2,926 matches
-
demult ora șaptesprezece, cea fixată pentru întâlnire. Era la al treilea sfert academic. Nu avea curajul să renunțe. Încă un singur sfert și va pleca. Își făcuse atâtea iluzii; măcar să mai rămână cu ele încă un sfert de oră. Îl obseda totuși o întrebare: "Fericirea, la care a visat și pentru care s-a pregătit atât de mult, să fi fost oare doar o simplă fantasmă?" Până la urmă își va lua inima în dinți, va arunca florile în primul coș de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
așa cum o vedem cu toții, atunci când ne uităm obișnuit într-o oglindă”, ceea ce-i schimbă viața, până atunci liniștită. Anton crede, în clipele de bizară luciditate, că este vorba de o boală asociată cu o exacerbare a rațiunii, dublul din oglindă obsedându-l până la coșmar. Disperat, sparge oglinda, murind apoi de singurătate. Povestea este neverosimilă, ca insuficient motivată psihologic, dar deschide porți către celelalte povestiri. Pe o schemă similară, în Activitate mistuitoare se conturează descoperirea propriului talent literar de către un tânăr licențiat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ea ajunsese să-i stârnească sentimente ascunse, alcătuindu-se cu toatele într-o zonă furtunoasă în sufletul său, ce-l măcina pe dinăuntru, făcându-l adesea să se frământe cu putere. Curând, n-o mai vedea decât în imaginea care-i obseda singurătatea grea și plumburie, în care se găsea! Marius, cu toate că mima foarte bine siguranța de sine, de fiecare dată simțea cum se topește din picioare, atunci când ajungeau, până și din întâmplare, să se privească. În astfel de clipe fermecate, dragostea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ar fi mult mai ușor să mori, decât să trăiești? Astfel, fără să mă mai lungesc, voi spune că acest gând pătimaș ajunsese și la Adriana, ascuțindu-i-se tot mai tare și făcându-și repede loc în sufletul ei, obsedând-o nestăpânit. În mintea ei, se contura tot mai bine ideea că altă cale de evadare nu mai există, căci, dacă ar fi existat, ea, în cele din urmă, ar fi găsit-o și ar fi urmat-o. Din cauza asta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mod evident - interesată, aproape până la divinizare; le venera adânc și își făcuse deja un scop în viață din a le obține și a le consuma cu lăcomie. Acest scop îi era de neclintit. Era de-a binelea înnebunit după ele, obsedat până peste orice limită, până în măduva oaselor lui. În viziunea lui viciată, efectul acela halucinogen ar fi meritat orice fel de sacrificiu, și niciun sacrificiu nu era prea mare. Poate, de aceea, dacă - să zicem - ar fi avut posibilitatea aceasta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Nu destindere. Era ca și cum ar fi vrut să mă copleșească încă de la primele replici. Cu alte cuvinte, discuția noastră părea condusă numai de el. Părea și ea un aranjament meticulos ticluit. Părea un fel de monitorizare. Sau doar eram eu obsedat de așa ceva. Mai mult ca sigur. Mă privea cu înfrigurarea celui care așteaptă cu nerăbdare finalizarea unei discuții greu de abordat. Repede toarnă ceva în pahare. Ciocnim. Gustăm. Apoi Valy începe să-mi explice pe îndelete, în ce parte a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
simple și modeste monumente funerare, proletare chiar, de pe mormintele construite în timpurile noi, la monumentele și chiar capelele valoroase confecționate în urmă cu cel puțin un secol, din blocuri masive de marmoră frumos înflorate. Aceste plimbări deveniseră deja, pentru pensionarul obsedat de insomnie, un bun exercițiu. Plimbările, cu alte cuvinte, chiar și înainte de îmbolnăvire, constituiau pentru Epa, un adevărat balsam. Nu se îmbrăcase prea serios, de aceea doamna General fusese convinsă că nenea Epa va face două ture, cel mult trei
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de atacul plăgii, și, în timp ce oamenii săi strângeau foaia de cort ce slujea de adăpost, aruncă o ultimă privire spre caporalul care se îndepărta cu pas hotărât spre inima salinei și-și aținti din nou binoclul spre locul care îl obseda. Soldații care rămăseseră cu el nu făcură nici un comentariu, convinși că era inutil să întrebe dacă targuí-ul se mișcase. Era clar că morții nu obișnuiesc să se miște, nici unul nu avea nici cea mai mică îndoială în sensul acesta. „Fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
dacă moare din cauza asta sau de sete, se gândi. Și dacă o suportă, va putea merge mai departe.“ Se întinse, hotărât să adoarmă, dar de data asta somnul nu veni imediat, ca de obicei după oboseala unui drum lung. îl obseda scheletul cămilei moarte, teribil de singur acolo, în mijlocul pustiului, și încercă să și-l imagineze pe nebunul targuí care sfidase Tikdabra, plecând din Gao sau Tombuctu în căutarea oazelor din nord. Mehari-ul rămăsese înșeuat, dar își pierduse călărețul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ecuatorului este de trei sute șaizeci de grade și, dintre acestea, exact o sută douăzeci corespund distanței care separă coastele peruane de cele ale Noii Guinee. Polinezienii stăpâneau așadar o treime a lumii, si o făceau datorită acestei magii care îl obseda atâta pe Tapú Tetuanúi, încât visa să devină și el un vrăjitor care să poată, la fel ca fabulosul Miti Matái, să descopere insulele ascunse în spatele norilor, să ghicească despre ce fel de insula este vorba sau să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fu răspunsul. Depinde cât îți vei da silința. —Maiana n-o să aștepte atâta. —Maiana! exclama. Mereu Maiana! Cineva care visează să devină Mare Navigator și poate, într-o zi, Navigator-Căpitan al insulei Bora Bora, nu trebuie să fie atât de obsedat de ceea ce are o femeie între picioare. A fi navigator nu-i totuna cu a fi rege, pentru care nu-ți trebuie decât înțelepciune, sau cu a fi Mare Preot, pentru care-ți ajunge să ai credință. Navigatorul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de veghe rezolvând probleme. Ipocriții! Ea era o pisică în călduri, iar el, un armăsar de prăsilă pur sânge... nu o dată simțise dorința să bată în perete și să-i strige: „Vino aici, și încearcă cu asta!“ Ajunsese atât de obsedat, încât simțise chiar dorința să o pună la încercare pe învățătoare; să descopere cum dracu’ era în stare ăla să o excite atât de tare pe chiștocul ăla de femeie. O umbră se opri în fața intrării. La lumina jăratecului de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cît și din cauza sării. Dorohoi merge în bucătărie, deschide frigiderul și-l vede plin cu bunătăți. Înainte omul se mulțumea să mănînce și să se sature. Pe urmă vedea el. Acum face rezerve uriașe, pentru o lună, chiar două. Este obsedat că va suferi de foame, deși mîncare găsești pe toate drumurile. Profesorul căuta lapte dulce și cîțiva biscuiți. Erau îndeajuns pentru necesitățile sale. Lăcomia deșănțată a dus la acumulări de averi, la crearea de depozite suficiente pentru zeci de generații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
soția lui James Joyce se numea Nora și că Învățase la Institutul de maici Sf. Ursula, undeva În Irlanda probabil - azi sîntem În 25 aprilie, se Împlinesc exact șapte luni de cînd scriu la această carte și de cînd mă obsedează săpunul lui Leopold Bloom. Ciudat. ...dar unde am rămas, vorbeam de o fată. Cine mai știe ce fată? „Jur că am să păstrez totdeauna, niciodată n-am să trădez vreo parte sau părți, chipul sau arta - În tulburiile nisipuri ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ești. M-am uitat la el; lumânările i se reflectau în ochelari. — Când tu... când Eric Sanderson Unu a venit la mine, era distrus și cu inima frântă și obsedat. Trebuia să-l refuz, dar și eu eram distrus și obsedat și mi-am spus: dacă aș putea trăi atât cât să-i predau lecțiile. N-ar fi trebuit niciodată să-ți dau cunoștințe atât de puternice, dar îmi suna ceasul, nu aveam pe cine altcineva să învăț și pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
GÎndul că putea fi spînzurat pentru o crimă pe care n-o săvîrșise continua să-l Înfurie. Dacă s-ar sinucide, ar avea cel puțin satisfacția de a se pedepsi pentru o crimă de care se știa vinovat. Rowe era obsedat de un ideal primitiv al justiției, căruia dorea să i se conformeze. Totdeauna dorise să trăiască În acord cu acest ideal. Un criminal e considerat de opinia publică un monstru, dar În sinea lui, El se vede de obicei ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
capitonate și a cămășilor de forță... Din grădină se vedeau numai ferestrele de sus, care erau zăbrelite. Fiecare dintre locatarii sanatoriului era conștient de vecinătatea acestei aripi prea liniștite a clădirii. Crizele de isterie ale celor doi jucători, atitudinea maiorului obsedat de trădare sau accesele de plîns ale unuia ca Davis - toate aceste simptome, la fel ca și violența, vădeau boala. Pacienții Îi cedaseră, sub semnătură, doctorului Forester propria lor libertate, În speranța că vor scăpa de „mai rău“. Dar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Îl izolase și-l ascunsese Întocmai ca o babă... Cine să fi fost? Nu-și putea aminti. Războiul și tot ceea ce se Întîmpla În jurul lui nu păreau să-l privească direct. Digby simțea că bătrînul patriarh se Înșelase: fusese prea obsedat de mîntuirea propriului său suflet. Nu e oare mai bine să iei parte chiar la crimele acelora pe care-i iubești, să le Împărtășești la nevoie și ura, și să suferi laolaltă cu ei pînă la moarte, decît să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
sufocantă. În general, bătrâna nu adormea decât puțin Înainte de zori. În timpul zilei se Învârtea prin apartament În papuci, vorbind cu voce tare fără să-și dea seama, repetând uneori aceeași frază de cincizeci de ori la rând. Cazul Janinei o obseda. „N-a venit la Înmormântarea lui taică-su...” Trecea dintr-o cameră-n alta, ținând uneori, uitată În mână, o cratiță sau o cârpă de spălat pe jos. „Înmormântarea lui taică-su... Înmormântarea lui taică-su...” Papucii târșâiți pe gresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Bruno Îi veni s-o ia de mână. O luă. — Niciodată nu le-am Înghițit pe feministe..., continuă Christiane când ajunseră la jumătatea pantei. Putorile astea nu discutau decât despre spălatul vaselor și Împărțirea sarcinilor menajere; erau de-a dreptul obsedate de spălatul vaselor. Uneori mai spuneau câte ceva despre bucătărie sau aspiratoare; dar marele lor subiect de conversație era spălatul vaselor. În câțiva ani, reușeau să-i transforme pe bărbații din jurul lor În niște nevrozați impotenți și acri. Din acel moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
când voiau să le Întoarcă serviciul, de regulă urma o decepție. Vulvele lor, lăbărțate de penetrări În poștă și masturbări brutale (adesea practicate cu mai multe degete și chiar cu toată mâna), erau la fel de sensibile ca un calup de osânză. Obsedate de ritmul frenetic al actrițelor porno profesioniste, Îi zgâlțâiau penisul cu brutalitate, ca pe o tijă de carne insensibilă, cu o ridicolă mișcare de piston (omniprezența muzicii tehno, care eliminase ritmurile unei senzualități mai subtile, juca desigur un rol În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mulți ani este o urare tristă. — Primii treizeci după ce s-a născut au fost nemaipomeniți. Mama lui a murit la naștere, iar asta, așa cum se-ntâmplă, ne-a apropiat. Era Însă un copil făcut la bătrânețe și mereu am fost obsedat de ideea c-o să-l las, la un moment dat, singur. Când am Împlinit șaptezeci de ani, am intrat În programul de Întreținere artificială a sănătății. Apoi, pe măsură ce timpul trecea, ceva a Început să se schimbe-ntre noi. Eu rămâneam
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
apă, omul cu talgerele Își agită brațele, Încercând inutil să apropie cele două tipsii, ca o pasăre care plutește printr-un aer vâscos. — Interesant. Continuă. — Atât. După aceea mă trezesc plângând. Nici măcar În vis nu pot merge mai departe. — Te obsedează sfârșitul ăsta imposibil? — Te Înșeli, doctore, sfârșitul lumii are loc În fiecare secundă. — Ai trăit totuși o sută șaizeci și șapte de ani... Am trăit doar treizeci și trei, restul au fost mai dureroși ca moartea. — Poate că dispariția lui Édouard te-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pedepsit. Cumplit l-a pedepsit. - Sfinxul e o ecuație, îndrăznii eu. Pe trup de leu, un chip de femeie. Taină a tainelor, gînditoarea a fost adăogită forței cumplite. - Și Adam a fost un Oedip, căci omenirea s-a simțit întotdeauna obsedată de moarte. Mitul primului om înseamnă dezlegarea tainelor de către o ființă neînsemnată și veșnic curioasă. Păcatul lui Adam a provocat mînie. Dar atât Oedip, cît și Adam au învins moartea, dezlegînd omenirea de neștiința ei. De asta au trebuit să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a Început, cu un atelier În fundul curții, o mică afacere. După ce ani și ani de zile lucrase site-uri de internet, Florin se Întorcea la materie, făcea tâmplărie. Ideea lui era să producă uși de toaletă pentru igieniști, pentru cei obsedați de microbi, uși care să se deschidă prin apăsarea unei clape cu talpa piciorului. Florin Îmi vorbise mai demult de senzația de scârbă pe care o Încerca, la toaleta de la Joy’s de pildă, atunci când, după ce se pișa și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]