5,043 matches
-
viitor, ipotezele că țara Ilavut este Țara Oltului sau a lui Litovoi și că Barz ar putea fi identificat cu Beseremban, banul de Severin, sau cu întemeietorul dinastiei Basarab, putându-se stabili definitiv că generalul mongol Budjek a intrat cu oștile tătărești în Moldova în Țara Românească, iar în Transilvania comandanții Cadan și Buri. Privite pe hartă, operațiunile militare întreprinse de toate cele cinci corpuri de oaste mongolă, iau forma unui evantai, spre deosebire de atacul efectuat de Gingis-khan împotriva Imperiului Horezmian al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întemeietorul dinastiei Basarab, putându-se stabili definitiv că generalul mongol Budjek a intrat cu oștile tătărești în Moldova în Țara Românească, iar în Transilvania comandanții Cadan și Buri. Privite pe hartă, operațiunile militare întreprinse de toate cele cinci corpuri de oaste mongolă, iau forma unui evantai, spre deosebire de atacul efectuat de Gingis-khan împotriva Imperiului Horezmian al lui Mahomed, care ne apare ca un clește uriaș de încercuire a tuturor oștirilor inamice. Pentru contemporanii evenimentelor, însă, din 1241, plecarea oștilor mongole grupate pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cinci corpuri de oaste mongolă, iau forma unui evantai, spre deosebire de atacul efectuat de Gingis-khan împotriva Imperiului Horezmian al lui Mahomed, care ne apare ca un clește uriaș de încercuire a tuturor oștirilor inamice. Pentru contemporanii evenimentelor, însă, din 1241, plecarea oștilor mongole grupate pe bază de atac dintre Camenița-Liov-Halici, s-ar fi făcut după unii în trei direcții principale de efort, după alții în patru sau cinci și după alții chiar în șapte. INVAZIA MOLDOVEI, SUDULUI TRANSILVANIEI ȘI ȚĂRII ROMÂNEȘTI Concentrarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cunoscute acelea ale moldovenilor, care au contribuit la distrugerea Regatului Ungar în anul următor, pentru ca, sub adevăratul lor nume de „unități valahe”, să fie înregistrate, împreună cu aceiași tătari și cumani, tocmai la asediul unor mănăstiri și localități din Italia, în oastea lui Vitale di Aversa „români și cumani, triburi tătărești așezate între gurile Dunării și ale Niprului”. Observând această alianță moldo-tătară, înainte de a începe și în timpul iureșului prădalnic din primăvara anului 1241 în Țările Române, N. Iorga scria: „Dacă ziduri s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
știm până în prezent, o împotrivire armată în Episcopia Cumanilor, după trecerea Siretului. Rogerius ne spune că „Bochetor (citește Bugek) împreună cu alți regi - se zice că - trecând peste râul Siret, a ajuns în țara episcopului cumanilor și după ce a supus (bătut) oastea ce se strânsese la luptă, a început să ocupe țara în întregime”. Lucrurile nu s-au petrecut, însă, așa de simplu, cum le relatează din auzite Rogerius. Mărturii ulterioare ne arată că lupte aprige s-au dat pentru apărărea și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bela al IV-lea, la rugămintea papei Grigore al IX-lea, ea fusese înzestrată cu întinse posesiuni și averi. Năvălirea tătarilor o găsește înălțată și înconjurată de o puternică cetate, dar surprinde pe apărătorii ei. După ce vor fi nimicit, treptat, oastea episcopului, alcătuită din români și cumani catolici, în luptele de la poalele Măgurei, Budjek va fi cerut garnizoanei, potrivit obiceiului mongol, să predea cetatea. La refuzul acesteia de a depune armele, oastea mongolă a înconjurat Episcopia și a început asediul. Aruncătoarele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
surprinde pe apărătorii ei. După ce vor fi nimicit, treptat, oastea episcopului, alcătuită din români și cumani catolici, în luptele de la poalele Măgurei, Budjek va fi cerut garnizoanei, potrivit obiceiului mongol, să predea cetatea. La refuzul acesteia de a depune armele, oastea mongolă a înconjurat Episcopia și a început asediul. Aruncătoarele de pietre numite manginic, în număr de șapte, cu care era înzestrat fiecare corp de armată mongol, și-au făcut datoria, distrugând zidurile cu pietroaie, pe care abia le puteau ridica
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ban de Severin a existat, desigur, pe atunci, în persoana lui Oslu, care dispare din actele de după 1241, emise de Bela al IV-lea. Dar nu știm unde a căzut, în lupta cu Bugec, ori la Mohi, știut fiind că oastea cetății de scaun Iladiș și cu aceea a districtului, existentă încă la 1223 în frunte cu banul, ar fi trebuit să fie prezente la Buda, atunci când Bela al IV-lea și-a chemat supușii la arme. Pătrunderea lui Budjek în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
chemați la Buda, pe la 20 martie, să însoțească regina în refugiu. Episcopul Bulzo și Nicolae, fiul lui Bore, împreună cu mulți nobili, fiind plecați să-și asigure viața familiilor lor, ca apoi să alerge la chemarea regelui, au fost bătuți și oastea lor împrăștiată și trecută prin sabie de către cumanii răsculați, după uciderea regelui lor Kotian, episcopul Bulzo scăpând cu greu într-un car. Așa că orașul a fost repede ocupat. Aici, la Cenad, la Egres, la mănăstirea cisterciană, și la Arad, ultimele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
uciderea regelui lor Kotian, episcopul Bulzo scăpând cu greu într-un car. Așa că orașul a fost repede ocupat. Aici, la Cenad, la Egres, la mănăstirea cisterciană, și la Arad, ultimele două puternic întărite și necucerite, a așteptat Budjek corpul de oaste intrat în Transilvania pe la Oituz și armatele lui Cadan și Buri, care ocupaseră Oradea Mare, ca să nu lase în spatele său oști inamice și cetăți fortificate. Deși românii și secuii au închis trecătoarea (Olaci videlicet et siculi passus clauserunt), totuși, corpul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Transilvania pe la Oituz și armatele lui Cadan și Buri, care ocupaseră Oradea Mare, ca să nu lase în spatele său oști inamice și cetăți fortificate. Deși românii și secuii au închis trecătoarea (Olaci videlicet et siculi passus clauserunt), totuși, corpul de oaste mongol din Moldova a străpuns munții la Oituz, probabil sub comanda lui Calcan, subaltern al lui Budjek, și, pe la 30 martie, la Tg. Secuiesc, s-a despărțit în două coloane (Chezadi). Una a urcat în sus pe valea Oltului prin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 4 aprilie, după Paști, vreo 30.000 de oameni refugiați. De aici, au continuat drumul prin Blaj, devastând totul în cale până la Alba Iulia. Andrei, comitele din Gioagiul de Sus, de pe dreapta Mureșului, s-a împotrivit cu mica sa oaste, dar fără sorți de izbândă, și în 1264, pentru că și-a vărsat „sângele în lupta împotriva tătarilor”, Ștefan (regele tânăr al Ungariei), ducele Transilvaniei, îi acordă scutire „întru răsplătirea slujbelor sale”, pentru satele Germand, Petelca și Căpud de pe Mureș, foste
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
plin de „oasele și capetele celor uciși”, „iar zidurile bisericilor și palatelor dărâmate și risipite erau stropite cu sângele oamenilor, vărsat din belșug”. Ținutul întreg, ca și orașul cu cetatea, nu au fost apărate deoarece Raynaldus, episcopul transilvan, plecase cu oastea spre Buda, unde fusese chemat de rege, pentru a muri în bătălia de Mohi, pentru cauza ungară. Gonind de zor pe Mureș în jos, spre vest, mongolii nu au pustiit de la Alba Iulia încolo chiar toate așezările. Același Rogerius ne
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Oltului, așezată între pământurile românilor de la Cârța, ale saxonilor de la Baras și ale secuilor de la Sf. Gheorghe și, după ce a zdrobit rezistența saxonilor și ucis în luptă pe Fulkun saxonul, comandantul lor, ajunse în Țara Bârsei, în 31 martie 1241. Oastea româno-saxonă, ieșită în întâmpinare în 31 martie, chiar în duminica Paștilor, comandată de un comite „ultrasilvanus”, a fost nimicită și regiunea în întregime devastată și distrusă. De aici, oastea mongolă s-a îndreptat, prin Făgăraș, pe malul stâng al Oltului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
saxonul, comandantul lor, ajunse în Țara Bârsei, în 31 martie 1241. Oastea româno-saxonă, ieșită în întâmpinare în 31 martie, chiar în duminica Paștilor, comandată de un comite „ultrasilvanus”, a fost nimicită și regiunea în întregime devastată și distrusă. De aici, oastea mongolă s-a îndreptat, prin Făgăraș, pe malul stâng al Oltului, a prădat mănăstirea cisterciană de la Cârța, a devastat Șelimbergul cu atelierul de fierărie, din ale cărui unelte unele se află astăzi la Muzeul Bruckenthal din Sibiu, și a distrus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu atelierul de fierărie, din ale cărui unelte unele se află astăzi la Muzeul Bruckenthal din Sibiu, și a distrus, joi, în 11 aprilie, zidurile Sibiului, ucigând mii de oameni refugiați în incinta întăriturilor. Orașul nu a fost apărat, deoarece oastea ținutului era plecată cu prepozitul Nicolae, vicecancelar al regelui, cel care va cădea străpuns împreună cu episcopul latin Raynaldus din Alba Iulia, de săgețile ostașilor lui Batu-khan și Subotai, la Mohi, exact în aceeași zi de 11 aprilie. Tot atunci au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cădea străpuns împreună cu episcopul latin Raynaldus din Alba Iulia, de săgețile ostașilor lui Batu-khan și Subotai, la Mohi, exact în aceeași zi de 11 aprilie. Tot atunci au fost omorâți și călugării de la mănăstirea dominicanilor, pe care au incendiat-o. Oastea mongolă și-a continuat apoi drumul pe la Ocna Sibiului, prin satul Ungurei, de la locul Zekes, azi Cunta, spre Sebeș-Alba. „Muhlbach”, nimicind așezările din diocesa preotului Teodoric din Sebeș, canonic de Sibiu și la Vințul de Jos se întâlnește din nou
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de Jos se întâlnește din nou cu coloana de care se despărțise la Tg. Secuiesc, pentru a înainta spre gura Mureșului, unde-i aștepta Bugec pentru noi aventuri războinice. Urmărite pe hartă, căile de invazie ale celor două corpuri de oaste comandate de Budjek și Calcan împotriva românilor - caraulaghi -, care au ocupat Moldova, Țara Românească și sudul Transilvaniei sunt: corpul lui Budjek, pornit de la Camenița, a trecut Nistrul la Hotin și de aici a mers pe valea Răutului spre Nistru, Bâc
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dreapta lui, a coborât pe valea râului până la Fălciu, apoi a luat-o spre Siret, pe care l-a trecut la Vadul Turcilor de mai târziu, de la Ionășești, cu direcția Focșani-Odobești de pe Milcov. După cucerirea cetății Episcopiei Cumanilor, corpul de oaste a pornit în Țara Ulaghilor, pe care o străbate prin văile Buzăului și Teleajenului, și ajunge la Brașov. De aici, a traversat munții, înapoi în țara lui Seneslau, de unde, peste Olt, prin voievodatele lui Litovoi, Ioan și Farcaș, apoi, pe la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
retrag. Crezând în victoria lor, rodnenii, fiind și în ziua de Paști, la 31 martie, se apucară să petreacă cu vin marea sărbătoare. Supraveghindu-și de aproape adversarul, care intrase în dezordine din cauza băuturii, Cadan și Buri revin și surprinzând oastea de apărare a rodnenilor, o nimicesc. Având acum cale liberă spre oraș, care nu avea ziduri, nici întărituri și șanțuri, ei pătrund în interior prin mai multe intrări și încep lupta pe străzi pentru cucerirea localității. Au murit în această
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cale liberă spre oraș, care nu avea ziduri, nici întărituri și șanțuri, ei pătrund în interior prin mai multe intrări și încep lupta pe străzi pentru cucerirea localității. Au murit în această zi a Paștelor, de săgețile și săbiile tătărăști, oaste și populație civilă în număr de circa 4.000 de oameni. După aceste trei lupte, orașul s-a supus, Pristaldul sașilor s-a predat și a devenit cu un grup de încă 600 de saxoni auxiliari, călăuze ai mongolilor, spre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
celalată coloană venită de la Cluj. Oradea era un oraș foarte mare și avea o cetate întărită cu un brâu de ziduri și o puternică fortăreață. De groaza tătarilor, și-au găsit adăpost aici soțiile nobililor români și maghiari plecați la oastea care se forma la Buda și foarte mulți locuitori români cu familiile lor din satele de primprejur. Episcopul Benedict își adunase o frumoasă oaste, alcătuită din români și unguri, și era gata de plecare spre Buda, mai ales că i-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fortăreață. De groaza tătarilor, și-au găsit adăpost aici soțiile nobililor români și maghiari plecați la oastea care se forma la Buda și foarte mulți locuitori români cu familiile lor din satele de primprejur. Episcopul Benedict își adunase o frumoasă oaste, alcătuită din români și unguri, și era gata de plecare spre Buda, mai ales că i-a venit vestea că mongolii lui Batu-khan au distrus cetatea Agria (Eger, la sud de Miskolț, pe dreapta Tisei), au ucis populația și au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
era „greu de știut când s-ar putea reînălța”. După acest teribil masacru, au trecut Mureșul pe stânga și s-au îndreptat spre mănăstirea Egreș, din apropiere de Cenad, în incinta căreia se refugiaseră multe familii ale nobililor plecați la oastea de la Buda. Întărită cu puternice ziduri, mănăstirea ar fi putut rezista mult, dar a cedat numai în fața mașinilor de război. Dintre cei dinăuntru, au fost lăsați în viață numai călugării și doamnele și fetele frumoase luate în robie. Ceilalți au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
față de corpul central, comandat de Batu-khan, s-a isprăvit ocuparea Țărilor Românești. Dacă admitem ca bune datele de 13 februarie, pentru începerea generală a operațiunilor tuturor armatelor, ordonate de șeful Statului Major Subutai, și 30 aprilie, încheierea lor pe Tisa, oștilor celor patru generali le-au trebuit 75 de zile, adică două luni și jumătate, pentru atingerea obiectivului lor strategic. Aceasta înseamnă că în Moldova, Țara Românească, la trecerea Carpaților, și în Transilvania, ele au avut de întâmpinat o rezistență mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]