4,526 matches
-
au făcut țăndări, iar așchiile au zburat prin aer, risipindu-se în toate direcțiile, pe asfalt, între timp oamenii se împingeau spre ușa de la intrare, cineva m-a înghiontit de-am căzut pe jos, palmele mi s-au mânjit de noroi, aveam o stinghie chiar sub nas, scria pe ea, cu litere mari și negre, CUBA, am zărit-o doar o secundă, apoi cineva i-a dat un șut, eu m-am târât în patru labe, repede, mai în față, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
lovit o dată în coapse, cu genunchii, dar atât de puternic de era să cad din nou, apoi am reușit să scap cumva din aglomerație, atunci deja toată lumea urla foarte tare, m-am aplecat și am ridicat șurubul, era plin de noroi, l-am șters de pantaloni. Lumea-și făcea loc cu coatele, se înghiontea sălbatic, unii au început să se și bată, așa că nu m-am mai dus înapoi, am rămas în mijlocul străzii, uitându-mă doar la ce se întâmplă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
aranjez puțin înainte să merg acasă. A ridicat de pe jos țeava și barosul, punga lui Lupu cu cărămida în ea era tot acolo, i-a dat un șut, punga a zburat, foșnind și învârtindu-se, vreo șapte metri, aterizând în noroi, printre smocurile de iarbă, atunci Csákány a arătat cu țeava spe vechiul teren de fotbal și mi-a spus să mergem. Csákány își încropise coșmelia în capătul șanțului care se întindea, traversând terenul de fotbal, până la un lan de grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
gâtul, am auzit trosnetul molatic, Csákány a venit la masă, a scos un briceag, i-a tăiat aripile, am văzut că era o vrabie de câmp obișnuită, leșul i l-a aruncat pe jos, apoi a luat un pumn de noroi, mi l-a băgat sub ochi, mi-a spus să scuip, eu am scuipat, el mi-a smuls brusc un fir de păr din cap, l-a așezat peste bulgărele de noroi, a scos pe urmă acul cel mare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pe jos, apoi a luat un pumn de noroi, mi l-a băgat sub ochi, mi-a spus să scuip, eu am scuipat, el mi-a smuls brusc un fir de păr din cap, l-a așezat peste bulgărele de noroi, a scos pe urmă acul cel mare din mosor, mi l-a pus în mână și mi-a spus c-ar mai fi acum nevoie numai de-un pic de sânge, să-mi înțep cu acul policarul și să las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de păr. Acul era atât de ascuțit, încât nici n-am simțit împunsătura, nu m-a durut decât când am scos acul și au început să se prelingă picăturile, mari și purpurii, de sânge. Csákány mi-a ținut bulgărele de noroi sub deget, a așteptat să cadă cei trei stropi, după care mi-a spus să-mi ling rana, ca nu cumva să fac puroi, apoi s-a apucat să frământe bulgărele, murmurând un fel de incantație, din care prindeam doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cadă cei trei stropi, după care mi-a spus să-mi ling rana, ca nu cumva să fac puroi, apoi s-a apucat să frământe bulgărele, murmurând un fel de incantație, din care prindeam doar câte-o vorbă, modelând din noroi o siluetă de formă umană. Era asemenea păpușilor de cârpă, cu mâini și picioare abia schițate, când a fost gata, i-a înfipt în spate aripile de pasăre, preschimbând-o într-un înger de noroi, hidos, s-a dus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
câte-o vorbă, modelând din noroi o siluetă de formă umană. Era asemenea păpușilor de cârpă, cu mâini și picioare abia schițate, când a fost gata, i-a înfipt în spate aripile de pasăre, preschimbând-o într-un înger de noroi, hidos, s-a dus pe urmă la peretele din spate, a scos dintr-o ladă de unelte o lanternă și o oglindă mică pentru bărbierit, a așezat pe masă o sticlă de bere, a sprijinit de ea oglinda, apoi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
acolo, iar eu, fără să stau pe gânduri, am spus că orice, aș da orice, și când am spus asta, sticla de bere s-a răsturnat și oglinda a căzut de pe masă și, răsucindu-se în aer, a aterizat în noroiul de pe jos, cu fața în sus. Nu s-a spart, s-a crăpat doar pe toată lungimea ei, chipul lui Csákány a devenit rigid, și-a făcut cruce, spunându-mi că nu știu ce vorbesc. A ridicat de jos oglinda murdară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de pe jos, cu fața în sus. Nu s-a spart, s-a crăpat doar pe toată lungimea ei, chipul lui Csákány a devenit rigid, și-a făcut cruce, spunându-mi că nu știu ce vorbesc. A ridicat de jos oglinda murdară de noroi, și-a plimbat degetul de-a lungul crăpăturii, spunându-mi c-a fost greșeala lui, n-ar fi trebuit să pună întrebarea, dar poate mai e o șansă să îndrepte lucrurile, apoi s-a uitat la mine și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
am gândit că ăștia precis nu sunt niște muncitori oarecari, sunt groparii, și au transpirat în halu’ ăsta săpând groapa pentru bunicul meu, și m-am uitat în jos, și am văzut că unul din ei avea pantalonii plini de noroi, la genunchi, și am știut că așa e, că am dreptate, și m-am dat un pas înapoi, pentru că nu vroiam să mă atingă, între timp groparii, cu îndemânare, au aranjat panglicile coroanelor să se vadă bine scrisul, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
fără grai, Îl descoperi atunci pe cel care o amenința. - Comandant Fersen, Brigada criminală din Paris! Descotorosit În ciocnire de acel poncho din plastic sub care se adăpostea, bărbatul purta un costum elegant, dar șiroind de ploaie și pătat de noroi. Se strîmba de durere, masîndu-și stomacul. - Ce te-a apucat să mă agresezi astfel? Eși nebună sau ce naiba? Marie, revenindu-și În simțiri, se ridică și scoase la rîndul ei legitimația de polițistă. - Căpitan Kermeur, SRPJ din Brest! Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
creatură - ploaia Îi lipea de corp rochia ușoară de vară - care Îi povestea cu aplomb o incredibilă poveste cu niște agresori fantomatici. Își mărturisi În sinea lui că, dacă ar fi fost urîtă, n-ar fi stat să lipăie prin noroaie sub o aversă diluviană, ci s-ar fi aflat la adăpost și În drum spre spitalul psihiatric cel mai apropiat. - Călugări fără cap... Și care pe deasupra mai și vorbesc, da, da, da... Intrigată de tonul sarcastic, Întoarse lanterna spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
idee! Să fii atacat În beznă de niște călugări fără cap, Într-o abație În ruină, sub un adevărat potop, e tot ce poate fi mai normal... CÎnd se Întoarseră la punctul de unde plecaseră, el Își ridică ponchoul pătat de noroi și i-l puse pe umeri, iar ea Îi mulțumi distrată. Îi privi fățiș sînii care se reliefau pe sub țesătura udă a rochiei. - N-ai pentru ce să-mi mulțumești, o fac pentru mine, prefer să-mi păstrez mintea limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
udă a rochiei. - N-ai pentru ce să-mi mulțumești, o fac pentru mine, prefer să-mi păstrez mintea limpede. Marie Îi aruncă o privire agasată, Întrebarea ei deveni involuntar agresivă. - Și ce făceai aici? - Trebuia să-mi tăvălesc prin noroi un costum nou și o pereche de pantofi Weston, mîrÎi el lipăind prin apă. Simți că Începea să se enerveze. - Așteaptă, fotografia pe care am găsit-o la picioarele Sfintei Fecioare n-am născocit-o eu, Își pledă ea cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pledă ea cauza, probabil că logodnicul meu a lăsat-o acolo mult mai devreme În cursul zilei, m-o fi așteptat și, jignit că nu vin la Întîlnire, a plecat Îmbufnat pe mare. - Îmbufnat pe mare? Izbucni, simțind Între timp noroiul prelingîndu-i-se În pantofi printre degetele de la picioare. - Ați făcut cumva cunoștință la azil? Trebuie să fie cineva cu adevărat țicnit ca s-o pornească pe mare pe o vreme atît de idioată! - Nu mai țicnit decît alte persoane care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prag silueta lui Lucas Fersen. Șiroia de apă și părea extenuat, nemaidîndu-și nici măcar osteneala să adopte o atitudine cît de cît demnă. TÎnăra femeie nu se putu Împiedica să nu zîmbească, cercetîndu-i ostentativ din priviri veșmintele ude, pantofii plini de noroi, valiza mînjită de clisă. Evitîndu-i privirea batjocoritoare, polițistul Înaintă cu greu pînă la recepție ca să ceară o cameră. - Hotelul e În Întregime ocupat, i-o trînti Loïc. Privirea posacă a lui Lucas se opri asupra tabloului unde se țineau cheile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îndreptă spe camera lui Lucas. După ce făcu ochii roată prin Încăpere, deschise dulapul și zîmbi compătimitor la vederea șirului perfect aliniat de pantofi de oraș, identici, luxoși, bine lustruiți, impecabil rînduiți, cu excepția unei perechi complet distruse de apă și de noroi. Continuîndu-și scotoceala tăcută, nimeri peste o valijoară pe care o deschise fără să șovăie. Conținea dosare pe care Marie le ridică cu grijă ca să le citească titlurile. Se opri brusc la unul dintre ele: „GILDAS KERMEUR - RAPORT DE AUTOPSIE“. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fata... Tremura toată, biata de ea, tremura de frig și de frică, spunea că făcuseră o prostie mare, că trebuia să mă duc În golf, că se Întîmplase o nenorocire... Avea hainele Într-un hal fără de hal, ude, pline de noroi, atunci am țipat la ea și am azvîrlit-o În pat... Yvonne păru să respire cu dificultate, avea chipul ca de ceară; Marie făcu o mișcare de Îngrijorare pe care fosta brutăreasă o mătură cu un gest, reluîndu-și istorisirea. - M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ea, să-i Întindă cîrpele pe care le ținea În brațe, dar fără măcar să-l vadă, fetița plecă În goană ca și cum ar fi fost urmărită de Însuși diavolul. Gildas și Loïc ieșiră la rîndul lor, șiroind de apă și de noroi, cei doi ștrengari o luară și ei la goană fără să stea să-i asculte chemările, apoi văzu apărînd capul lui Pierre-Marie, care Încerca să ajungă la suprafață. Tocmai era gata să iasă din cavitate cînd o mînă Îl apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toată seara. Știi, încep să zic, întorcându-mă cu capul spre el. Dar mă opresc în clipa în care privirea mi se oprește asupra unui lucru de pe perete. Este o tăbliță veche de lemn pe care scrie „Interzisă intrarea cu noroi pe încălțăminte” și „Interzisă intrarea în haine de lucru”. Dedesubt a mai fost prins un anunț. E tipărit pe hârtie îngălbenită cu un marker care abia se mai citește și pe el scrie: INTRAREA AVOCAȚILOR INTERZISĂ. Mă holbez la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cum, a doua zi de după cele întâmplate, a insistat să rămân unde sunt, și să nu mă întorc. De-asta. A vrut să nu-i stau în cale ca să nu mă pot apăra. Ca să mă poată împroșca în voie cu noroi. Și eu care am avut încredere în el... Total și absolut. Ca o idioată, ca o idioată și-o tembelă fără pic de minte. Respir greu, cu efort, dureros. Toate îndoielile mele au dispărut. Arnold e băgat până la gât într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de fire de apă ce se repezeau la vale. Apoi, stropi grei și deși de ploaie prinseră să cadă asupra noastră, de parcă Tatăl dorea să ne Înece. Pământul s-a făcut clisă. Pășitorii au Început să ni se afunde În noroiul moale, sorbecăind. - Nici maică-mea nu mi-ar da de urmă pe o ploaie ca asta, zise Runa. Hohoti, nepăsătoare, căci nimeni n-ar fi auzit-o pe potopul ăla. Am râs și eu: - Ți-am spus eu că vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ia foc, trage puternic.) Ce țigară... (Repede.) Ce știi dumneata despre oraș, ce știi dumneata despre mine, ce știi dumneata despre execuțiile de altă dată? ARTUR: Nimic. GARDIANUL (Blând.): Vedeți? Și vă dați la noi... Ne îmbrânciți, ne umpleți de noroi... (Trage fumul puternic; pentru sine.) Și poate nici n-ar fi așa rău... ARTUR: Cum? GARDIANUL: Nimic. Meditam și eu. Mă gândeam la dumneavoastră... ARTUR: Ce rost mai are? GARDIANUL: Îmbrânciți-ne! Loviți-ne! Așa ne trebuie! Cereți trompeți! ARTUR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
lovit în inimă! M-ați îndemnat la rebeliune! ARTUR: Ești un mincinos! CĂLĂUL: M-ați făcut mincinos! ARTUR: Nu mă pot înțelege cu tine... CĂLĂUL: M-ați înjurat! M-ați făcut cu ou și cu oțet! M-ați tăvălit în noroi. Toate astea or să tragă la cântar. O să se strice și cântarul... ARTUR (Perfid.): Scrie la regulament că ai voie să-mi tai capul cu toporul? CĂLĂUL (Alb ca varul.): Care topor? Ce topor? ARTUR (Smulgându-i-l de la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]