4,211 matches
-
străbat, spre a se folosi de ea în comun cu acești români... La așezare, fiecare colonist a primit loc de casă și grădină în timp ce pământul din jurul satului era împărțit în loturi egale transmisibul prin moștenire. Pădurea și pășunea rămâneau proprietatea obștei. Conducătorul satului de coloniști - greavul, mai marele obștii - beneficia de anumite privilegii» (vezi «C. C. și Dinu C. Giurăscu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până azi.» Ed Albatros 1975, pag 188). Dacă până atunci migrarea unor locuitori ai Cârței
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comun cu acești români... La așezare, fiecare colonist a primit loc de casă și grădină în timp ce pământul din jurul satului era împărțit în loturi egale transmisibul prin moștenire. Pădurea și pășunea rămâneau proprietatea obștei. Conducătorul satului de coloniști - greavul, mai marele obștii - beneficia de anumite privilegii» (vezi «C. C. și Dinu C. Giurăscu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până azi.» Ed Albatros 1975, pag 188). Dacă până atunci migrarea unor locuitori ai Cârței în sus spre munte, pe Valea Bâlii se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pășune, apoi un făget, apoi urcă de-a lungul râului Arpaș în sus până la munți. De aci înaintează spre apus până la izvoarele apei Cârța și coboară pe cursul acesteia până la Olt. Această donație e un caz tipic al cotropirii pământurilor obștilor românești de către biserica catolică și statul feudal maghiar. Nu este exclus faptul ca tezaurul de argint de factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cârța. Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii obștilor sătești. În anul 1322 aceste două sate apar sub denumirea de Cârța română «Kerch Olachorum», fiind deosebite de cealaltă Cârța, (Kerch) locuită de sași, cu care aveau inițial hotar comun Prin Kerch Olachorum trebuie să înțelegem Cârțișoara și nu Satul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
toamnă, 76 Traian Cânduleț • Ilie Costache 6 câble semănături de primăvară, 2 câble semănături de cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț, 8 care fân strâns, 5 florini și 40 creițari contribuție militară. Printre ioabagii mai înstăriți ai obștei se numără Stanciul Boieraș, Constantin Dan, Opre Porcar, Popa Halmach și Iuon Tritzul. Unsprezece iobagi sunt gazde, dețin singuri câte o întreagă sesiune, restul iobagilor dețin numnai câte o jumătate sau o treime de sesiune, adică în aceeași gospodărie își
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de boier, cu o situație economică relativ mult mai slabă de cât a multora dintre iobagii satului, ba chiar mai modestă de cât și a a celor trei văduve de iobagi. Acest boier, care deținea desigur poziția de conducător al obștei dispunea e drept, singur de o sesiune, dar în toată ograda nu avea decât trei vaci, zece câble de secară, nouă câble de ovăz și câte o câblă, două de mei, de cânepă și atâta teren arabil sau fânaț cât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
urbariul întocmit cu ocazia conscripției din anul 1721 - 1722. Numele de familie nu e consemnat, așa cum nu erau consemnate numele aproape ale tuturor preoților satelor din Țara Făgărașului, cu toate că pe listele de recensământ sunt trecuți cu calitatea de capi ai obștilor din care făceau parte. Conscripția cu pricina ne vorbește despre toate bunurile mobile și imobile de care preotul dispunea în calitatea lui de semiiobag, dar din ea nu aflăm dacă avea sau nu avea un locaș de cult în satul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stânjeni pătrați în Eclejie, iar la 19 mai 1927 alte 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure, situată în raza satului Oprea. Slujitorii altarului rămași în amintirea colectivă a parohienilor din Oprea sunt: preotul Stoica Avram care a păstorit obștea până în anul 1890. După el a ocupat scaunul parohial vreme de 50 de ani fără întrerupere preotul Victor Vulcan, adică din 1890 până în 1939. Din 1939 până în 1976, adică vreme de 37 de ani cu oarecari întreruperi în anii 1962
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o școală confesională ortodoxă întemeiată și susținută până la 1905 de parohie când s-a înființat școala de stat ungurească. Iar la 1912 a luat ființă grădinița de copii. Până în anul 1878, dascăli au fost cantorii bisericii și diferiți fruntași ai obștei fără veleități și fără fără vreo pregătire pedagogică. După 1878 au apărut învățători cu atestate între care avem cunoștință de Pavel Monea, despre care am mai vorbit, Trandafir Dragomir, Dumitru Solomon, Moise Câlțea, Adrian Udriște, Petru Tarcea. În timpul primului război
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în evidență din multitudinea de intelectuali ridicați din sat, aceste câteva nume care s-au remarcat printr-o preocupare majoră în calitatea lor de dascăli, de a ridica alți mulți tineri ai satului, îndrumându-i spre școli superioare, spre faima obștei noastre, în toate colțurile lumii. La reforma agrară din anul 1922 cele două școli au fost împroprietărite cu teren agricol arător la «Gura Pârâului» astfel: Școala din Oprea a primit la poziția Topo 1190, suprafața de 1 jugăr, respectiv 5755
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Nu poți merge fără carte. Cartea n-are cin-mi-o face Căci notariul nostru zace. Cu primariu-s mânios Și-mi face cartea pe dos! (Cântec popular din Ardeal) 1. Primăria Încă dela începutul începuturilor organizării vieții sociale în obști, oamenii nu se puteau descurca dacă unul, de regulă cel mai destoinic dintre ei nu era șeful, pe care membrii respectivei colectivități îl alegeau, îl respectau și îl învesteau cu anumite prerogative, uneori chiar cu puteri depline asupra celorlalți. Numai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiind se pare uneori mai eficient chiar decât primarul din zilele noastre înconjurat de o întreagă cohortă de consilieri, secretare, funcționari învârtitori de hârtii, dotați cu cele mai sofisticate elemente de birotică, computere, internet și celulare. Primii primari lideri de obști în fapt, ai celor două Cârțișoare aproape sigur trebuie să se fi numit Oprea și Streza, cei ce și-au lăsat moștenire numele lor acestor pitorești sate. Cum i-a chemat pe cei învestiți cu această nobilă misiune după aceea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la 1733 Streze Kerczesora, la 1750 Sztresa Kertscsora, la 1760 Sztresa Kertscsora, la 1805 Sztreza Kertzisoara, la 1850 Stresa Kerczesora, Kerz, la 1854 Streza Kerczesora, Ober Kerz și în sfârșit Streza Cârțișoara. De-a lungul secolelor sarcina conducerii directe a obștei i-a revenit administratorului moșiei pe care se afla satul, oamenii satului, iobagii și celelalte categorii fiind proprietatea indiscutabilă a proprietarului moșiei, principe, grof, boier, mânăstire sau oricare altă entitate deținătoare a pământului. Măsurile de tot felul luate de administrația
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
greu acuma de stabilit cu precizie de câte ori cele două sate au format o singură comună, de câte ori s-au divizat, de câte ori au cooptat în administrare comună și Arpașul de Sus, de câte ori s-au desprins de acesta. Până ce a existat iobăgia, treburile obștei se rezolvau la «Curte», mai precis la cancelaria grofului, de către unul dintre administratorii domeniului, așa cum credea acesta de cuviință, de cele mai multe ori după legi proprii. Nici după desființarea iobăgiei primăria na fost luată în considerație a fi o adevărată instituție
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
împărțite în raioane, primăriile devin Sfaturi Populare, iar Primarii devin Președinți de Sfat. Totul copiat după sistemul sovietic « cel mai înaintat sistem din lume», după cum tot ce venea de acolo era «cel mai cel din lume». Scaunul de șef al obștei numit în acest context președinte este ocupat de acuma încolo în ordine de următorii tovarăși: Cânduleț Traian 22 iunie 1949 - 1 octombrie 1950 Stanciu Gheorghe 1 octombrie 1950 - 1 martie 1952 Trântor Matei 1 martie 1952 - 1 iulie 1952 Fazekaș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu se mai întâmplase, de următorii, nu tovarăși ci domni: Miel Ioan 9 ianuarie 1990 - 11 martie 1992 Stoica Virgil 11 martie 1992 - 18 iunie 2000 Șari Paulean 18 iunie 2000 - până în prezent și în continuare. Acestor noi lideri ai obștei, în condițiile oferite de etapa construcției unei societăți cu adevărat democratice li s-a oferit șansa îndreptării și punerii la loc a atâtor stări strâmbe lăsate drept moștenire de fosta orânduire de sorginte comunisto-asiatică. Dacă au folosit sau nu au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stări strâmbe lăsate drept moștenire de fosta orânduire de sorginte comunisto-asiatică. Dacă au folosit sau nu au folosit această șansă, dacă și-au respectat sau nu promisiunile făcute cu multă larghețe în perioadele preelectorale, aceasta o va aprecia cu îndreptățire obștea satului, care în prezent este condusă, după cum am arătat de Paulean Șari în care întreaga suflare a comunității își pune nădejdea că va îndrepta nu numai nedreptățile făcute de comunism vreme de o jumătate de secol ci că va face
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
poetului țărănimii, George Coșbuc, în care praznicele, ospețele și mesele comune erau dese, dar scurte, în zilele de sărbătoare sătenii se adunau la jocul în care feciorii curați, respectuoși cu vârstnicii, învârteau dezinvolt pe sub mână pe frumoasele satului ce încântau obștea prin puritate și naturalețe, prin frumusețea costumelor naționale pe care și le etalau, expozeu de artă populară desăvârșită, de bun gust, de virtuozitate, mândre că de mîna lor erau lucrate. Se ducea o viață de satisfacții, de tihnă pe tălpiță
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Glup (cunoscut și drept Mogâldeața). Cazul acesta este pilduitor în privința geniului maestrului Ludovic L. în a face fericită toată lumea: atât pe adversarii mandanților săi, întrucât le servește câștigul pe tavă, cât și pe cei în numele cărora pledează. 5. Urmări: 1. obștea putea fi liniștită că a scăpat de pericolul mereu potențial al unui maniac; 2. comisarul de poliție Abraham Puiu Snupf fiindcă a putut aduce cu succes în fața justiției încă un mârșav criminal; 3. eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl pentru încă
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
județului și bun părinte al orașului vin cu profund respect a vă depune plângerea mea”. Pe scurt, acesta adusese la cunoștința „guvernatorului” județului Fălciu faptul că „...de câțiva ani” era antreprenorul „...feredeului israelit din Hușși cu un contract semnat cu obștea israelită din acest oraș”. Scandalul izbucnise odată cu pretenția unui român (Ștefan Theodor) de a se erija În adevăratul arendaș al stabilimentului fără a-i aduce lui Moisă Ițic Segal vreun act doveditor. Mai rău, acesta Îl amenințase cu bătaia În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de care vom vorbi În continuare, se referă la distrugerea materialului electoral al opozanților anti-comuniști de echipe de tineri evrei, special antrenate În acest scop. În celelalte două orașe, atât tinerii cât și adulții s-au limitat doar la propriile obști. z. „Să mergeți din casă În casă” După cei patru ani de interzicere a unor drepturi civile și politice (1940-1944), evreii s-au avântat (aproape fără rezerve) pe calea stângii ultrareacționare dirijată de slugile românești ale ocupanților sovietici. În „Raportul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din ceai dulce, pâine și majun” fapt care, scria mândru nevoie mare Gutman „...a ridicat mult prestigiul CDE-ului” și mai ales, notase el cu satisfacție, „...ne-am introdus și În Comunitate unde am luat efectiv În mâinile noastre treburile obștei evreești”. a.e. „Comercianții stau În espectativă”. Dacă pe săraci Îi cumpăraseră cu un kil-două de făină de păpușoi și o jumătate de kil de fasole, cu cei ceva mai Înstăriți nu le-a mers șantajul celor din CDE iar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe care are, însă, durerea să îl vadă dispărând din mănăstire fără urmă, la doar o săptămână după tunderea sa în monahism. Mai mult, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi, mănăstirea este închisă în scurt timp de autoritățile catolice. Obștea se împrăștie și Platon se refugiază la Kiev, în lăcașul de la Pecerskaia Lavra. Ajuns aici își amintește de cadoul pe care i-l făcuse Academia, în ultimul său an de școală: întâlnirea cu limba română. În 1739, la încheierea prin
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
practicarea Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu le va pune în practică, în chip de întâi-stătător al unor obști monahale uriașe. Și tot aici cunoaște pentru prima oară dulceața traiului într-o obște bilingvă. Formată în egală măsură din călugări de origine slavă (maloruși și velicoruși), dar și români (munteni și moldoveni), obștea de la Poiana Mărului era practic bilingvă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu le va pune în practică, în chip de întâi-stătător al unor obști monahale uriașe. Și tot aici cunoaște pentru prima oară dulceața traiului într-o obște bilingvă. Formată în egală măsură din călugări de origine slavă (maloruși și velicoruși), dar și români (munteni și moldoveni), obștea de la Poiana Mărului era practic bilingvă, limbile slavonă și română fiind folosite simultan atât pentru comunicare între monahi, cât și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]