12,062 matches
-
ajung mai întîi în Turcia. Aici, întîlnirea shakespearelogului Turgut Bora reprezintă un moment decisiv. Membru într-o stranie "gardă a semilunei" (fondată de sultanul Mahomed al II-lea și menită să protejeze țara de "mortul viu" Țepeș, dușman ireconciliabil al otomani lor), acesta îi inițiază în "stîrpirea" vîrcolacilor (oferindu-le și indispensabile instrumente de luptă: revolver cu gloanțe de argint, crucifix sau, după caz, semilună, și nelipsitul usturoi). Din păcate, cercetările indică faptul că mormîntul lui Dracula nu se află în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Premiului Nobel pentru Litera tură, lui Orhan Pamuk a avut dincolo de semnificația estetică și o oarecare încărcătură mentalist-culturală. Pamuk este primul scriitor turc răsplătit cu înalta distincție, dar constituie, totodată, și un caz atipic în interiorul procesului de internaționalizare a literaturii otomane. Din 1982, el trăiește practic (fie și cu intermitențe datorate nostalgiei sale ireductibile pentru Istanbulul copilăriei!) în Statele Unite, unde a fost, pe rînd, cercetător, profesor de literatură comparată și conferențiar invitat (în celebra serie de prelegeri, de la Universitatea Harvard, "Charles
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și-a găsit echilibrul în reconstrucția sentimentală a orașului copilăriei lui. Provenit dintr-o familie aristocratică (aflată totuși în declin!), Pamuk a avut o viață privilegiată în primii săi ani. A locuit (element de prestigiu și stabilitate în socie tatea otomană!) într-un așa-zis "Bloc Pamuk" (o clădire impozantă unde locatari erau doar membrii familiei lăr gite), moștenire (alături de o avere considerabilă) rămasă de la bunicul Pamuk (dispărut la o vîrstă timpurie), "bloc" pe care îl transformă într-un spațiu sacru
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
imperiu în civilizația Apusului. Pamuk folosește mereu individualitatea (personajul) pentru a sonda generalități cu miză cultural-mentalitară (istoria). Romanele sale istorice merg, ca atare, în aceeași direcție. În Beyaz Kale/Castelul alb, din 1985, un cărturar italian, luat prizonier în Imperiul Otoman, suferă sub impactul noii culturi mutații identitare majore, iar, în capodopera Benim Adim Kirmizi/Mă numesc Roșu, plasat în secolul al XVI-lea, filozofia lumii orientale vechi se ciocnește de stereotipurile culturale, caracteristice universului european. În sfîrșit, problema identității se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ștefan cel Mare pentru poporul român. Ediția a 3-a, îngrijită și prefațată de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 2004, 278 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. 5-10. CANTEMIR, Dimitrie. Legende și istorioare orientale: legen-de, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira Sorohan. Iași: Juni-mea, 2013, 250 p.: il. Elvira Sorohan: Cuvânt introductiv, p. 5-12. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE. INTERVIURI SOROHAN, Elvira. Reeditarea lui Ion Pillat. În: Iașul literar, 16, nov. 1965, nr. 11, p. 88-90
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. București: Minerva, 1978. MILICĂ, Ioan. Povești cu tâlc. În: Ziarul de Iași, 8 ian. 2015, nr. 4 (7190), p. 6. Dimitrie Cantemir. Legende și istorioare orientale: legende, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 2013. II. PAR ELLE-MÊME " Întotdeauna am scris numai de plăcere, despre cărți de adevărată literatură, care mi-au adus mereu un nou profit de lectură. Niciodată n-am scris la comandă, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în viața cărților, curgerea timpului se măsoară mai degrabă în unitățile subiective ale oglindirii în conștiința cititorului. Volumul la care mă refer este o antologie de legende, anecdote și istorioare cu tâlc extrase din istoria lui Dimitrie Cantemir asupra curții otomane. Apărută la editura Junimea, antologia realizată de d-na Prof. Elvira Sorohan nu a trezit prea mulți dintre ochii de Argus ai cronicarilor literari, deși volumul merita o mai bună evidențiere la vremea apariției, cel puțin din câteva considerente pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
un aspect deloc neglijabil. În zorii epocii de apariție a ziarelor, adică între a doua jumătate a veacului al XVII-lea și prima jumătate a veacului al XVIII-lea, în scrieri aproape sigur redactate în regim jurnalier, precum istoria curții otomane a lui Cantemir, se conturează, în continuitatea literaturii curtenești medievale și renascentiste, nucleul unei moderne literaturi panoramice, despre care unii cercetători afirmă că s-a dezvoltat plenar în veacul romanticilor. Trăind în inima unei capitale imperiale multiculturale, eruditul principe va
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
distincte -, nu trebuie interpretate doar ca formă a luptei pentru putere în epocă, ci se înscriu, prin fondul lor, pe coordonatele luptei generale vizând manifestarea și afirmarea ființei naționale, împotriva tendințelor dominatoare ale unei clase străine, fanarioții, reprezentând instrumentele dominației otomane. După 1821, cuprinsul național al programului pe care revoluția lui Tudor Vladimirescu nu-l putuse înfățișa integral pe durata "zaverei" a fost întregit, în lumina noilor perspective, de aceleași forțe politice, în acord cu noul statut dobândit, dar într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cetățile de pe malul stâng al Dunării (fostele raiale), fixând granița româno-turcă pe talvegul fluviului. În raporturile cu Principatele, Poarta se angaja să respecte autonomia administrativă a acestora și vechile lor privilegii, domnii urmând a fi numiți pe viață. Monopolul economic otoman asupra țărilor române era desființat, asigurându-se deplina libertate a comerțului acestora, ca și scutirea de a mai livra furnituri puterii suzerane. De asemenea, Poarta se obliga să confirme și să respecte regulamentele administrative ce urmau a fi elaborate în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
suma de 11,5 milioane ducați. Deschiderea porturilor dunărene pentru comerțul liber, îngrădirea dreptului de intervenție a Porții și interdicția pentru turci de a se stabili în Principate creau premise serioase pentru dezvoltarea internă a acestora și, practic, reduceau suzeranitatea otomană doar la plata unui tribut anual și la oficiul de confirmare a domnilor. Așadar, după o perioadă de adânci frământări politice, de confruntări dramatice, atât în interior cât și în afară, începea pentru Principate etapa de aplicare practică a programului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a celor externe, pe de alta, ilustrate prin creșterea apetitului anexionist al Rusiei înveșmântat în haina străvezie a protectoratului unilateral asumat asupra popoarelor creștine din Orientul european (inclusiv asupra Principatelor) pe fondul degradării continui a capacității de conservare a Imperiului Otoman după pacea de la Kuciuk-Kainargi, Regulamentul Organic semnifică nu doar un simplu act legislativ înseriat celor cu valoare constituțională pentru societatea românească, ci un autentic jalon, cu multiple simboluri sau valențe, în procesul complex al evoluției acesteia către modernitate în deceniile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
grandioasă aventură umană similară nu s-a mai desfășurat la parametrii odiseii arabe. Extensiunile fără prercedent în epocă ale imperiilor roman, macedonean, bizantin ori mongol, deși au angrenat energii socio-umane impresionante, nu au avut durata și durabilitatea celei arabe. Expansiunea otomană ulterioară, precum și cea rusă din Siberia în secolele XVII-XIX, nu s-au soldat cu efecte asemănătoare în plan politico geografic. Proiectele coloniale ale puterilor europene din epoca modernă, fulminanta aventură napoleoniană, puseurile agresive germane și japoneze din cursul secolelor al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
culturale, la extinderea informațiilor prin presă și la învățământul de masă. Au apărut noi instituții, ocupații, straturi și mișcări sociale dezaprobate de tradiționaliștii care, în general, resping mașinismul. Politologii și diplomații menționează că în Est, după cucerirea Constantinopolului, Sublimul Stat Otoman (1299-1922) și mulți dintre supușii săi au fost când un tampon antirusesc pentru puterile occidentale, când o putere dominatoare de tip tradițional a țărilor balcanice. Adăugăm că sultanii au fost potrivnici unirii popoarelor balcanice, a românilor îndeosebi. Cu toate acestea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Oamenii își dezechilibrează ființele, familiile, comunitățile, devin tot mai instabili fizic și spiritual odată cu dispariția riturilor și cultelor tradiționale, adesea la fel de profunde ca și legăturile de rudenie și religioase pe care se sprijină continuu. Pentru români și popoarele balcanice, Imperiul Otoman a fost o putere ce a dominat zona pe parcursul a jumătate de mileniu. La origine, turcii au fost popor oriental, sosit în Anatolia în secolul al XI-lea, repede islamizat, mai mult războinic și colector de imense tributuri decât cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sosit în Anatolia în secolul al XI-lea, repede islamizat, mai mult războinic și colector de imense tributuri decât cu înclinații spre urbanizare și instituționalizarea unor activități rațional-constructive. Ajunși la apogeul evoluției lor prin izbânzile din 1453 asupra Bizanțului, turcii otomani au continuat îndeletnicirile militare și de strângere a birurilor până în secolul al XVII-lea, când au intrat într-un declin ireversibil. Supușii lor sud-est europeni, plus românii sudici și nordici au căutat să fructifice involuțiile turcilor în luptele pentru dobândirea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
filosofilor și kabbaliștilor iudei, mai ales din țări mediteraneene. În spațiile sud-est-europene au rezistat circa jumătate de mileniu cnezate, voievodate, principate cu populații reduse și o independență controlată de puterile imperiale care au dominat zona: Imperiul Bizantin cucerit de Imperiul Otoman, Țarismul, Imperiul Habsburgic și alte puteri. (14) Unele influențe constructive, arhitecturale, artistico-religioase lăsate de bizantini au fost completate de mici cetăți săsești, edificii austriece păstrate în Ardeal dar și de bucovineni până astăzi. Întrucât orașele și târgurile s-au dezvoltat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru întreaga Europă de sud-est prin vitejie în războaie și cruciade, dar și pentru că familia i se catolicizase. Presiunile religiei catolice au fost mari, dar nu au putut să-i înlăture pe "opozanți". B. Russell a ignorat dârza rezistență opusă otomanilor cuceritori, a popoarelor din estul Europei, bazată pe inteligență, inspirație și multe sacrificii de care au beneficiat și vesticii. El s-a concentrat cu precădere la "filosofia (socială) occidentală" apărută în liniștea unor școli mânăstirești, apoi universități și academii slujite
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
zona de contact a Europei cu Asia, dar demografic, cultural și istoric ele au fost și rămân legate de Europa, din antichitate și până în prezent. În măsura în care destinele lor au depins de puterile hanilor mongoli, ale țarilor ruși ori ale sultanilor otomani, întâlnim o istorie asemănătoare ori chiar legată de istoria popoarelor de pe țărmul nord-vestic al Mării Negre, dependente de aceleași mari puteri. În Caucazul de Sud, Georgia (sau Gruzia), cu mai puțin de cinci milioane de locuitori în țară și cu circa
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai largi, a formării și evoluției actualelor puteri europene și nord-atlantice. Deși în plan religios ele au adoptat universalismul catolic și apoi religiile reformate și raționalizate, țările occidentale au comunicat pe multe canale și au acționat în Bizanț, în Imperiul Otoman, în Balcani și mai departe, în Rusia. Prin decizia împăratului Constantin al Bizanțului, creștinismul a devenit din secolul al IV-lea religia oficială în Imperiu, înlocuind cultul roman de origine antică (păgânism). Iar după descoperirea Americii în 1492, expansiunea creștinismului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
scăpând astfel de o amenințare, pe când Bizanțul a fost cel mai frecvent în defensivă, pe două și mai multe fronturi opuse, până la restrângerea sa la nivelul capitalei Constantinopol. Învingând Imperiul de Răsărit în 1453 și acceptând menținerea patriarhiei Constantinopolului, Imperiul Otoman a preluat din instituțiile politico-administrative bizantine și a impus religia islamică până spre Centrul Europei. Otomanii și-au instaurat dominația politică și religioasă prin vinderea privilegiilor de conducere în provincii, unde a stabilit biruri în bani și bunuri, dar și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
orientali. Căci imperiul era clădit după ierarhii complicate, unde fiecare șef pretindea bunuri, bani, copii și tineri, alte avantaje. În partea opusă, puterile vest-europene au rezervat țărilor balcanice, chiar și Rusiei uneori, statute alternante de "tampoane" sau "supuși față de Imperiul Otoman". Semnele de criză și descompunere de la sfârșitul secolului al XVII-lea, surprinse și de Dimitrie Cantemir (1673-1723), vor duce la căderea definitivă a Imperiului în 1922 și proclamarea Turciei ca republică. Mai recente, scrierile cercetătorilor americani Barbara Jelavich (1923-1995) și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a unui conservatorism încăpățânat. Economia frânată din societățile sud-est europene a menținut monumentele (...) în limitele proporțiilor modeste: bisericile nu au devenit catedrale, iar locuințele clasei suprapuse nu s-au desfășurat în corpuri de clădiri... Pusă în slujba campaniilor militare, economia otomană nu a îngăduit popoarelor balcanice să facă investiții în arhitectură, pictură, cultură scrisă, decât într-o redusă măsură". (13c, p. 12) Modernitatea nu s-a împăcat cu analfabetismul, dar aceasta nu a blocat generarea altor involuții sociale și umane, după cum
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
inițiatică spre balcanismul estetic încărcat de aburul mitologic al melting-pot-ului oriental, abur prizat pentru efectul de opiaceu de către simboliștii români. Influența grecească își spune cuvântul pe parcursul secolului XVIII în istoria celor două țări Românești, Muntenia și Moldova, conduse prin delegație otomană de o administrație grecească fidelizată pecuniar, selectată dintre membrii negustorilor cu dare de mână a unui cartier grecesc al Istambulului, numit Fanar. Loghi vizează mai puțin acest eteroclit greco-bizantin, cât imaginea ideală a unei Grecii, răsfrântă pitoresc într-un cromatism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câteva secole mai târziu. Fiii lui Vlad Țepeș (Mihnea cel Rău, fiul legitim, și Mircea, cel nelegitim) au fost uciși. Tatăl lui Vlad Țepeș, Vlad Dracul, fusese în-sărcinat de către Sigismund să păzească trecătorile dintre Transilvania și Țara Românească de invazia otomană. Acesta pretindea că tronul Valahiei i se cu-venea de drept ca fiu al voievodului Mircea cel Bătrân, și l-a obținut cu ajutorul lui Sigismund. Mai târziu, într-un mod misterios, a schimbat tabăra, alăturându-se cotropitorilor turci în campaniile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]