta se varsă în Marea Bohai. În vremea dinastiilor Jin și Yuan, purta numele de Zhigu și reprezenta un important nod de transport fluvial al cerealelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
era de 10,04 milioane. Dispunând de bogate resurse de țiței, gaze naturale și sare de mare, fiind totodată și o importantă bază de tehnologii industriale, Tianjinul este cel mai mare oraș industrial, un însemnat centru comercial și oraș-port din nordul Chinei. Principalele vestigii și monumente istorice sunt Grădina Ningyuan, Templul Tianhou (dedicat zeiței Matsu), Fortul de la Dagukou, Templul Dule din ținutul Ji, trecătoarea Huangya din Marele Zid, precum și zona turistică a Muntelui Panshan, numit " Primul munte la est de Beijing

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Pământuri arabile Pământurile arabile din China totalizează 121 milioane de hectare și se găsesc, în principal, pe câmpiile și în depresiunile din zonele musonice din estul țării. Acestea sunt răspândite, în majoritatea lor, pe Câmpia de Nord-Est, Câmpia Chinei de Nord, Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al Fluviului Yangtze, în zona Deltei Fluviului Perlelor și în depresiunea Sichuan.Pe Câmpia de Nord-Est, cu pământ negricios fertil, se cultivă grâu, porumb, sorg, in și sfeclă de zahăr. Pe Câmpia Chinei de Nord

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Nord, Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al Fluviului Yangtze, în zona Deltei Fluviului Perlelor și în depresiunea Sichuan.Pe Câmpia de Nord-Est, cu pământ negricios fertil, se cultivă grâu, porumb, sorg, in și sfeclă de zahăr. Pe Câmpia Chinei de Nord, cu pământ brun, se produce grâu, porumb, mei, sorg, bumbac și arahide. Pe Câmpia Cursului Mijlociu și Inferior al Fluviului Yangtze se cultivă orez, portocale și mandarine, semințe de rapiță și altele. Depresiunea Sichuan are o producție abundentă de orez

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
și fluviul Huaihe și la est de Podișul Yunnan-Guizhou, care este cea mai importantă zonă cu păduri artificiale din China. Pe lângă acestea, în China mai există mari sisteme forestiere de protecție, de exemplu, perdeaua forestieră de protecție care acoperă nord-estul, nordul și nord-vestul țării și care este numită " Cea mai mare lucrare ecologică din lume". Pășuni China are 400 milioane de hectare de pășuni, fiind una dintre țările cu cele mai întinse pășuni din lume. Pășunile naturale sunt situate, în principal

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
numită " Cea mai mare lucrare ecologică din lume". Pășuni China are 400 milioane de hectare de pășuni, fiind una dintre țările cu cele mai întinse pășuni din lume. Pășunile naturale sunt situate, în principal, în vastele regiuni din vestul și nordul Munților Marele Xing'an Munții Yinshan poalele estice ale Podișului Qinghai-Tibet. Pășunile artificiale se găsesc în marea lor majoritate în sud-estul țării, între terenuri arabile și păduri. Principalele zone păstorești sunt: Mongolia Interioară, care este cea mai mare zonă păstorească

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
miniere China are bogate resurse miniere, până acum fiind descoperite 172 de zăcăminte, însă, rezervele medii pe cap de locuitor sunt relativ puține. Resursele miniere din China sunt răspândite în felul următor: țițeiul și gazele naturale se găsesc în nord-estul, nordul și nord-vestul Chinei, cărbunele în nordul și nord-vestul țării, fierul în nord-est, nord și sud-vest, cuprul în sud-vestul, nord-vestul și estul Chinei, minereurile de plumb și zinc pe întreg teritoriul țării, wolframul, staniul, molibdenul, antimoniul și pământurile rare, în principal

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
până acum fiind descoperite 172 de zăcăminte, însă, rezervele medii pe cap de locuitor sunt relativ puține. Resursele miniere din China sunt răspândite în felul următor: țițeiul și gazele naturale se găsesc în nord-estul, nordul și nord-vestul Chinei, cărbunele în nordul și nord-vestul țării, fierul în nord-est, nord și sud-vest, cuprul în sud-vestul, nord-vestul și estul Chinei, minereurile de plumb și zinc pe întreg teritoriul țării, wolframul, staniul, molibdenul, antimoniul și pământurile rare, în principal, în sudul și nordul Chinei, aurul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
însă, rezervele medii pe cap de locuitor sunt relativ puține. Resursele miniere din China sunt răspândite în felul următor: țițeiul și gazele naturale se găsesc în nord-estul, nordul și nord-vestul Chinei, cărbunele în nordul și nord-vestul țării, fierul în nord-est, nord și sud-vest, cuprul în sud-vestul, nord-vestul și estul Chinei, minereurile de plumb și zinc pe întreg teritoriul țării, wolframul, staniul, molibdenul, antimoniul și pământurile rare, în principal, în sudul și nordul Chinei, aurul și argintul pe întreg teritoriul țării, iar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]