2,820 matches
-
art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României cu referire la fapta prevăzută în art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României)]. În consecință, procurorul a opinat în sensul că infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României este o infracțiune corelativă, fiind condiționată de existența prealabilă a faptelor prevăzute în art. 270 alin. (1) și (2) din
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
act normativ, iar în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (4) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, la trecerea frontierei de stat, bunurile și mărfurile sunt supuse controlului vamal și aplicării reglementărilor vamale de către autoritatea vamală. S-a opinat în sensul că deținerea, colectarea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea au fost introduse în țară în mod ilegal, prin eludarea controlului vamal, întrunește
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
iar această intruziune, în situația săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 , a devenit nelegală odată cu intrarea în vigoare a art. 26 din Legea nr. 255/2013 . 8. Tribunalul Constanța - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 1 teza a doua, art. 2 lit. c) și art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005 se arată că aspectele invocate
DECIZIE nr. 785 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 teza a doua, art. 2 lit. c) şi art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului şi art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268891_a_270220]
-
efect tratamentul diferențiat nejustificat al unor categorii de persoane care sunt în situații comparabile, încălcându-se astfel principiul dreptului de acces la muncă în condiții de egalitate. 9. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIE nr. 900 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269699_a_271028]
-
solicita o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată. Se susține că aspectul invocat discriminează părțile procesului penal în raport cu cele din procesul civil, încălcându-le acestora și accesul liber la justiție și dreptul la apărare. 6. Tribunalul Suceava - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se susține că prevederile art. 369 din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, întrucât discriminează părțile procesului civil în raport cu cele ale procesului penal sub aspectul dreptului de a obține copii
DECIZIE nr. 892 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 369 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269781_a_271110]
-
pentru cererea de suspendare și pentru introducerea contestației la executare conduce la un regim diferențiat care permite și abuzul utilizării acestor instrumente procesuale, evidențiind și statutul discriminatoriu și inechitabil între debitori și părțile unui proces. 9. Judecătoria Sectorului 4 București opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, arătând că actul normativ are ca scop protecția patrimoniului instituțiilor publice, astfel încât activitatea acestora să se desfășoare în condiții optime. 10. În ceea ce privește art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 , instanța apreciază că nu
DECIZIE nr. 759 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 2 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269158_a_270487]
-
din Codul de procedură penală. Așa fiind, prin manifestarea libertății de a decide în privința zvonurilor publice ce pot intra în categoria faptelor notorii, actul de justiție devine contrar tuturor prevederilor fundamentate amintite. 20. Curtea de Apel București - Secția I penală opinează că excepția este neîntemeiată, deoarece noțiunea de "convingere" este utilizată în textele criticate cu sensul de certitudine, opinie fermă și are în vedere etapa finală a procesului interior de evaluare a probelor de către judecător, respectiv concluzia la care acesta ajunge
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
apel împotriva sentinței judecătoriei. Această soluție duce la imposibilitatea verificării legalității administrării probelor de către o instanță de apel, existând riscul ca aceasta să fie obligată să pronunțe o decizie în baza unor probe nelegal administrate. 12. Tribunalul Sălaj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342, art. 344 alin. (1), art. 345 alin. (2) și (3), art. 346 alin. (2)-(6), art. 347 alin. (2), în raport cu criticile formulate, și art. 348 din Codul de procedură penală este neîntemeiată
DECIZIE nr. 777 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269181_a_270510]
-
aplicării acesteia, prin prevederile art. 282 și art. 342 din Codul de procedură penală, este de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. 7. Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că părțile ar fi trebuit să manifeste diligență în faza camerei preliminare și să invoce toate excepțiile sau neregulile procedurale sesizate în această etapă și nu în cea a judecății. Se mai
DECIZIE nr. 840 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
se arată că legiuitorul a instituit etapa camerei preliminare, anterioară etapei judecării în fond a cauzei, în scopul realizării unei verificări a aspectelor ce vizează legalitatea rechizitoriului, a probelor și a celorlalte acte de urmărire penală. Pentru aceste motive, se opinează că este justificată invocarea doar în această etapă procedurală a cauzelor de nulitate referitoare la aspectele anterior menționate. Prin urmare, în ceea ce privește pretinsa încălcare prin textele criticate a prevederilor art. 21 din Constituție, se arată că dispozițiile art. 102 alin. (3
DECIZIE nr. 840 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
sau contribuții cu reținere la sursă" (a se vedea Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015). 7. Tribunalul Dolj - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIE nr. 897 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270332_a_271661]
-
fie pronunțată în mod public, accesul în sala de ședință putând fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice sau al securității naționale. 12. Judecătoria Zalău opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată din perspectiva criticilor referitoare la prevederile art. 344 alin. (3) și ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, și neîntemeiată din perspectiva celorlalte critici de neconstituționalitate. 13. Cu privire la dispozițiile art. 344
DECIZIE nr. 784 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi ale art. 3 alin. (3) teza a doua, art. 102 alin. (2), art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269124_a_270453]
-
pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile. III. Punctul de vedere al instanței care a formulat sesizarea Instanța de trimitere a opinat că "întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracțiuni săvârșite în realizarea obiectului de activitate". Raportându-se la conținutul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din Codul penal și, în special, la sintagma "persoană juridică
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
1) lit. f) din Codul de procedură penală și pe argumentul lipsei de personalitate juridică a întreprinderii individuale). Raportându-se la conținutul dispozițiilor Codului civil și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 anterior menționate, Ministerul Public a opinat că întreprinderea individuală este persoană juridică în sensul legii civile, are capacitate de exercițiu și poate fi subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 . O concluzie contrară ar presupune acceptarea ideii că legiuitorul
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
presupune acceptarea ideii că legiuitorul a prevăzut dispoziții care să permită sustragerea de la răspunderea penală a unor entități, persoane juridice, constituite doar în scop infracțional, așa cum este cazul în speță. Inculpații persoane fizice și inculpata Întreprinderea Individuală N.S.B au opinat că o întreprindere individuală nu are personalitate juridică și nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni, un atare punct de vedere regăsindu-se inclusiv în practica Direcției Naționale Anticorupție care, într-o speță similară, a dispus trimiterea în judecată
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
și o masă de bunuri constituită de persoana fizică prin dezmembrarea patrimoniului său, constituind un patrimoniu de afectațiune, căreia i se refuză în mod expres personalitatea juridică, subiectul răspunderii fiind anume determinat: persoana fizică - titular al întreprinderii individuale. S-a opinat în sensul inaplicabilității art. 188 din Codul civil în cazul întreprinderii individuale, întrucât, în cazul acesteia din urmă, de vreme ce patrimoniul de afectațiune este totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor persoanei fizice titular al întreprinderii, nu se poate reține că întreprinderea însăși
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării. ... (2) Când unanimitatea nu poate fi întrunită, hotărârea se ia cu majoritate. ... (3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri, judecătorul care opinează pentru soluția cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa. ... (4) Motivarea opiniei separate este obligatorie. ... (5) În situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării. ... (2) Când unanimitatea nu poate fi întrunită, hotărârea se ia cu majoritate. ... (3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri, judecătorul care opinează pentru soluția cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa. ... (4) Motivarea opiniei separate este obligatorie. ... (5) În situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
prezumției de nevinovăție, întrucât instituie o prezumție nerezonabilă de răspundere pentru utilizatorul vehiculului, menționat în certificatul de înmatriculare al acestuia la data constatării și aplicării sancțiunii contravenționale, ceea ce contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. 8. Judecătoria Iași - Secția civilă opinează în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin normelor fundamentale invocate. Obligarea întreprinderii sau operatorului de transport la plata amenzii pentru fapta săvârșită de către conducătorul auto este o soluție legislativă justificată prin raportul de prepușenie existent între cele două
DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
arată că principiul proporționalității, astfel cum acesta este reglementat în art. 53 din Constituție, presupune caracterul excepțional al restrângerilor exercițiului drepturilor sau libertăților fundamentale, ceea ce implică în mod necesar și caracterul lor limitativ. 7. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin menținerea măsurii arestării preventive motivată de faptul că există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea
DECIZIE nr. 381 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) raportat la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273451_a_274780]
-
modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv (spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în cauza Rotaru împotriva României). 7. Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 pct. 67, art. 111 pct. 6 și art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență este neîntemeiată, deoarece în tabelul definitiv de
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie și opinează în sensul respingerii acesteia. 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
nr. 19/2012 prin care s-a dispus aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, Legea nr. 84/2012 prin care statul român renunță la recuperarea unor sume încasate necuvenit de către bugetari). 8. Tribunalul București - Secția a V-a civilă opinează în sensul că dispozițiile criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 21 și art. 41. 9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 310 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273496_a_274825]
-
că prevederile legale sunt neconstituționale, deoarece nu are acces la alte căi de atac împotriva încheierii pronunțate de către judecătorul de cameră preliminară, nu beneficiază de un proces echitabil și nu are dreptul să facă plângeri și petiții. 13. Judecătoria Fetești opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece nici instituirea caracterului definitiv al hotărârii prin care se pronunță judecătorul de cameră preliminară cu privire la plângerea împotriva soluției de neurmărire/netrimitere în judecată dispusă de procuror, nici excluderea de probe nu aduc atingere
DECIZIE nr. 384 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) şi (11) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273521_a_274850]
-
scopul art. 21 din Constituție este acela de a nu impune contestatorului ce se adresează unui organ administrativ cu atribuții jurisdicționale o sarcină pecuniară pentru formularea contestației. 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, atât prin prisma dispozițiilor constituționale invocate, respectiv art. 21 alin. (4), această garanție fiind în primul rând prea împovărătoare în litigiile privind achizițiile publice, care, deși nu are natura juridică a unei
DECIZIE nr. 234 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1)-(4), alin. (5) în ce priveşte sintagma "şi să prevadă plata necondiţionată la prima cerere a autorităţii contractante, în măsura în care contestaţia/cererea/plângerea va fi respinsă", alin. (6) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273553_a_274882]