3,019 matches
-
impresia că a fost făcut de Wong Kar-wai cu teamă. E primul lui film american și, ca și în cazul lui Funny Games U.S. de Michael Haneke, teama a învins prin a-l menține pe cineast în limitele strâmte ale obișnuinței. Pentru că știau o rețetă care se dovedise bună, amândoi regizorii au păstrat-o. Tot ce v-a plăcut în filmele anterioare ale lui Wong Kar-wai vă amenință în My Blueberry Nights cu diabetul. Natalie Portman, care e excelentă, dar care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Datorită faptului că nu a reușit să integreze dimensiunea culturală a Europei, este posibil ca viitorul Uniunii să semene, în cele din urmă, destinului imperiului Austro-Ungar, adică Cacaniei lui Robert Musil: "Un Stat care nu mai subzista decât prin forța obișnuinței..." La data de 25 octombrie 1955, un funcționar al Consiliului Europei, Arsène Heitz, a fost însărcinat să propună un desen pentru viitorul drapel al Europei. "Inspirat de Dumnezeu", a mărturisit el în anul 1989, într-o revistă catolică denumită Magnificat
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
chiar dac( ra(iunile fundamentale ale dezvoltării sale rămîn aceleași, presa din fiecare țară cap(t(, în funcție de caracteristicile naționale și de circumstanțele istorice, o fizionomie originală, ale c(rei trăsături se p(streaz( chiar și astăzi, fixate (ntr-atît (nc(t obișnuințele legate de lectură căpătate atunci de mase au rezistat schimbărilor. Imaginea presei în lume și caracteristicile esențiale ale formulelor jurnalismului, ca și cele ale pieței presei din fiecare țară erau, în 1914, foarte apropiate de cele de astăzi, în țările
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
instrument de propagandă. Aceștia nu renunțaseră totuși să citească revistele de genul "canard" dar atașamentul lor nu mai era susținut de o adeziune relativă la ideile politice ale ziarului lor, ci pur și simplu de satisfacerea curiozității, de gusturile sau obișnuințe străine politicii sau civismului. Politica era înfățișată din ce în ce mai mult în marile ziare "dincolo de cerințele pieței". Benzile desenate jucau într-un fel de pe acum rolul vechilor romane foileton, asigur(nd continuitatea cumpărării de către cititorii curioși pentru ceea ce "va urma". Presa, care
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
corespunzînd deschiderii crescînde a curiozității publicului și a complexității din ce în ce mai mari a lumii contemporane. În același timp presa cotidiană a pierdut relativ din importanța sa, concurată de o presă periodică, specializată sau cu informații generale, ale cărei progrese sînt considerabile. Obișnuințele de lectură ale contemporanilor noștri, modificate în profunzime prin evoluția modului lor de viață și prin televiziune, a impus presei o transformare continuă a categoriilor și a conținutului său. Presa scrisă, sub dublul efect al evoluției lumii și al propriilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
leneș pe sub fusta largă, subțirică, fremătătoare... da, aproape răsturnată... Dânsul și-a dat seama primul de prezența mea naiv-cinică... numai ochi, interesată profund de ce ar fi urmat... de câtva timp descoperind albeața moale a coapselor materne, expuse cu indiferență, din obișnuință, prin casă, într-un capoțel verde lucios, veșnic alunecând indecent, desfăcându-se, ridicându-se la aplecările ei mai riscate... A doua zi mi s-a adus Călinescu!!! Mama mă imploră mut să nu-i zic nimic lui tata... Desigur, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
abia mascat față de funcționari, categorie ce mă înghite (dar crede-mă că nu e o apărare pro domo), ce s-ar fi făcut Gogol fără un specimen precum asesorul Kovaliov? Ar fi ratat un pasaj precum acesta: „Maiorul Kovaliov avea obișnuința să se plimbe în fiecare zi pe Nevski Prospekt. Gulerul plastronului lui era întotdeauna extrem de curat și bine scrobit. Favoriții erau dintre aceia care și astăzi mai pot fi văzuți la inginerii hotarnici guberniali și județeni, la arhitecți și medici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
nu) la festinul ce ni s-a oferit ori l-am câștigat pe cinstite. Dacă zăbovești pe malul râului, vezi trecând nu numai cadavrul dușmanului, cum spune înțelepciunea unui popor străvechi, ci și cadavrul propriei vieți. Foarte puțini oameni au obișnuința gândirii în felul schițat până aci. Mă întreb dacă între acești puțini pot număra muzicienii. Nu pe toți. Sunt destui „lăutari“ și-ntre rockeri, ca să nu mai vorbesc de vedetele pop. Dar sunt unii cărora nu-i deloc exagerat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Cărtărescu nominalizat la Nobel? În muzică (mă refer exclusiv la muzică electronică românească) și în dans contemporan, lucrurile se întâmplă în continuare la fel de smooth. Sunt domenii ale culturii române care s-au desprins deja din stadiile de autocompătimire. Cât privește obișnuințele de lectură, anul 2008 va însemna începutul unei translații către hârtia digitală, propuneri foarte interesante venind din partea Amazon, Google, Apple și rețelele sociale de tip Facebook. Vom citi din curiozitate Muntele vrăjit pe iPod sau pe Kindle, dar nu vom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
unei imagini. În perioada merovingiană, decorarea manuscrisului rămîne săracă, ornamentația cîștigă teren în defavoarea ilustrației, care se limitează adesea la inițiale și elemente marginale, iar manuscrisele frumoase sînt rare (Sacramentaire de Gellone). O artă originală trebuie căutată în Irlanda: caracterizată prin obișnuința de a lucra metalul, ea se manifestă în manuscrise printr-o decorație în principal geometrică, al cărei element esențial este împletirea (Evangéliaire de Durow, Livre de Kells). În peregrinările lor, călugării irlandezi au adus arta lor la anglo-saxoni (Evangéliaire de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
NOSTRU V| PREZINT|: Uninomi Lucian Dan Teodorovici În urmă cu ceva timp, colegii de la „Supliment“ mi-au permis luxul de a nu mai scrie aici despre politică. E vorba de un lux, într-adevăr, pentru că din momentul acela multe dintre obișnuințele mele „din afara programului“ s-au schimbat. În loc să citesc avid mai toate ziarele pe paginile lor politice și de comentarii, de-atunci am început să citesc doar ce mă interesează, ce îmi face realmente plăcere. Apoi, am descoperit că nu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
precedente importante. Oamenii puternici au avut imunitate de facto în România nu doar după comunism, ci și în comunism, ba chiar și înainte de comunism. Este asta o ruptură ireversibilă? Adică s-a schimbat ceva profund în sistemul nostru juridic, astfel încât obișnuința condamnării oamenilor puternici să rămână? Sau ne putem întoarce dacă se schimbă climatul politic, dacă nu mai avem presiunea Uniunii Europene? Ne putem întoarce la momentul 2001? — Am impresia că mai e nevoie de puțin timp. Am impresia că anul
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
nou. Mă întorsesem deja la Cluj. Inspecția m-a chestionat și am adus probe. Chiar atunci se rezolva cazul unui magistrat care luase mită douăzeci de euro, o sumă mică, care-mi spunea că în cazul respectivului asta era o obișnuință. De altfel, în acea perioadă au început să răsară cazurile de corupție. DNA, și asta cred că este o mare realizare a sa ca organism independent, a început să-i cerceteze pe magistrați pentru corupție - și cu, și fără funcție de
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
la dosare, indiferent din ce motiv. Chiar și cei care se opun vehement activității DNA au învățat minima ipocrizie de a spune că nu e treaba lor să dea ordine în justiție. Genul de ipocrizie minimal necesară pentru a crea obișnuințe pe termen lung. Dar această declarație a lui Adrian Năstase este relevantă și pentru alte două teme: cine susține lupta cu corupția și care a fost, de fapt, raportul dintre factorii interni și impulsul extern dat de UE. Anticorupția ca
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
secunde, că un articol din „Gândul“ despre o informație apărută inițial în „Evenimentul Zilei“ ar putea conține un link spre articolul original din ziarul concurent. Absurd, bineînțeles. Dar nu și în blogosferă, unde linkurile spre așa-numita concurență sunt o obișnuință generatoare de trafic pentru ambele părți, sursa postării la care se face referire este o lege, referințele spre însemnări ale altor bloggeri sunt frecvente. Informația ca o conversație. „Jurnaliștii trebuie să înțeleagă că știrea începe de-abia după ce este publicată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
extravagant de mari, plasme conținând filme cu autori, pungi, mape, agende sau pixuri inscripționate. În mare, formule de promovare care s-au mai testat și pe la noi, dar din care nici un editor român nu-și permite încă să facă o obișnuință, atâta vreme cât tirajul mediu, în România, este de 2.000-3.000 de exemplare. Jurnaliștii români, fascinați de Nobel La anul, când se va ține Târgul de la Frankfurt, eu voi fi în țară și nu mi se va mai părea deranjant faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
de predare a deprinderilor motrice de bază, utilitar aplicative și specifice unor ramuri de sport; să utilizeze și să aplice cunoștințele deprinderile în situații mere schimbătoare; să-și formeze mai întâi deprinderi și, odată cu căpătarea experienței practice să-și formeze obișnuințe de predarea creativă și diversificată; să-și formeze deprinderi de analiză logică a acțiunilor motrice predate; să-și formeze capacitatea de a integra deprinderile motrice noi învățate în structuri sau legări de acte și acțiuni motrice; să-și formeze capacitatea
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
conform căreia diferitele comportamente ale unui organism sunt rezultatul contextelor sociale în care organismul "a funcționat" anterior. În consecință, variabilitatea comportamentală depinde de principiul elementar al învățării care constă în păstrarea anumitor reacții și eliminarea altora, ceea ce duce la formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943 citat de Pahlavan, 1987), formarea obișnuințelor se produce de fiecare dată când activitatea organică este afectată de o nevoie sau tendință de reacție primară sau secundară (tendințe asociate tendințelor primare). Pentru Hull aceste tendințe primare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în care organismul "a funcționat" anterior. În consecință, variabilitatea comportamentală depinde de principiul elementar al învățării care constă în păstrarea anumitor reacții și eliminarea altora, ceea ce duce la formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943 citat de Pahlavan, 1987), formarea obișnuințelor se produce de fiecare dată când activitatea organică este afectată de o nevoie sau tendință de reacție primară sau secundară (tendințe asociate tendințelor primare). Pentru Hull aceste tendințe primare de natură organică (precum nevoile alimentare, sexuale etc.) determină apariția impulsurilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
apariția impulsurilor nervoase cu ajutorul unor receptori specializați. Impulsurile sunt apoi trimise organelor specifice (glande sau mușchi) pentru a declanșa reacțiile necesare eliberării organismului de nevoia resimțită. După exemplul mecanismelor de formare a reflexelor condiționate, succesul acestor reacții va produce formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943), reacțiile astfel obținute sunt măsurabile, parametrii lor reflectând starea afectivă a organismului. Dollard, Miller, Doob, Mowrer și Sears (1939) avansează ipoteza conform căreia întreruperea reacțiilor în timpul executării creează organismului o stare afectivă denumită "frustrare". Starea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este frică să trăiesc în ea. Prefer o lume normală, nu una în care primarul democratic ales să își propună dobărîrea recordului mondial la bunătate! Aș prefera ca darurile de Crăciun oferite public de toate oficialitățile din Romănia să devină obișnuință zilnică. Chiar obligație cotidiană a instituțiilor de specialitate. Decât o pungă cu alimente dăruită o dată sau de două ori pe an, de sărbători sau cu ocazia alegerilor, mai bine servicii zilnice de calitate pentru cei săraci, singuri și bolnavi. La
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
să simtă, să gîndească și să acționeze în anumite feluri, neobișnuite pentru cei aflați în afara zidurilor, dar firești pentru cei din interiorul lor. Definiția culturii Felul în care gîndesc și acționează oamenii care populează închisorile determinat de regulamente și de obișnuință creează prin repetiție anumite tipare, matrici, care restrîng posibilitățile de manifestare comportamentală. Aceste tipizări, intrate în rutină, devin bunuri comune, accesibile tuturor indivizilor implicați, penitenciarul tipizînd la rîndul lui oamenii și acțiunile lor individuale. Matricile sînt denumite de unii autori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tu însuți. 7. Orice mîncare e bună în celulă, cu excepția aceleia care lipsește. 8. Dacă-ți vine să plîngi, nu consuma toate lacrimile dintr-o dată. 9. Nu căuta speranța atîrnată de pereții temniței; ea are aici un singur sălaș: în obișnuința de toate zilele. 10. În temniță te eliberezi în fiecare zi. Existența unor coduri ale onoarei legitimează puterea anumitor grupuri sau persoane asupra altora. Puterea devine legitimă atunci cînd obține ascultare, fără a recurge prea frecvent la forță, ceea ce presupune
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cultură a cunoscut, în decursul timpului, diverse definiții. Reținem una din primele definiții antropologice, aparținînd lui Edward B. Tylor din Primitive Culture (Londra, 1871): "Ansamblul complex al cunoștințelor, credințelor religioase, al artei, moralei, obiceiurilor și al tuturor celorlalte capacități și obișnuințe pe care le dobîndește omul ca membru al societății". Traian Herseni, în "Civilizația și cultura. 164 de înțelesuri" din Almanahul civilizației (1969), prezintă mai multe definiții date culturii, dintre care o reținem și pe cea a lui A. Kroeber și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
drum spre cetate, meditam la cele întâmplate, stăpânit de o neliniște gravă. Și cum toate poveștile au un sfârșit cel puțin așa cred eu -, o întrebare, una singură îmi revine acum în minte: până când, până când, deasupra lor, atotputernicia protectoare a obișnuinței? Trandafirii galbeni Es ist Nichts Schrecklicker, als eine tätige Unwissenheit (Goethe) Primăvara sosise cu un soi de alai adus de voioșia necurmată a copiilor, deși vremea era când bună pentru plimbări și jocul de fotbal, când mai nestatornică, cu vânturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]