4,508 matches
-
se înstrăinase de foștii lui suporteri, a fost nevoit să părăsească țara în decurs de un an. Între 1747 și 1756, Bosnia a trecut printr-o perioadă de anarhie care a cuprins atît orașele, cît și satele. În cadrul acestui deceniu, notabilii locali au strîns dările și s-au războit între ei. Căpitanii luptau împotriva ienicerilor, care, la rîndul lor, aveau conflicte cu alți ieniceri. În 1752 a fost trimis un alt vizir, Mehmed Pașa Kukavica, ca să facă ordine, acesta reușind prin
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
beneficia de avantajele unui sistem administrativ local strict. Unitatea de bază era knežina (districtul). Knežina era formată din mai multe sate, care, la rîndul lor, includeau o serie de zadrugi (organizații familiale destul de numeroase). Fiecare knežină avea un consiliu de notabili care îl alegea pe cneaz. Ca și în alte zone, această oficialitate reprezenta districtul respectiv față de autoritățile otomane și răspundea de evaluarea și perceperea taxelor, avînd și alte îndatoriri polițienești generale. Conducerea locală asigura și unele servicii juridice pe baza
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
continuare, se aflau sub un control mai strict din partea autorităților musulmane. Ele au avut totuși parte de multe dintre experiențele trăite și de vecinele lor. Aceste teritorii aveau un model de administrație locală similar celor prezentate în cadrul analizării altor regiuni; notabilii satelor lor strîngeau dările și aveau ocazia să devină bogați și influenți în cadrul mai larg al sistemului otoman. Exista un sistem juridic local bazat pe legile cutumiare nescrise. Regiunea a fost în schimb afectată în mai mare măsură de schimbările
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
contribuiau de asemena la starea generală de sărăcie tot mai accentuată. Pe lîngă aceasta, pe măsură ce autoritatea otomană era tot mai slabă, Macedonia, ca și Bosnia și Albania, a devenit scena unor lupte pentru putere între oficialii, oamenii de arme și notabilii musulmani locali. Rivalitățile albanezilor au implicat și Macedonia. Situația cea mai sigură putea fi întîlnită în satele din Munții Balcani. Situația cea mai dificilă din secolul al optsprezecelea a apărut în zona dintre Dunăre și Munții Balcani depopulată și devastată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dar și în privința controlului politic asupra regiunii. Unele autorități bisericești sprijineau sistemul, dar altele, mai ales unii dintre patriarhii sîrbi și dintre episcopii muntenegreni, s-au aflat în fruntea luptei pentru subminarea dominației otomane. În aceeași manieră, o parte dintre notabilii locali, în primul rînd cei care beneficiau financiar de situație sau care nu vedeau nici o altă alternativă viabilă, colaborau bine cu autoritatea otomană; o altă parte a lor au opus însă o rezistență înverșunată. Trebuie să subliniem totodată că, deși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Dintre teritoriile otomane, Egiptul, Siria, coasta dalmată și Principatele Dunărene au fost cel mai mult afectate de lupte. Aceste conflicte nu numai că au constituit o grea povară pentru resursele imperiului, dar au pregătit totodată scena ascensiunii celor mai puternici notabili provinciali, Ali Pașa la Janina și Pasvanoglu Osman Pașa la Vidin, care au reușit să sfideze direct statul otoman. Așa cum am mai spus, Franța a rămas în secolul al optsprezecelea puterea europeană cu cele mai strînse legături cu Poarta. Întrucît
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
peninsula italică, ocuparea acestor insule și interesul demonstrat de acțiunile francezilor față de Dalmația implicau inevitabil Rusia în problemele Muntenegrului, Albaniei și ale părții de nord a Greciei. Rusia și Franța concurau amîndouă pentru influență în ținuturile grecești, lor adăugîndu-li-se principalul notabil provincial, Ali Pașa al Ianinei. Franța, ca și Rusia, era preocupată și de evenimentele din Muntenegru. La Cetinje, în ciuda relațiilor lui nu prea strînse din trecut cu Rusia, episcopul Petru voia totuși să obțină sprijinul acestei puteri, din cauză că se temea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
totuși deloc intenția să cedeze prioritatea Rusiei în privința influenței ei în Principate. Alexandru I a continuat politica aceasta, dar guvernul lui nu a recurs la presiuni asupra Porții în vederea obținerii anumitor concesii. Valahia suferea în perioada aceasta de pe urma devastărilor trupelor notabilului provincial Pasvanoglu, care organiza tot timpul raiduri în ținuturile românești din cartierul său general de la Vidin și din nordul Bulgariei. Într-un document oficial din 1802, guvernul otoman a stabilit perioada de domnie a hospodarilor la șapte ani; aceștia urmau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Rusia și-a putut îndrepta întreaga atenție în direcția învingerii armatei franceze care o invadase. Deși avea și ea o nevoie disperată de pace, Poarta otomană nu a fost mulțumită de termenii acordului, iar negociatorii au fost ulterior decapitați. Amenințarea notabililor provinciali: sfîrșitul domniei lui Selim al III-lea Pe lîngă faptul de a fi fost martorul pericolelor externe cu care s-a confruntat imperiul, mai important este acela că în intervalul cuprins între anii 1798 și 1812 guvernarea centrală a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lui musulmani și creștini. Acțiunile muntenegrenilor au fost discutate și, așa cum am menționat deja, sîrbii au declanșat în 1804 o revoltă importantă. Ceea ce era însă deosebit de periculos pentru imperiu era incapacitatea ocîrmuirii centrale de a-i ține în frîu pe notabilii musulmani, care adeseori nu numai că sfidau Poarta, dar îi și asupreau pe cei aflați sub jurisdicția lor, fie ei creștini sau musulmani. Fenomenul acesta a apărut în diferite regiuni ale imperiului, dar evenimentele din Asia Mică și din nordul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ei creștini sau musulmani. Fenomenul acesta a apărut în diferite regiuni ale imperiului, dar evenimentele din Asia Mică și din nordul Africii nu intră în sfera preocupărilor acestui studiu. Existența unor puternice centre locale a fost menționată mai sus. Tendința notabililor locali, numiți ayani, de a nu se supune autorității centrale s-a intensificat spre sfîrșitul secolului, cînd războaiele cu Rusia lăsase Poarta fără nici o rezervă de trupe pentru rezolvarea subversiunii interne. Imperiul a încercat să facă față situației ațîțîndu-i pe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
trupe pentru rezolvarea subversiunii interne. Imperiul a încercat să facă față situației ațîțîndu-i pe ayani unii împotriva celorlalți. Întrucît aceștia erau deja rivali și se certau adesea în privința controlării unei zone, politica aceasta s-a dovedit de multe ori eficientă. Notabilii locali reușeau să dobîndească și să dețină puterea nu doar pentru că puteau dispune de o forță militară suficient de numeroasă, dar și deoarece ei acopereau efectiv o necesitate reală în multe zone. Odată cu scăderea drastică a autorității centrale și a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și luau măsuri împotriva extorcărilor abuzive ale guvernului central. Unii dintre ei erau veritabili tirani, în timp ce alții erau considerați ca fiind, pe de o parte un scut între populație și bandiți, iar pe de altă parte față de oficialii rapaci. Firește, notabilii cooperau adesea cu bandiții, oficialii sau cu alte elemente. Ei reușeau să-și păstreze puterea grație sprijinului lor militar, din care o parte importantă provenea adeseori din rîndul ienicerilor locali. Deoarece Poarta nu-i putea învinge pe ieniceri printr-o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
putea învinge pe ieniceri printr-o operație militară, trebuiau folosite alte mijloace. Neputîndu-i priva de pozițiile lor, guvernul otoman a fost adeseori nevoit să-i numească oficial în fruntea districtelor lor. A fost încercată și politica lui "dezbină și stăpînește": notabilii erau ațîțați unul împotriva altuia și s-a încercat cîștigarea suporterilor lor. Unii notabili, Ali Pașa de la Janina, de exemplu, oscilau între a sluji puterea centrală în posturile oficiale pe care le ocupau și a sfida deschis dispozițiile acesteia. Alții
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de pozițiile lor, guvernul otoman a fost adeseori nevoit să-i numească oficial în fruntea districtelor lor. A fost încercată și politica lui "dezbină și stăpînește": notabilii erau ațîțați unul împotriva altuia și s-a încercat cîștigarea suporterilor lor. Unii notabili, Ali Pașa de la Janina, de exemplu, oscilau între a sluji puterea centrală în posturile oficiale pe care le ocupau și a sfida deschis dispozițiile acesteia. Alții, ca Pasvanoglu, pur și simplu refuzau să recunoască controlul Constantinopolului sub orice formă. Un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
făcut apel la Ali Pașa, care a reușit performanța de a-l obliga pe Pasvanoglu să se retragă în fortăreața lui de la Vidin. Izbucnirea războiului cu Franța l-a forțat însă pe Selim al III-lea să facă pace cu notabilii ca să-și poată apăra ținuturile împotriva invaziei străine. Pasvanoglu a rămas totuși un element turbulent în stat, continuîndu-și atacurile asupra Valahiei și a Serbiei și cooperînd cu agenții francezi. Activitățile lui au luat sfîrșit în 1807, cînd a murit. Ali
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a ienicerilor, ulemei și studenților, iar Selim a fost nevoit să abdice. Noul sultan, Mustafa al IV-lea, nu avea o bază de sprijin solidă. Partizanii lui Selim și alți adversari ai noului regim s-au strîns în jurul unui alt notabil provincial, Mustafa Bayraktar Pașa, al cărui cartier general se afla la Ruse (Rusciuk). Cu toate că era reprezentant al clasei ayanilor, care crease un haos atît de mare în imperiu, Mustafa susținea reforma și avea o armată la dispoziție. Grupul lui era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să fugă și s-a alăturat rebelilor. După ce Mustafa a preluat controlul asupra orașului, Mahmud s-a urcat pe tron. Ca mare vizir al noului regim, Mustafa a încercat să întărească puterea administrației centrale, să-i țină sub control pe notabilii nesupuși și să readucă în actualitate reforma militară. Opoziția a fost încă o dată prea puternică. Ienicerii și prietenii lor și-au adunat forțele, iar în noiembrie 1808 i-au învins pe vizir și pe Prietenii de la Rusciuk. Mahmud al II
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din propria lui localitate, care puteau fi aleși prin vot de populația de sex masculin și cel puțin proveneau din familii de frunte din partea locului. Împărțirea dreptății, perceperea taxelor și activitatea poliției puteau fi sub control local direct. În schimb, notabilii creștini tratau cu autoritățile provinciale musulmane sau cu reprezentanții guvernului central. Pe lîngă aceasta, însăși lipsa aplicării legii din unele zone le garanta acestora o anumită libertate. Existau peste tot păduri întinse, munți inaccesibili și mări unde familiile sau indivizii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cultiva. Marile nemulțumiri ale populației sătești aveau deci să fie prezente în continuare pînă în 1848, cînd au explodat. Spre deosebire de creștinul otoman însă, țăranul habsburg nu era în măsură să-și exprime doleanțele pe cale legală sau revoltîndu-se. Nobilii și nu notabilii rurali asigurau funcționarea administrației locale; nu existau forțe armate țărănești cum erau cele formate din armatoli și haiduci. Dintre supușii habsburgi, numai sîrbii din cadrul Frontierei Militare dispuneau de experiență și de organizare ca să acționeze, iar influența lor se exercita mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sau cu ocuparea unei funcții militare sau publice. Cînd investeau bani, clasele conducătoare otomane preferau să-i plaseze în proprietăți funciare sau în domenii garantate de stat, cum ar fi perceperea impozitelor sau cumpărarea unor posturi administrative care aduceau profit. Notabilii creștini făceau averi și din afaceri legate de proprietățile imobiliare sau de strîngerea taxelor. Chiar dacă negustorul avea un statut superior față de țărănime, care constituia marea masă a populației, el se situa mai jos decît cei care dețineau efectiv puterea în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
adesea interese și jurisdicții competitive. Activitățile ayanilor, cîrjalilor, ale ienicerilor aflați în afara legii, ale bandiților și căpitanilor bosniaci au fost deja menționate. La toate acestea trebuie adăugate formațiile legale sau cvasilegale ale armatolilor, forțele polițienești ale autorităților municipale sau ale notabililor, unitățile legale de ieniceri, sîrbii din cadrul Frontierei Militare și membrii unei miliții valahe cunoscuți sub numele de panduri. O mare parte a populației balcanice era înarmată și avea experiență militară, nu atît ca parte a unei armate regulate cît ca
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
terorii și neputînd beneficia de protecția autorităților legale, populația sîrbă era nevoită să se apere singură. Au fost organizate unități înarmate pe tot cuprinsul țării. Pe viitor, cel mai important centru de rezistență a fost cel din Šumadija, condus de notabilul local și negustorul de vite Karagheorghe Petrović. Prin primăvara lui 1804, el avea treizeci de mii de oameni gata de luptă. Declanșarea propriu-zisă a revoltei a fost pricinuită de planurile dahiilor de a-i masacra pe liderii sîrbilor. Convinși că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puțin de 150 de oameni. Populația sîrbă a fost deci obligată să ia măsuri de autoapărare. La început nu exista o conducere centrală, revolta luînd forma unei riposte spontane la atrocitățile ienicerilor. În februarie însă, în jur de trei sute de notabili s-au adunat la Orašac, în Šumadija Centrală, și l-au ales drept lider pe Karagheorghe. La momentul respectiv nu a existat nici o opoziție față de numirea unui comandant unic. După mai 1804, Karagheorghe își semna proclamațiile cu titluri ca "Voievod
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
au ales drept lider pe Karagheorghe. La momentul respectiv nu a existat nici o opoziție față de numirea unui comandant unic. După mai 1804, Karagheorghe își semna proclamațiile cu titluri ca "Voievod Suprem" și "Conducător". Dat fiind pericolul situației din perioada aceea, notabilii sîrbi își dădeau seama de necesitatea instituirii unei autorități puternice. Chiar dacă sîrbii se aflau în plină revoltă, este important să menționăm că rebeliunea lor nu era îndreptată împotriva sultanului, ci a ienicerilor, care sfidau ei înșiși Poarta. Liderii sîrbi au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]