3,010 matches
-
imperial de stat a cheltuit 1 miliard 455 milioane ruble între 1891 și 1913, un record depășit numai de cheltuielile militare din primul război mondial. În martie 1891, viitorul țar Nicolae al II-lea a inaugurat lucrările segmentului din extremul orient, la întoarcerea dintr-o vizită din Japonia. Pentru transportul familiei imperiale s-a stabilit construirea unui Tren al țarului. Transsiberianul începe în St. Petersburg, la stația Moscova, și trece prin Moscova, Chelyabinsk, Omsk, Novosibirsk, Irkutsk, Cita, Blagoveshchensk, Habarovsk și se
Calea ferată transsiberiană () [Corola-website/Science/311239_a_312568]
-
proiectul Irkutsk-Cita, propus de antreprenorul american W. Collins și susținut de ministrul transporturilor Constantin Posiet al cărui scop era legarea Moscovei de râul Amur, și astfel, de Oceanul Pacific. Guvernatorul Siberiei, Nikolai Muraviov-Amurski, era nerăbdător să vadă un progres al colonizării orientului îndepărtat rusesc, dar planurile lui nu se puteau materializa de vreme ce coloniștii trebuia să importe grâne și alte alimente din Coreea. La inițiativa lui Muraviov s-au efectuat studii în vederea construirii unei căi ferate în regiunea Habarovsk. Până în 1880 guvernul central
Calea ferată transsiberiană () [Corola-website/Science/311239_a_312568]
-
repopulare cu vidre de mare pe arealul inițial. Eforturile respective au avut un succes regional, regiunile populate de vidre de mare rămânând intermitente, pe alocuri sporadic populate. Cu toate acestea, s-au păstrat exemplare de vidre de mare în Extremul Orient, pe țărmurile Alaskăi și ale Californiei. După datele anului 2006, în Rusia viețuiesc în jur de 15.000 de exemplare, în Alaska 70.000 de exemplare, iar pe țărmul Californiei — 2.500; câteva zeci de exemplare au fost observate și
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mai 1945 a fost decorat cu Légion d'honneur. În același an și-a schimbat în mod oficial numele în Jacques-Philippe Leclerc, adăugând pseudonimul din timpul luptei în rândurile rezistenței. În perioada când s-a aflat la comanda Forțelor franceze Orientul Îndepărtat, corpul expediționar francez a acționat în forță începând din octombrie 1945, mai întâi în Vietnam, unde a luptat împotriva Vietminhului. Au existat încercări de negociere cu vietnamezii, care au eșuat în cele din urmă. Generalul Leclerc, care s-a
Philippe Leclerc () [Corola-website/Science/311860_a_313189]
-
propria lor cadă. Toaletele castelelor erau numite ,garderobe’’. Cei care nu aveau toalete, foloseau oale și le vărsau, pur și simplu, pe stradă. Cruciadele au fost expediții militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina și Ierusalimul. Ele au apărut într-o societate aflată în plină expansiune politică și militară și sunt o întregire a procesului de colonizare petrecut în Europa, la ele participând toate clasele și păturile sociale. Au loc Cruciadele
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
la ele participând toate clasele și păturile sociale. Au loc Cruciadele în care englezii îi înving pe arabi și musulmani, cucerind Ierusalimul, Constantinopolul, Niceea etc. Cruciadele însă nu au putut rezolva problema răspândirii islamului. Mongolii erau așezați în Mongolia, în Orientul îndepărtat. Mongolii se ocupau cu vânătoarea, pescuitul și creșterea animalelor. Erau nomazi și în căutare de pășuni se mutau dintr-un loc în altul. Erau organizați în triburi sau hoarde, conduse de către hani. Erau înarmați cu săbii încovoiate și arcuri
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
pentru a primii provizii și întăriri din Italia, iar adversarul său pentru a traversa Marea Adriatică și a invada Italia. În cursul anului 31 î. Hr Marcus Antonius care își stabilise cartierul general în Pelopones pierde treptat legătura cu provinciile din Orient din cauza blocadei puse la cale de către Octavian Augustus și generalul său Marcus Vispasianus Agrripa. Marcus Antonius și Cleopatra aveau două variante la dispoziție: o primă variantă însemna abandonarea flotei de pe mare și căutarea unui refugiu în Macedonia, unde existau alți
Bătălia de la Actium () [Corola-website/Science/311424_a_312753]
-
Italia, că se aliase cu prinții din Capua și din Benevent, vasali ai Imperiului Bizantin și că lansase chiar un atac împotriva orașului Bizantin Bari, toate acestea îl iritaseră la extrem pe împăratul bizantin, căruia succesele ultimelor sale expediții din Orient îi dăduseră un sentiment extraordinar de putere și de mândrie. Ambasadorul lui Otto cel Mare era tratat la Constantinopol ca un prizonier și nu ca un împărat, nici ca un roman, ci ca un simplu rege barbar, neputându-se pune
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
existența sa, el plăcu desigur, Theophanei.Și atunci, pasiunea o duse spre crimă. Tzimiskes era ambițios; era de altfel foarte supărat de disgrația care îl lovise; în urma unui accident de război, fusese destituit din funcția de comandant al gărzilor din orient de către împărat și invitat să se retragă pe proprietățile lui; acesta nu se gândea decât să se răzbune de o insultă pe care o credea nemeritată. În ce o privește pe Theophano, era mai mult decât dezgustată de Nichiphor; înțelegerii
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
teme autentic simboliste, care vor fi cultivate în literatura română. Poetul, citadin romantic, se simte, fără îndoială, atras de unele idei și motive poetice simboliste (suferința, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, neîncrederea, revolta, disprețul, soarta femeii în societatea burgheză, evadarea în vis, orientul, erotica etc.), deși simbolistica propriu-zisă rămâne aproape întotdeauna la suprafață. Macedonski este un mare poet predominant romantic, în a cărui operă poetică au lăsat urme și unele elemente simboliste, fără a-i modifica sau altera adevărata substanță, alături de elemente și
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
încreștinarea galilor, începută deja de către sfinții Policarp și Irineu de Lugdunum (azi Lyon). La Marsilia înființează două mănăstiri, una de călugări și alta de maici: « Mănăstirea Sfântul Victor » și « Mănăstirea Sfântul Sotiros » (Mântuitorul). Organizează viața mănăstirească după modelul mănăstirilor din orient cu adaptările necesare locului. Prin aceasta, Ioan Casian este un factor de legătură între cultura patristică a Răsăritului și cea a Apusului fiind considerat unul dintre cei mai de vază promotori ai monahismului în occident. A combătut teza augustiniană despre
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
monahal. În literatura bisericească, Ioan Casian a folosit, și introdus în occident, patericul, adică disciplina literară în care ideile principale ale vieții monahale sunt îmbrățișate prin convorbiri sau discursuri reale ori imaginare rostite de către părinții de seamă ai mănăstirilor din orient. Conform legendei bisericești române, Ioan Casian s-ar fi născut în Valea Casimcei (județul Constanța), zonă denumită de această legendă « "ținut al Casienilor și peșterilor" » și prezentată ca o « "vatră de trăire duhovnicească profundă, a vestiților călugări sciți" ». O peșteră
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
Alchimia este o formă de cunoaștere protoștiințifică, dar și o artă ocultă, specifică etapelor din vechime ale istoriei cunoașterii umane (antichitate și evul Mediu), care avea trei obiective principale: Când metalurgia egipteană a fuzionat cu filozofia greacă și cu misticismul Orientului Mijlociu, în secolul I, a luat naștere alchimia, predecesoarea chimiei moderne. De aici reiese că alchimia nu era doar o formă de investigare a naturii, ci și o disciplină filozofică și spirituală. Noțiuni din chimie, metalurgie, fizică, medicină (științe aflate
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
un mers biped, stăpânind focul și comunicând, cu un creier dezvoltat și unelte primitive, oamenii s-au putut deplasa dincolo de continentul african. Acum 80-60 de milenii, oamenii s-au răspândit din Africa de Est în aproape toată Africa, apoi spre Orientul Apropiat și, mai departe, către Asia și regiunea Australiei de azi, spre nord ajungând în Europa, iar spre est în Asia Centrală, cu 40 de milenii în urmă, și, în sfârșit. spre cele două Americi, acum 30 de milenii. Tot acum
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
fibră, are proprietăți dezinfectante și favorizează eliminarea acidului uric. Ceaiul din frunze uscate este adjuvant în caz de insuficiență cardiacă și în bolile de ficat. Conținutul la 100 g: Vechii greci ofereau gutui la nunți, ritual care a venit din Orient împreună zeița Afrodita. Plutarh relatează ca miresele în Grecia mușcau dintr-o gutuie pentru a parfuma sărutul înainte de a intra în camera nupțială " ca primul sărut să nu fie dezagradabil" ("Întrebări romane" 3.65). Era o gutuie premiul pe care
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
eșuată din India și deteriorarea pozițiilor Axei a făcut ca toate schimburile germano-nipone să fie făcute prin transporturi navale prin mările deschise. Deși se pare că germanii s-au așteptat ca Japonia să declare război URSS-ului și să atace Orientul Îndepăratat sovietic, interesul major al naziștilor s-a concentrat asupra cooperării împotriva intereselor britanice din India, Orientul Mijlociu și Marea Mediterana. Pentru a întări legăturile germano-nipone, guvernul nazist, după semanarea Pactului Anticomintern, a acordat poporul nipon statutul de „arian onorific”.. Pe 7
Pactul Tripartit () [Corola-website/Science/309739_a_311068]
-
Petru Bercea, Scriitori și cărți, Editura Nagard, Lugoj, 2008; Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Editura Eubeea, Timișoara, 2008; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timișoara, 2009; Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011: Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicționarul autorilor români contemporani, Editura Arial, Ploiești, 2013; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Editura Semne, București, 2009 etc.
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
din centrul orașului. Numele său este cunoscut în România în special datorită faptului că, în martie și aprilie 1940, Mircea Eliade a publicat în "Revista Fundațiilor Regale" nuvela fantastică „Secretul doctorului Honigberger”, în care redă o parte din experiențele în Orient ale doctorului sas. În această nuvelă, personajul principal reușește să dispară pur și simplu în tărâmul mitic Shambala. După mărturisirea proprie, Eliade a combinat evenimente reale (existența istorică a lui Honigberger, experiențele sale personale din Rishikesh) și elemente imaginare.
Johann Martin Honigberger () [Corola-website/Science/310064_a_311393]
-
sclavia egipteană. E legat deci de peripețiile Ieșirii (Exodului) și suferințele îndurate de popor în deșert (de unde interdicția pâinii dospite în mesele festive), ca și de întâlnirea lui cu Dumnezeu. Istoric vorbind, sărbătoarea repetă o practică sacrificială uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise. Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paștile creștine, care începe
Paști () [Corola-website/Science/310133_a_311462]
-
și spusele Profetului așa cum sunt ele reținute de tradiție, conțin prevederi restrictive, discriminatorii vis à vis de femeie, printre care se află și chestiunea voalului. Bernard Lewis remarcă de altfel în mai multe lucrări ale sale (anume "Islamul" și "Istoria Orientului Mijlociu") faptul că dacă bărbatul islamic a abandonat de mult timp portul tradițional (până și bărboșii Iranului revoluției islamice sunt la costum (fără cravată)...), femeii i se mai cere încă și azi urmarea unor prevederi care s-o facă practic
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]
-
1930, după terminarea studiilor pregătitoare la prestigiosul Collège Stanislas de Paris, a intrat la Școala Navală din Brest, devenind ofițer canonier. Între 1933 și 1935, ca ofițer al serviciului de informații al marinei franceze, a avut o misiune în Extremul Orient, la Shanghai și în Japonia (1938), precum și în URSS (1939). La Toulon, unde activa pe nava "Condorcet", Cousteau a avut ocazia de a avea primele experiențe submarine, datorită prietenului său, . În 1936, acesta din urmă îi împrumută ochelarii submarini Fernez
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
de el în ajunul execuției sale, definește programul luptei ce va urma. Cartea respectivă a fost trimisă în mod clandestin la Baku. Conform poruncilor lui, cele mai importante figuri ale sectei părăsesc Azerbaidjanul și răspândesc ideile marelui dascăl în tot Orient medieval, iar Nasimi trebuia să se căsătorească cu fiica sa plecând din Baku. ""O Nasimi, daca Allah (Fazlullah) afirmă că globul este larg, atunci pleacă din Baku, fiindcă aici nu-ți este locul"", se spune într-o poezie de a
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
Nasimi împreună cu Mansur Halladj a devenit un simbol al fidelității în fața ideilor personale. Poetul a fost tradus în diferite limbi, el însușindu-și în mod creativ cele mai bune tradiții atât ale literaturii natale, cât și ale literaturii altor popoare Orientului Mijlociu, a creat o nouă literatura. Măreția lui este determinată de îmbogățirea cuvântului de către el, cu sensurile sociale și filosofice. Poezia lui de fapt sună că un imn pentru om: mărindu-l pe om îl considera cel mai mare lucru
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
vedere economic, social și politic, care a avut drept rezultat slăbirea puterii statului. Vastul și dispersatul Imperiu Portughez era dificil și scump de administrat, și s-a confruntat cu datorii externe enorme și deficituri comerciale. Interesele portugheze în India și Orientul Îndepărtat au devenit din ce în ce mai haotice, din cauza administrării defectuoase a unor guvernatori ambițioși. Ioan al III-lea a răspuns prin numirea altor persoane în funcții importante, dar mandatul lor s-a dovedit a fi unul scurt și problematic : în unele cazuri
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]
-
nou „front”. Francezii au făcut alianțe cu sudamericanii nativi împotriva portughezilor, și s-au folosit de intervenții militare și politice. Au fost obligați să plece doar în 1565. În primii ani ai domniei lui Ioan al III-lea, explorațiile din Orientul Îndepărtat au continuat, și portughezii au ajuns în China și Japonia; totuși, aceste realizări au fost umbrite de presiunile Imperiului Otoman aflat în expansiune sub conducerea lui Soleiman Magnificul, în special în India, unde atacurile au devenit tot mai frecvente
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]