4,884 matches
-
la fel. Ridică privirea și-i văzu în pragul ușii pe Cerkasov și Moonshy. înfățișarea lui Moonshy îl surprinse. Arăta cu totul altfel decât vocea sa: era bărbos, îndesat și de statură medie. — Domnul Moonshy a venit să-și prezinte omagiile, spuse Cerkasov. Tocmai pleca. Moonshy spuse: — Am venit ca să vă spun că plec, nu ca să-mi prezint omagiile. Și mai ales nu lui! zise el, arătând cu capul înspre Ignatius Gribb. Ipocrit îngâmfat! Ideile dumitale, domnule Gribb, sunt principalii vinovați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
surprinse. Arăta cu totul altfel decât vocea sa: era bărbos, îndesat și de statură medie. — Domnul Moonshy a venit să-și prezinte omagiile, spuse Cerkasov. Tocmai pleca. Moonshy spuse: — Am venit ca să vă spun că plec, nu ca să-mi prezint omagiile. Și mai ales nu lui! zise el, arătând cu capul înspre Ignatius Gribb. Ipocrit îngâmfat! Ideile dumitale, domnule Gribb, sunt principalii vinovați pentru sclavia noastră. Acum plec! adăugă el tăios, apoi se răsuci pe călcâie și ieși. Ei bine! zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
s ultimele. Lecțiile de viață au complexitatea și dedesubturile lor, lesne, totuși, de descifrat. După cum ați înțeles și dv. Dar nu uitați: Uniți vom învinge! Îngrijitorul de carte 17 Precuvântare Din dragoste și respect pentru mama mea, și ca un omagiu deosebit adus ei, m‐am hotărât să‐ i închin o antologie a poeziei intitulată Mama. Din această lucrare va reieși și marea dragoste pe care o poartă în sufletele lor poeții și scriitorii pentru mamele lor și pentru toate mamele
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
tate. Dar cine este femeia mamă ? Este mama noastră, este soția noastră și fiica noastră care la rândul lor sunt mame. În concluzie, pentru fiecare din noi mama este sfântă ‐ pentru că ea, mama, ne‐a dat viață și existăm astăzi. Omagiul nostru tuturor mamelor !
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
Georgette Demetriade, e genul „femeii vesele” sau „văduvei vesele”. Servilismul lui Buiac, automatismele și rutina subdirectorului, împlinirea caracterelor prin indicațiile scenice demonstrează cunoașterea operei comice a lui Caragiale. Dovadă a cunoașterii spiritului caragialean o consitutie piesa Caragiale în veremea sa, omagiu adus de Camil Petrescu înaintașului. B. Elvin e de părere că autorul lui Mitică Popescu datorează mult primului creator, dar și Camil Petrescu contribuie la o înțelegere „mai nouă și mai adâncă” a lui Caragiale. Personaje „cumsecade” creează și Victor
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
acel colț al Moldovei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, codri care îi erau atât de dragi! Păstrează astăzi în amintire chipul său zugrăvit pe o fotografie ștearsă de vreme. Singura mângâiere îi este aceea de a putea aduce drept omagiu pentru acest suflet blând și iubitor, o făclie aprinsă, acolo unde îi sunt îngropate rămășițele pământești, în timp ce sufletul străbate liber la adăpostul codrilor seculari. Hărnicuța Fetița clipi de câteva ori, apoi deschise ochii și privi în jur; era dimineață, soarele
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
amintirea păsării lui Zeus, care l-a răpit pe Ganymed, floarea neamului frigian. Dedesubt se aflau gravate următoarele cuvinte: “:Muritorul care va strânge acest scut va trebui să fie tot atât de puternic ca și Hector. Fecioara, sărind de pe cal, a adus omagiul său armelor făcând o plecăciune până la pământ înaintea lor. Regele tătar și-a plecat și el capul, plin de respect, apoi apropiindu-se de scut, l-a atins cu sabia. În clipa aceea un cutremur a zguduit pământul și drumul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
idiot la o parte, ca să nu mai stăm În frig, ordonă fata, atingând delicat cu mâna obrazul paznicului. Sigur, Sofia, intrați, gânguri el respectuos și am realizat că școlărița era Sofia Coppola. Cei din anturaj o urmară și-și prezentară omagiile paznicului, care strălucea de mândrie și bucurie. Avu nevoie de nu mai puțin de trei minute ca să-și vină În fire și de Încă două ca să-și aducă aminte că noi eram Încă acolo. —Robinson, am spus, pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
paiete și cu un boa din blană, era Ashanti, arătând spectaculos. Începu să cânte cu o voce joasă, guturală, cea mai sexy interpretare a melodiei „Happy Birthday to You“ pe care am auzit-o vreodată. Era În mod evident un omagiu adus celebrei reprezentații date de Marilyn Monroe pentru JFK, doar că Ashanti Îi dedica reprezentația lui Hef, pe care l-a numit „președintele țării păsăricilor“ și, când a terminat, sala a Înnebunit. O ploaie de confeti aurii, strălucitoare, a Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
sale, cu mintea goală, ca paginile caietului său de școlar. Un șir de oameni bate la poarta albastră; sunt membrii ai comunității, care au aflat de moartea tragică a lui Pandit Razdan și au venit să-i aducă un ultim omagiu. Toți par să fi aflat de dizgrația în care a căzut Pran. Cu toate că se repede spre fiecare, căutând ajutor, unii nici măcar nu-l privesc. Intră în casă unul câte unul și ușa se închide în urma lor. Nu mai înțelege nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
biroul din Bayswater un tânăr blond, îmbrăcat pentru tenis. Bună ziua, zice el uitându-se cu vizibil dispreț în părțile mai întunecoase ale biroului. Probabil ești Bridgeman. M-am gândit să facem câteva seturi. Muskett rămâne în sala întunecoasă și primește omagiile doamnei Lovelock, proprietăreasa. Este evident că aceasta îl consideră un tip impresionant și execută în jurul lui o spirală de plecăciuni, menite să indice deferență și plăcerea de a-l cunoaște. Muskett o ignoră, prea atent să-și afișeze disprețul față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
scaunului ei. Nu le vede chipurile. În timp ce supușii imperiali trec prin fața lor, făcând cu mâna spre tribune, purtând însemne care proclamă originile lor, trec chiar prin dreptul cuplului. Lui Jonathan i se pare că întreg spectacolul le este adresat, un omagiu pe care ei îl pot accepta sau respinge, după dorință. Imaginația lui transformă chipul lui Star, pe care nu-l vede, într-un singur ochi uriaș, care suge lacom toată lumina. Când trece contingentul indian, se ridică și pleacă. Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mâine dimineață la prima oră. — Da, doamnă. — Așteaptă, An-te-hai. Cum va afla împăratul de fapta mea? — Eunucul răspunzător de templu vă va nota numele. Este îndatorirea lui să îl informeze pe Majestatea Sa de fiecare dată când cineva își aduce omagiile în numele lui strămoșilor săi. Nu știu cum se onorează strămoșii imperiali. După spusele lui An-te-hai, tot ce am de făcut e să mă arunc la pământ și să mă plec în fața a diverse portrete și statui. Nu sună prea greu. Dimineața în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu bețișoare parfumate cu tămâie. Mă conduce spre un șir de altare. Aprind tămâia, mă las în genunchi și fac plecăciuni în fața statuilor. Habar nu am ce strămoș venerez. Deplasânsu-mă prin templu, repet asta de multe ori. După ce îmi aduc omagiul unei duzini de strămoși, mă simt obosită. Călugărul stă într-un colț, cu ochii închiși. Incantează, în timp ce mâna lui lovește instrumentul de incantație, un mooyu, adică un pește din lemn. Cealaltă mână mânuiește stângaci un șirag de mătănii. Incantația sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
era ea în realitate. Numai că, bineînțeles, Mao Yen-shou i-a pictat un portret groaznic. Pictura nu reda deloc frumuseții ei. Drept rezultat, împăratul Yuan Ti nu a cunoscut-o niciodată. În acele vremuri, mulți demnitari veneau să-și prezinte omagiile la Curte, iar printre ei s-a numărat și Shang Yu, marele han care domnea asupra turcmenilor tătari. Dorind să întărească legăturile de prietenie cu acest vecin puternic, împăratul Yuan Ti i-a oferit ca soție pe una dintre concubinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tradiția, prințul Kung execută un ritual de bun venit. Mie mi se pare mai degrabă lipsit de cordialitate. Cei doi nu se poartă ca niște frați care au crescut împreună. Seamănă mai mult cu ritualul unui supus care-și aduce omagiul stăpânului său. Împăratul Hsien Feng îi mulțumește fratelui său pentru gest, grăbindu-se să încheie cu formalitățile și repezindu-și răspunsul. Înainte ca Fujin să-și isprăvească plecăciunea și urarea: „Îi doresc Majestății Voastre zece mii de ani de viață“, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
greu să-și anunțe rudele despre o moarte în familie. Când un membru al familiei murea în fața cortului familiei, era ridicat un catarg cu pergament roșu, astfel încât călăreții și păstorii aflați în trecere să se oprească și să-și aducă omagiul în locul rudelor absente. Potrivit obiceiului, în Orașul Interzis s-au ridicat trei corturi mari. Unul e folosit pentru a pune corpul neînsuflețit, al doilea îi adăpostește pe călugării, lama și preoții care au venit de departe, iar ultimul e pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fără însă a fi trezit. Câțiva lama îmbrăcați în robe de culoarea soarelui se așază jos, în cerc, în jurul copilului și încep să psalmodieze. — Darurile! strigă eunucul-șef Shim. În frunte cu împăratul Hsien Feng, oaspeții vin să-și ofere omagiile. Pe măsură ce cutiile sunt deschise una câte una, eunucul-șef anunță ceea ce conțin: — De la Majestatea Sa, patru lingouri de aur și două bucăți de argint! Eunucii desfac ambalajul, dând la iveală o cutie sculptată din lac roșu. Shim continuă: — De la Majestatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ochii sunt fixați asupra ei, mai puțin cei ai împăratului Hsien Feng, care, deși foarte bolnav, a făcut efortul să vină. E îmbrăcat într-o robă asortată cu cea a lui Nuharoo, gest prin care Majestatea Sa îi aduce un omagiu împărătesei sale. Însă simbolurile de pe roba sa sunt ușor diferite: dragoni în loc de păsări pheonix, munți în loc de râuri. — Aniversare fericită la douăzeci și doi de ani, Majestatea Voastră! cântă eunucul-șef Shim. Mulțimea îi urmează exemplul și închină pentru logevitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lui Hsien Feng este pus în sicriu. La Curte se emite un decret pentru a proclama noua eră, iar Tung Chih trebuie să emită, la rândul lui, un decret în onoarea mamelor sale. Ca de obicei, primim o mulțime de omagii și cadouri nefolositoare. Sunt conștientă că Su Shun a conceput acest decret, însă mi se interzice să aflu ce e scris în el până când acesta nu va fi anunțat. Sunt încordată și nervoasă, dar nu pot să fac nimic. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la ureche: — Împăratul îl invită pe unchiul său... Fiul meu repetă ceea ce îi spun: împăratul îl invită pe unchiul său, prințul Kung, să intre în camera sicriului imperial. De asemenea, împăratul îi acordă prințului Kung permisiunea de a-și aduce omagiul Majestăților Lor împărătesele. După ce aude vocea lui Tung Chih, tânărul meu eunuc, Lien-ying fuge afară. Se aruncă la pământ între prințul Kung și Su Shun: — Onorate consilier, Majestatea Sa, împăratul Tung Chih l-a convocat pe prințul Kung! — Dorește vreunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
simțit dorința. M-am simțit vinovată, și totuși nu m-am putut împiedica să nu-i doresc atenția. Inima mea flirta cu el în timp ce chipul îmi era imobil. Prințul Kung a anunțat încheierea audienței. Cei din încăpere ne-au adus omagiile mie și lui Nuharoo când ne-am ridicat de la locruile noastre. Simt că ochii lui Yung Lu mă urmăresc. Nu îndrăznesc să mă uit înapoi. În noaptea aceea, când An-te-hai a venit la mine, l-am dat la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
său. Nu pot să înțeleg de ce a ținut să aducă un palton, când dintr-un capăt într-altul al orizontului nu se întinde decât cerul albastru. Oamenii care ies din mormânt mă înconjoară. Ei se aliniază pentru a-mi aduce omagiul, înclinându-se și făcând plecăciuni. Fiecăruia îi ia minute întregi să își termine loviturile cu fruntea de pământ. Câțiva miniștri în vârstă sunt aproape orbi și le este greu să meargă. Nu vor să accepte să-i scuz și insită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Alba, altul din Greabănul, R.-Sărat ețetera, ețetera. Te pomenești că ăștia sânt mămăligarii bucureșteni care stau la coadă la mălai! SADOVEANU, SAU PLĂCEREA DE A SCRIE Revista Viața românească îi dedică lui Mihail Sadoveanu în întregime numărul 9, un omagiu cu prilejul împlinirii a nouăzeci de ani de la nașterea scriitorului. Aceste numere, după părerea mea, pot avea un cusur: caută să suplinească un anumit gol, real sau presupus, dând deodată prea mult când ar fi trebuit să dea permanent, așa cum
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
urmă și-a dat cu părerea Dagdelinis, ca unul ce făcea parte dintr-o nație pricepută În ale artei. Grecul a fost foarte diplomat și a lăudat trăsăturile de toată fala ale cântăreței la microfon. În felul ăsta aducea un omagiu subtil gazdei - fie-mea, auzi prostie! -, dar și găzdoiului, care pusese mâna pe o așa minunăție de femeie. Multora le-au plăcut toate. Alții se lăsau Înrobiți esteticește de câte un detaliu: ochii zglobii ai veverițelor, ochii blânzi și duioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]