KorAP: Find »[drukola/base=nuvelă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...102 103 104 ...376 >

9,387 matches

Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999

a gândi literatura. Exercițiul critic, la B., este o cale dibuitoare spre sine. Versurile lui sunt nesemnificative, palide rimări pe tema incongruenței dintre „realitatea vieții” și „visul tinereții” - temă centrală și în proza de început, în perioada deschisă de volumul Nuvele (1903), care s-ar putea numi „Bassarabescu înainte de Bassarabescu”. În afară de nuvele și schițe, a mai scris parabole pentru copii, note de călătorie, poeme în proză, monoloage satirice și epigrame sălcii. Două comedioare de Georges Courteline, Taina familiei și Liniștea casei

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
spre sine. Versurile lui sunt nesemnificative, palide rimări pe tema incongruenței dintre „realitatea vieții” și „visul tinereții” - temă centrală și în proza de început, în perioada deschisă de volumul Nuvele (1903), care s-ar putea numi „Bassarabescu înainte de Bassarabescu”. În afară de nuvele și schițe, a mai scris parabole pentru copii, note de călătorie, poeme în proză, monoloage satirice și epigrame sălcii. Două comedioare de Georges Courteline, Taina familiei și Liniștea casei, traduse de el, au fost puse în scenă în stagiunea 1908-1909

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
A. Daudet și, târziu, în 1945, din Thomas Hardy. Invenția epică, la B., se sprijină pe fluxul rememorării. Dicția măsurată păstrează un iz evocator și atunci când vine vorba despre oameni și vremuri care au fost, și când, în schițe sau nuvele, sunt distilate „amintiri vesele și duioase” - subtitlul volumului Lume de ieri (1943), unde tristețea și surâsul se află într-un domol balans. Un debut romantic, între „furie” și restriște, este acela al prozatorului. Se va despărți însă curând de primele

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
asemenea istorisiri cu profil incert, Maupassant și Flaubert își dau mâna cu Edmondo de Amicis. Schițele din „Revista copiilor”, reluate în volumul Moș Stan (1923), par concepute sub semnul lui Cuore, prin candoare și sentimentalism, prin nimbul de exemplaritate. Lumea nuvelelor și schițelor lui B. se mișcă într-o lentă, definitivă circularitate. Ambianța este aceea a orășelelor de provincie, unde monotonia se împânzește peste tot. O existență căzută în plictis, instalată - la fel ca în proza lui I. Al. Brătescu-Voinești - în

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
până la un punct, sunt șiretlicurile la care, urmărind să se mărite, participă, cu osârdia speței, văduve, fete bătrâne, fete tinere. După nuntă, însă, începe șirul lung de dezolări. Eroii lui B. sunt munciți câteodată de „dorul după altceva” (Surori). În nuvela de linie clasică Pe drezină, romanțioasa Iulia, cununată cu supraponderalul Napoleon Manolescu-Pletea, se aventurează într-o fugă „poetică”, pe drezină, cu șeful de gară Traian Popovici. Amețită de prea multe lecturi, exaltata își dorește să ajungă într-un mare oraș

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
un duh când șăgalnic și când elegiac (Cât ține liturghia, Acasă). Paradoxal sau nu, unui autor cu plăcerea confesiunii, cum este B., îi reușesc de minune asemenea scrieri care, construind un spațiu al tăcerii, se privează de eul narator. SCRIERI: Nuvele, București, 1903; Vulturii, București, 1907; Norocul, București, 1907; Ovidiu Șicană, Ploiești, 1908; Noi și vechi, București, 1909; Nenea, București, [1916]; Un dor împlinit, București, 1919; Moș Stan, București, [1923]; Schițe și nuvele, București, 1923; Pe drezină și alte nuvele, București

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
al tăcerii, se privează de eul narator. SCRIERI: Nuvele, București, 1903; Vulturii, București, 1907; Norocul, București, 1907; Ovidiu Șicană, Ploiești, 1908; Noi și vechi, București, 1909; Nenea, București, [1916]; Un dor împlinit, București, 1919; Moș Stan, București, [1923]; Schițe și nuvele, București, 1923; Pe drezină și alte nuvele, București, [1924]; Spre Slatina și alte nuvele, București, [1924]; Un om în toată firea, București, [1927]; Domnu Dincă, București, 1928; Două epoci din literatura română, București, 1928; Limba română, București, 1930; Opere complete

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
SCRIERI: Nuvele, București, 1903; Vulturii, București, 1907; Norocul, București, 1907; Ovidiu Șicană, Ploiești, 1908; Noi și vechi, București, 1909; Nenea, București, [1916]; Un dor împlinit, București, 1919; Moș Stan, București, [1923]; Schițe și nuvele, București, 1923; Pe drezină și alte nuvele, București, [1924]; Spre Slatina și alte nuvele, București, [1924]; Un om în toată firea, București, [1927]; Domnu Dincă, București, 1928; Două epoci din literatura română, București, 1928; Limba română, București, 1930; Opere complete, I-II, București, 1939-1940; O scriitoare necunoscută

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
Norocul, București, 1907; Ovidiu Șicană, Ploiești, 1908; Noi și vechi, București, 1909; Nenea, București, [1916]; Un dor împlinit, București, 1919; Moș Stan, București, [1923]; Schițe și nuvele, București, 1923; Pe drezină și alte nuvele, București, [1924]; Spre Slatina și alte nuvele, București, [1924]; Un om în toată firea, București, [1927]; Domnu Dincă, București, 1928; Două epoci din literatura română, București, 1928; Limba română, București, 1930; Opere complete, I-II, București, 1939-1940; O scriitoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor, București, 1940; Proză

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
Domnu Dincă, București, 1928; Două epoci din literatura română, București, 1928; Limba română, București, 1930; Opere complete, I-II, București, 1939-1940; O scriitoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor, București, 1940; Proză, București, [1942]; Lume de ieri, București, [1943]; Schițe și nuvele, pref. Zoe Dumitrescu, București, 1953; Schițe și nuvele, București, 1955; Lume de ieri. Nuvele, schițe, amintiri, pref. Al. Piru, București, 1958; Un om în toată firea, îngr. și pref. Tiberiu Avramescu, București, 1961; Pe drezină. Nuvele, schițe, amintiri, pref. G.

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
română, București, 1928; Limba română, București, 1930; Opere complete, I-II, București, 1939-1940; O scriitoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor, București, 1940; Proză, București, [1942]; Lume de ieri, București, [1943]; Schițe și nuvele, pref. Zoe Dumitrescu, București, 1953; Schițe și nuvele, București, 1955; Lume de ieri. Nuvele, schițe, amintiri, pref. Al. Piru, București, 1958; Un om în toată firea, îngr. și pref. Tiberiu Avramescu, București, 1961; Pe drezină. Nuvele, schițe, amintiri, pref. G. Dimisianu, București, 1963; Scrieri alese, îngr. și pref.

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
1930; Opere complete, I-II, București, 1939-1940; O scriitoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor, București, 1940; Proză, București, [1942]; Lume de ieri, București, [1943]; Schițe și nuvele, pref. Zoe Dumitrescu, București, 1953; Schițe și nuvele, București, 1955; Lume de ieri. Nuvele, schițe, amintiri, pref. Al. Piru, București, 1958; Un om în toată firea, îngr. și pref. Tiberiu Avramescu, București, 1961; Pe drezină. Nuvele, schițe, amintiri, pref. G. Dimisianu, București, 1963; Scrieri alese, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1966; Un om

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
București, [1943]; Schițe și nuvele, pref. Zoe Dumitrescu, București, 1953; Schițe și nuvele, București, 1955; Lume de ieri. Nuvele, schițe, amintiri, pref. Al. Piru, București, 1958; Un om în toată firea, îngr. și pref. Tiberiu Avramescu, București, 1961; Pe drezină. Nuvele, schițe, amintiri, pref. G. Dimisianu, București, 1963; Scrieri alese, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1966; Un om în toată firea, Iași, 1972; Un dor împlinit, București, 1974; Pe drezină. Nuvele și schițe umoristice, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1976; Nuvele

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
îngr. și pref. Tiberiu Avramescu, București, 1961; Pe drezină. Nuvele, schițe, amintiri, pref. G. Dimisianu, București, 1963; Scrieri alese, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1966; Un om în toată firea, Iași, 1972; Un dor împlinit, București, 1974; Pe drezină. Nuvele și schițe umoristice, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1976; Nuvele și schițe, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1985; Un om în toată firea, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1988. Antologii: Antologia scriitorilor români, București, 1931 (în colaborare cu V. V. Haneș). Traduceri

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
Nuvele, schițe, amintiri, pref. G. Dimisianu, București, 1963; Scrieri alese, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1966; Un om în toată firea, Iași, 1972; Un dor împlinit, București, 1974; Pe drezină. Nuvele și schițe umoristice, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1976; Nuvele și schițe, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1985; Un om în toată firea, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1988. Antologii: Antologia scriitorilor români, București, 1931 (în colaborare cu V. V. Haneș). Traduceri: Georges Courteline, Taina familiei. Liniștea casei, București, 1924. Repere

BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002

nostalgie locul nașterii și oamenii de acolo. O filosofie a resemnării, de sorginte orientală, și de asemenea înțelegerea rostului unor împrejurări socotite nu fapte izolate, accidentale, ci o constantă a existenței aromânilor, constituie fundalul acestor schițe și povestiri. Protagoniștii unor nuvele amintesc „scrisorile” lui Ion Ghica: aromânii Coletti și Karaiskakis, primul, un fel de ministru de Externe, cel de al doilea, omul forte al celebrului răzvrătit Ali Pașa din Ianina (Pentru onoarea ta, Pașe!), epopeicul Kir Vasilaki din povestirea omonimă, un

BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
cărți adresate vârstelor copilăriei și adolescenței, la care se adaugă și câteva „cărți de cetire” pentru cursul primar. A scris însă mult, enorm chiar, presat de datoria de a furniza material publicațiilor pe care le avea în grijă: schițe, povești, nuvele, romane, scenete și piese de teatru, versuri, articole culturale, note biografice despre autori străini. Traduce și localizează, totodată, din Jacob și Wilhelm Grimm, W. Hauff, J. P. Hebel, Carl Ewald, W. Busch, Christoph Schmid, M. Fiechtl, Max Nordau, H. Chr

BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
Corola-publishinghouse/Science/285740_a_287069

frecvent cu articole de orientare literară, dar și în calitate de cronicar dramatic și literar, G. I. Ionnescu-Gion. În 1879 și 1880, i se alătură D. D. Racoviță-Sphinx, care publică, de asemenea, cronici dramatice, dar și cugetări, articole de informație culturală, recenzii, nuvele, traduceri. Au mai scris în coloanele gazetei M. N. Săulescu, G. Missail, iar G. O. Gârbea și N. Lepădătescu au fost redactori, primul în anul 1879, cel de al doilea în anii 1882 și 1883. Câteva traduceri fără însemnătate dă

BINELE PUBLIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285740_a_287069]
Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024

pogromurilor și viziuni sumbre, premonitorii compun o atmosferă fantomatică, terorizantă, irizată intermitent de licăririle nădejdii. Drama În cimitir exploatează un alt motiv expresionist, epifania sacrului în realități umile, derizorii. Expresionismul pieselor este uneori prea acuzat și insuficient încorporat limbajului dramatic. Nuvelele, înscrise în aceeași paradigmă estetică, se situează într-o continuitate directă cu teatrul. Scriitor de tip obsesiv, cu o invenție săracă, B. a revenit asupra câtorva teme și motive. Immanuel Lang, pianistul din nuvela Final, este unul dintre „cei trei

BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
acuzat și insuficient încorporat limbajului dramatic. Nuvelele, înscrise în aceeași paradigmă estetică, se situează într-o continuitate directă cu teatrul. Scriitor de tip obsesiv, cu o invenție săracă, B. a revenit asupra câtorva teme și motive. Immanuel Lang, pianistul din nuvela Final, este unul dintre „cei trei copii bolnavi ai vremii noastre”, care, într-un solilocviu tragic, se arată torturat de alienare, de criza de identitate și de căutarea unui ideal. Autorul îl instalează în nebunie ca într-o nouă realitate

BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
o nouă realitate, securizantă, prin care „farsa jocului de-a viața” este suprimată. Prin Immanuel Lang, B. a intenționat să dea glas impasului unei generații trăindu-și crepuscular aurora iluziilor. Un subiect îndrăzneț, tratat într-un limbaj somptuos liric, propune nuvela Appassionata. Concepută muzical, narațiunea avansează, după ce și-a enunțat motivele, într-un crescendo de oratoriu spre un final halucinant. Eroul iese din îngrădirile rasei și ale religiei și trăiește, eliberat de orice prejudecată, miracolul dezmărginirii, murind în plin extaz. Farmecul

BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
Appassionata. Concepută muzical, narațiunea avansează, după ce și-a enunțat motivele, într-un crescendo de oratoriu spre un final halucinant. Eroul iese din îngrădirile rasei și ale religiei și trăiește, eliberat de orice prejudecată, miracolul dezmărginirii, murind în plin extaz. Farmecul nuvelei rezidă în arta subtilă a proiecției realului în fantastic și mit, într-o viziune când candidă, când înfricoșată. Decorul e de asemenea expresionist, dar deformarea liniei nu merge până la grotesc și caricatural, ci are o grație naivă, chagalliană. Oameni și

BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
o înnoire în literatura lui B. În esență, motivul expresionist al chemării transfiguratoare se menține, tratat însă relaxat, ușor caricatural. Atmosfera dulce-amară a cărții, firea sucită a protagonistului, un fel de Don Quijote blajin, fără demon, par o raportare autoironică la nuvela Appassionata. Înfățișarea comună a personajului, boem cumsecade și păgubos, ascunde o fire de misionar, sol disprețuit al ideii de resurecție morală prin artă. În „mica lui demență”, el se dovedește extrem de lucid și, observator ascuțit, spune într-o formă paradoxală

BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043

Protopopescu, Un roman românesc în Anglia, UVR, 1926, 24; Em. Bucuța, O carte cu datini, G, 1928, 6-7; Em. Bucuța, Doi junimiști: Duiliu Zamfirescu și Marcu Beza, G, 1929, 4; Dragoș Protopopescu, Shakespeare în România, RP, 1931, 4076; Adrian Maniu, Nuvele macedonene, U, 1934, 250; Izabela Sadoveanu, Marcu Beza, ALA, 1934, 730; Perpessicius, Opere, VII, 123-126, VIII, 43-46, 398-400; Petru Comarnescu, Urme românești..., RFR, 1936, 11; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 283-284; Ralea, Scrieri, II, 536; George Muntean, Corespondența dintre Liviu

BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041

de „dezrădăcinat”, care se întoarce de la oraș în satul natal, unde, respirând înțelepciunea unei lumi seculare, renaște spiritual, devine om integru. Interesant conceptual și, în linii mari, artisticește susținut, romanul este totuși sub nivelul posibilităților autorului. Însoțit de încă cinci nuvele umoristice, va apărea într-o altă ediție în 1998, purtând titlul inițial Nepotul (1993), neacceptat anterior de cenzură. Conștient, conform propriei afirmații, de faptul că „cel mai mare neajuns și păcat al autorului ei a fost că am făcut concesii

BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]