9,482 matches
-
de acces; y) să asigure un loc pentru depozitarea obiectelor reținute în urma efectuării controlului corporal preventiv pentru restituire, confiscare sau distrugere. Se asigură și o consiliere și asistență socială pentru beneficiarii de servicii de sănătate mintală și familiilor acestora -terapie ocupațională, ergoterapie și art-terapie; -activități educative de grup (auto-îngrijire, autogospodărire, dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare interpersonală eficientă, optimizarea abilităților cognitive, emoționale și volitive); -psihoterapie sportivă de grup; -activități de club în scop recreativ; -activități culturale (vizite la muzee și expoziții
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
află în dificila misiune ca instituție non-profit de a obține venituri, fără de care activitățile sale ar fi paralizate. Este evident că astăzi, în condițiile în care discutăm despre o societate postindustrială și o societate postmodernă cu schimbări majore în structura ocupațională a populației, în care "sistemul economic este angajat în procesarea și controlul informației și care se orientează din ce în ce mai mult către servicii, consum și imaginea de tip multimedia", sistemul muzeal riscă să devieze către un compromis dacă nu va găsi o
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dispărut de mult în aceste condiții... În orice caz, ideea muzeului "en plein air" reprezintă o formulă tehnică greu de egalat. Foarte multe muzee au adoptat formula reconstituirii prin prezența efectivă a oamenilor în aceste spații. Spațiul muzeului devine spațiu ocupațional, prin reconstituirea unei întregi serii de experiențe din trecut, publicul are posibilitatea să lucreze în gospodării, să prepare hrană, să exerseze tehnici arhaice, să producă bunuri. Reamintim că această formulă muzeotehnică a fost aplicată în România de D. Gusti încă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
un timp record. Practic în numai două luni, Gusti și echipa sa reușesc sa remodeleze spațiul, prin redarea unei atmosfere cît mai autentice și amplasarea a nu mai puțin de 33 gospodării împreună cu anexele, biserici și obiective reprezentative pentru sectorul ocupațional. Cu siguranță că stăruința acestui efort și rezultatele concrete au stîrnit deopotrivă admirație și contestări. D.C. Amzăr reproșează "absența elementelor specific sociale, de tipul ceremonialului", acesta limitîndu-se doar la aspecte etnografice. Mai mult, considera că: "nici acestea nu sînt prezentate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o ambianță muzeografică de excepție 71. Avînd ca punct de reper și reușita muzeografică a Complexului Astra din Sibiu (Muzeul Civilizației Populare din Dumbrava Sibiului), Muzeul Național al Satului " D. Gusti" se orientează către expunerea în aer liber a sectorului ocupațional, prin prezentarea de instalații și meșteșuguri, inclusiv aducerea unor monumente din regiuni situate în afara granițelor țării și locuite de comunități românești. Asemenea situației din anii '30 cu care s-a confruntat și D. Gusti, din cauza unui suport financiar insuficient, specialiștii
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
structurii firmei, al schimbărilor structurale, însă delimitarea structurilor semnificative ale firmei este identică în cazul ambelor perspective, structurile esențiale, interactive ale firmei fiind: -structura financiară, a capitalurilor; -structura organizatorică, a managementului; -structura tehnologică, a producției; -structura comercială, a piețelor; -structura ocupațională, a oamenilor; structura potențialului, a resurselor; -structura relațională, a parteneriatelor. Cele șapte structuri esențiale sunt distincte, vizând aspectele definitorii ale firmei, însă ele sunt intercolerate, statica lor formală fiind supusă schimbărilor, dinamicii interactive a structurilor, schimbările structurale ale firmei reclamând
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
comercializării etc. Procesul schimbării structurale Ciclul schimbării structurale Schimbările structurale se derulează în cursul evoluției unei firme, ce trece prin faze succesive care se concretizează prin schimbarea proceselor de producție și comerciale, a tehnologiilor, a stilului de conducere, a configurației ocupaționale, a coordonării și diviziunii muncii etc, fiecare fază finalizându-se printr-o criză, care permite tranziția spre faza următoare, schimbările de fază fiind însoțite, de regulă, de schimbarea echipei manageriale. Se pot delimita cinci faze, care vizează distinct următoarele aspecte
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
verticală etc, pentru a diminua impactul acestor presiuni firma putând promova trei tipuri de politici structurale: dominarea prin costuri, diferențierea, specializarea. Diagnosticul organizațional Orice firmă trebuie să se bazeze pe structura produselor și structura tehnică, pe structura financiară și structura ocupațională, armonizarea, compatibilizarea acestora, organizarea metastructurii firmei, a structurii globale a acesteia, implicând realizarea unor serii de diagnoze privind:Resursele, diagnoza organizațională trebuind să identifice și evalueze potențialul resurselor firmei, punctele slabe și tari, luând în considerare marile funcții corespondente ale
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
două tipuri de finanțări: internă și externă, firma având interesul să se plaseze într o dinamică financiară care să permită în special autofinanțarea. Potențialul uman, care este prima bogăție a firmei, nivelul de calificare și pregătire a personalului, structurile profesionale, ocupaționale fiind determinante pentru dezvoltarea firmei. Diagnosticul organizațional trebuie să vizeze flexibilitatea muncii (ocupațională, a programului, a costurilor și remunerărilor, mobilitatea angajaților). Diagnosticul firmei și strategia acesteia Strategia reprezintă combinarea obiectivelor dezvoltării firmei, în funcție de structura produselor și de structura piețelor, axele
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
într o dinamică financiară care să permită în special autofinanțarea. Potențialul uman, care este prima bogăție a firmei, nivelul de calificare și pregătire a personalului, structurile profesionale, ocupaționale fiind determinante pentru dezvoltarea firmei. Diagnosticul organizațional trebuie să vizeze flexibilitatea muncii (ocupațională, a programului, a costurilor și remunerărilor, mobilitatea angajaților). Diagnosticul firmei și strategia acesteia Strategia reprezintă combinarea obiectivelor dezvoltării firmei, în funcție de structura produselor și de structura piețelor, axele dezvoltării fiind specializarea, expansiunea sectorială, diversificarea, penetrarea, internaționalizarea etc. O componentă definitorie a
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
identificarea eventualelor schimbări structurale care să permită armonizarea structurilor interne ale firmei cu cele externe (relaționare și comerciale). Diagnosticul strategic intern trebuie să evidențieze slăbiciunile și atuurile firmei în comparație cu cele ale concurenților și, în acest sens, diagnoza structurală pe dimensiunea ocupațională, tehnologică, financiară și a potențialului constituie o componentă esențială a diagnosticului intern. Pentru aceasta există trei demersuri diagnostice: funcțional, al factorilor cheie, a lanțului valorii. Pentru exemplificare, diagnosticul bazat pe lanțul valorii permite evidențierea, prin detaliere, a interdependențelor dintre diferitele
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
s-au realizat cu psihoterapeuți și consilieri, cei care au rolul de a ajuta persoanele ce suferă de stres posttraumatic, de a le asculta și înțelege povestea, arătând mereu empatie. Cadrele medicale sunt expuse sistematic traumelor suferite de alții. Stresul ocupațional este o problemă recunoscută printre specialiștii din sănătate. Personalul medical este considerat a reprezenta un risc semnificativ, prezentând rate de suicid mai mari decat alte grupuri profesionale similare. În timp ce psihoterapeuții și asistenții sociali pot situa evenimentul traumatogen într-un context
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
uneori de cei implicați în profesii cu solicitări interpersonale. Conform lui Pines și Aronson (1988), burnout-ul este o stare de extenuare fizică, emoțională și mentală cauzată de implicarea prelungită în situații solicitante emoțional. Este definit ca un sindrom de stres ocupațional ce apare când persoanele devin epuizate emoțional, încep să își dezumanizeze clienții și pierd sensul împlinirii personale la munca (Malasch & Jackson, 1981). Burnout-ul în muncă nu se limitează la specialiștii care lucrează cu persoanele traumatizate. El este cel mai adesea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
interpersonale. El considera că fenomenul s-ar datora trăsăturilor individuale ale indivizilor, unei imagini de sine idealizate, care îi dezamăgește atunci când obiectivele propuse întârzie să fie atinse. Apar pierderea încrederii în sine și depersonalizarea. În anii ce au urmat stresul ocupațional și burnout-ul au devenit concepte intens studiate și cercetate. Numeroase modele teoretice au apărut pentru a clarifica mecanismele ce stau la baza acestui sindrom. Mielu Zlate (2006) împarte aceste modele în două categorii: • nespecifice, care își au originea în diferitele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
indivizii din Tipul A le manifestă cu o intensitate crescută, uneori excesivă (Rosenman et al., 1966). Rees și Cooper (1992) au examinat 1176 angajați în cadrul unei mari organizații de sănătate din Marea Britanie. Și-au propus să evalueze nivelul de stres ocupațional la diferitele grupuri profesionale implicate, precum și unii factori de risc. Unul din 12 angajați prezentau simptome de tulburare fizică sau psihică. Asistentele raportează că resimt cel mai înalt nivel de presiune profesională. Medicii au înregistrat cele mai ridicate scoruri totale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
toate cele trei dimensiuni ale burnout-ului propuse de Maslach. Omdahl și O'Donnell (1999) realizează un studiu similar centrându-se doar pe situația asistenților medicali. Autorii au analizat rolul variabilelor ce țin de empatie în stresul profesional și în angajamentul ocupațional la asistenți medicali. Au operaționalizat empatia prin contagiune emoțională, grijă empatică și eficiență comunicațională. Stresul a fost exprimat prin modelul tridimensional al burnout-ului propus de Maslach astfel încât rolul empatiei a fost considerat în depersonalizare, reducerea împlinirii personale și epuizare emoțională
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
din varianța factorului depersonalizare, în timp ce lipsa grijii empatice, lipsa disponibilității comunicaționale și contagiunea emoțională ridicată contribuie semnificativ la reducerea sentimentului de realizare personală. Contagiunea emoțională pare a fi o cauză importantă a epuizării emoționale, fiind implicată și în scăderea angajamentului ocupațional. Hojat, Gonnella, Nasca et al. (2002) vorbesc despre importanța empatiei pentru medici în particular subliniind efectele ei benefice în relația cu pacientul și în rezultatele clinice. Ei susțin că în ciuda recunoașterii ei ca element de bază, prea puține studii s-
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Nu-i nimic. Nu lua în seamă nimic din toate astea. Mark ascultă, zâmbind. Ridică mâna și anunță: —Tristețe. Acolo, pe coridor, reușita intelectuală o șocă pe Karin până la lacrimi. A fost prezentă și la prima lui propoziție completă. Terapeutul ocupațional îl ajuta pe Mark să se descurce cu nasturii, iar Mark scuipase cuvintele, ca un oracol: În craniul meu sunt unde magnetice. Își acoperi fața cu ambii pumni, văzând ceea ce era, acum că putea să-i dea un nume. Frazele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
formarea și perfecționarea deprinderilor și perceperilor motrice Stimularea interesului și aptitudinilor pentru practicarea diferitelor sporturi Formarea obișnuinței de a practica exerciții fizice în mod independent Favorizarea integrării sociale FORMATIV Menținerea unei condiții fizice optime Înlăturarea tensiunilor psihice induse de efortul ocupațional, relaxare Prevenirea proceselor degenerative la persoanele vîrstnice Menținerea unui tonus psihic ridicat la vîrsta a III-a. Favorizarea relațiilor de grup Petrecerea utilă și agreabilă a timpului liber Combaterea sedentarismului CARACTER STIMULATIV, RECREATIV, DE MENȚINERE ȘI REFACERE Educația fizică profesionistă
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
să nu mai fie cu putință; marginalul, minoritarul de orice fel trebuie să se laude cu „diferența” sa, să‑i oblige pe ceilalți s‑o admire, nu doar s‑o accepte indiferent și s‑o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze În asociații activiste, să‑și promoveze (deci să‑și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate solitară ori În cerc restrâns; marginalul are În consecință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
răsplătite cu bunuri fizice sau consumă bunuri alimentare și nealimentare pe care, uneori, chiar ei le produc, sau sunt primite în dar de la rude sau cunoștințe. Analiza veniturilor în natură obținute de salariații și beneficiarii de prestații sociale, în funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei evidențiază faptul că, în România, pentru gospodăriile de salariați, contravaloarea acestor venituri este superioară celei înregistrate în toate celelalte categorii de gospodării. Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii (din producție, din stocuri, din muncă etc.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
răsplătite cu bunuri fizice sau consumă bunuri alimentare și nealimentare pe care, uneori, chiar ei le produc, sau sunt primite în dar de la rude sau cunoștințe. Analiza veniturilor în natură obținute de salariații și beneficiarii de prestații sociale, în funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei evidențiază faptul că, în România, pentru gospodăriile de salariați, contravaloarea acestor venituri este superioară celei înregistrate în toate celelalte categorii de gospodării. Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii (din producție, din stocuri, din muncă etc.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mare importanță experiențelor și identității ei ca elevă și învățătoare; ambele roluri - pe care le descrie ca fiind concentrate în jurul ideii de oferire și primire a unei atenții individuale - fiind niște prelungiri și generalizări ale relațiilor de familie în sfera ocupațională. 4. Relațiile cu bărbații și perspectiva de a rămâne fată bătrână. În căutarea înțelesurilor unei povești a vieții, temele se caracterizează de obicei prin frecvența mare cu care apar, prin lungimea lor proporțională sau prin însuflețirea cu care sunt povestite
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
tipic pentru urmașii acestor familii să facă parte, patruzeci de ani mai târziu, din clase sociale și economice mult mai înalte decât cele ale părinților lor. Câteva studii (de exemplu, Lissak, 1984) au analizat această mobilitate în termenii nivelurilor educațional, ocupațional și al veniturilor realizate de prima generație de imigranți versus a doua generație 11. În același timp, societatea israeliană este foarte mult orientată spre familie, iar închiderea generațională - atât dinpunct de vedere emoțional, cât și geografic - este un lucru destul de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
unisexuale/clase mixte; - 1977, Whita, elevi în tranziție; - 1978, Morocco, proporția elevilor după sex într-o clasă; - 1978, Tricket, clasele din mediul urban/clasele din mediul rural; - 1978, Ellet, competența profesorului; - 1978, Hearn & Moos, corelații între rolurile școlare și standardele ocupaționale; - 1978, Ellet & Masters, mediul din clasă/mediul din școală; - 1979, Cohen, timpul școlar în clasa de elevi; - 1979, Kuert; - 1979, Welch; - 1979, 1980, Moos, contextul ergonomic, arhitectural al clasei de elevi; - 1980, Hofstein, elevii în raport cu performanțele școlare globale aleclasei; - 1980
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]